2ra-1626/15 — Recunoaşterea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport

prima instanţă: G. Moscalciuc dosarul nr. 2ra-1626/15 Instanţa de apel: V. Pruteanu L. Popova A. Gavriliţa DECIZIE 29 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii –Svetlana Filincova, Ion Corolevschi Nadejda Toma, Constantin Alerguş examinând recursul declarat de reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS” Registru”, Dari Victoria în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cara Dmitri împotriva lui Neagu Victor, intervenienţi accesorii întreprinderea de stat “CRIS” Registru”, şi Podlesnaia Svetlana cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi valabilităţii contractului de vânzare- cumpărare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 c o n s t a t ă La data de 27 septembrie 2013 Cara Dmitri a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Neagu Victor, intervenienţi accesorii Î.S.

“CRIS” Registru”, Podlesnaia Svetlana cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport auto de model MERCEDES VITO 108C, cu n/î CNC 401, caroserie VSA63809413257235, anul fabricării 1999, recunoaşterea valabilităţii contractului de vânzare-cumpărare a mijlocului de transport auto, încheiat la 19.03.2012 şi obligarea Departamentului Tehnologii Informaţionale, prin intermediul Direcţiei de Evidenţă şi Înmatriculare a Mijloacelor de Transport de a înmatricula autoturismul pe numele acestuia.

În motivarea acţiunii Cara Dmitri a menţionat că, la data de 19 martie 2012 a procurat de la Neagu Victor, contra sumei de 3700 euro, un autoturism de model 1 Mercedes Vito 108 C, de culoare albă, cu n/î CNC 401, anul fabricării 1999. Denotă că, Neagu Victor în calitate de vânzător şi proprietar al mijlocului de transport auto i-a transmis reclamantului automobilul cu setul de chei şi acte în schimbul sumei de bani primite, eliberându-i şi procură generală pe un termen de 3 ani, cu dreptul deplin de a înmatricula mijlocul de transport pe numele său. Face referire că, din momentul procurării şi pînă în prezent, automobilul a fost exploatat în exclusivitate de reclamant, care a suportat toate cheltuielile pentru asigurarea obligatorie, pentru impozitul rutier, precum şi pentru verificarea tehnică anuală a mijlocului de transport.

Menţionează că, omisiunea de a se prezenta imediat la organele abilitate, în vederea înmatriculării mijlocului de transport s-a datorat în mare măsură unor circumstanţe financiare, avînd cheltuieli pentru întreţinerea familiei precum şi achitarea creditului. Totodată denotă că, nu a cunoscut semnificaţia actului de mandat şi a considerat că procura ce o deţine denotă dreptul său de proprietate asupra automobilului. Evidenţiază că, i-a devenit cunoscut faptul că, prin încheierea executorului judecătoresc Furdui Ion s-a aplicat sechestru asupra mijlocului de transport, în scopul executării documentelor executorii al cărui obiect reprezintă partajarea bunurilor proprietate comună a soţilor Neagu, în urma desfacerii căsătoriei.

Solicită Cara Dmitri recunoaşterea dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport auto de model MERCEDES VITO 108C, cu n/î CNC 401, caroserie SA63809413257235, anul fabricării 1999, recunoaşterea valabilităţii tranzacţiei de vânzare-cumpărare a mijlocului de transport auto, încheiat la 19.03.2012 şi obligarea Departamentului Tehnologii Informaţionale, prin intermediul Direcţiei de Evidenţă şi Înmatriculare a Mijloacelor de Transport de a înmatricula autoturismul pe numele acestuia. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 11 septembrie 2014 s-a admis acţiunea depusă de Cara Dmitri s-a recunoscut valabilă tranzacţia de vânzare- cumpărare a mijlocului de transport auto model MEDCEDES VITO 108C, cu n/î CNC 401, caroserie VSA6380941325723, anul fabricării 1999, încheiat la 19.03.2012 între Cara Dmitri şi Neagu Victor şi s-a recunoscut după Cara Dmitri dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport auto model MEDCEDES VITO 108C, cu n/î CNC 401, caroserie VSA6380941325723, anul fabricării 1999. La 07.10.2014 reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS” Registru”, Dari Victoria a depus cerere de apel nesemnată împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 11 septembrie 2014 solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie respinsă.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014 s-a acceptat spre examinare cererea de apel depusă de reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS” Registru”, Dari Victoria şi s-a intentat procedura de apel în pricina civilă dedusă examinării. 2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 s-a respins cererea de apel depusă de reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS” Registru”, Dari Victoria şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 11 septembrie 2014. La 11 mai 2015 reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS”Registru”, Dari Victoria a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi procedural. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Colegiul denotă că, odată ce decizia recurată a fost adoptată la 11 martie 2015, recursul declarat la 11 mai 2014 urmează a fi considerat ca fiind depus în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS” Registru”, Dari Victoria urmează a fi admis, cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 şi încheierii Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014, cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată, de la faza de primire a cererii de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

