2r-891/13 — Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la exacutare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti

prima instanţă: A. Miron dosarul nr. 2r-891/12 instanţa de recurs: Gh. Creţu, A. Pahopol, A. Doga DECIZIE 04 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Feodora Gojan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Feodorei Gojan împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 10 octombrie 2013, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Feodora Gojan, c o n s t a t ă: La 07 martie 2012 Feodora Gojan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al RM cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti În motivarea acţiunii a indicat, că Procuratura mun.

Chişinău a exercitat urmărirea penală în cauza penală cu nr.2007020225 intentată la 19 februarie 2007 în privinţa funcţionarilor din cadrul Primăriei comunei Ciorescu - Pleşca Boris şi Drăguţa Maria şi anume pe faptul falsificărilor actelor Tatianei Prodan, conform elementelor constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art.361 alin.(1) Cod penal, care ulterior a fost recalificată în baza elementelor constitutive a infracţiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal. Indică că în cadrul dosarului penal a fost efectuată cercetarea la faţa locului la data de 06 februarie 2007, fiind