În conformitate cu art. 429 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se consideră declarat şi împotriva încheierilor, chiar dacă acestea au fost emise după pronunţarea hotărîrii atacate cu recurs. Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat cu certitudine că, la 27 septembrie 2013 Cara Dmitri a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Neagu Victor, intervenienţi accesorii întreprinderea de stat “CRIS” Registru”, şi Podlesnaia Svetlana cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, valabilităţii contractului de vânzare-cumpărare (f.d. 2-5). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 11 septembrie 2014 s-a admis acţiunea depusă de Cara Dmitri s-a recunoscut valabilă tranzacţia de vânzare- cumpărare a mijlocului de transport auto model MEDCEDES VITO 108C, cu n/î CNC 401, caroserie VSA6380941325723, anul fabricării 1999, încheiat la 19.03.2012 între Cara Dmitri şi Neagu Victor şi s-a recunoscut după Cara Dmitri dreptul de proprietate asupra mijlocului de transport auto model MEDCEDES VITO 108C, cu n/î CNC 401, 3 caroserie VSA6380941325723, anul fabricării 1999 (f.d. 111-115). La 07.10.2014 reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS” Registru”, Dari Victoria a depus cererea de apel fără a o semna împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 11 septembrie 2014 solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie respinsă (f.d.

120-124). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014 s-a acceptat spre examinare cerere de apel depusă de reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS” Registru”, Dari Victoria şi s-a intentat procedura de apel în pricina civilă dedusă examinării (f.d. 127). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 s-a respins cererea de apel depusă de reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS” Registru”, Dari Victoria şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 11 septembrie 2014 (f.d.145-150). Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că la examinarea pricinii instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 365 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul său. În ultimul caz, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire. La caz, instanţa de recurs evidenţiază că, cererea de apel depusă de reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS” Registru”, Dari Victoria împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 11 septembrie 2014 nu corespunde exigenţelor prevăzute de art. 365 alin. (3) din Codul de procedură civilă, fapt manifestat prin omisiunea apelantului de a semna cererea de apel.

Colegiul menţionează că, declararea apelului în condiţiile prevăzute de art. 365 din Codul de procedură civilă se face prin cerere scrisă, semnătura fiind o condiţie esenţială pentru identificarea apelantului şi pentru verificarea faptului dacă voinţa de a ataca hotărârea îi aparţine. În astfel de circumstanţe, se evidenţiază faptul că, Curtea de Apel Chişinău adoptând încheierea din 22 octombrie 2014 prin care a acceptat spre examinare cererea de apel depusă de reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS” Registru”, Dari Victoria şi a intentat procedura de apel, a omis să verifice dacă cererea de apel depusă de Dari Victoria corespunde rigorilor prevăzute de art. 365 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi a exercitat ulterior controlul de temeinicie şi legalitate a hotărârii primei instanţe în lipsa cererii de apel semnate.

Or, în conformitate cu art. 26 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă, procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturile procedurale. Egalitatea părţilor în drepturile procedurale este garantată prin lege şi se asigură de 4 către instanţă prin crearea posibilităţilor egale, suficiente şi adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susţinerea poziţiei asupra circumstanţelor de fapt şi de drept, astfel încît nici una dintre părţi să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă. Astfel, examinarea unei cereri de apel nesemnate presupune în mod inevitabil încălcarea procesului echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului or, dreptul la o instanţă, garantat de art. 6 § 1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie. Potrivit art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. În conformitate cu art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Colegiul evidenţiază că, în decizia recurată nu se regăseşte aprecierea argumentului privind existenţa restricţiilor de înstrăinare a bunului mobil litigios, precum şi în ce măsură soluţia adoptată aduce atingere dreptului de proprietate a tuturor persoanelor în favoarea cărora au fost instituite, pe care motiv se evidenţiază o bănuială rezonabilă că, prin actul de dispoziţie recurat a fost atinsă esenţa drepturilor acestor persoane.

Urmare celor menţionate şi avînd în vedere că, instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural, fapt manifestat prin examinarea unei cereri de apel nesemnate şi omisiunea de a se pronunţa asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 şi încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, de la faza de primire a cererii de apel.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de reprezentantul întreprinderii de stat “CRIS” Registru”, Dari Victoria . Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2015 şi încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014 în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Cara Dmitri împotriva lui Neagu Victor, intervenienţi accesorii întreprinderea de stat “CRIS” Registru”, şi Podlesnaia Svetlana cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, valabilităţii contractului de vânzare-cumpărare, 5 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată, de la faza de primire a cererii de apel.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Svetlana Filincova Ion Corolevschi Nadejda Toma Constantin Alerguş 6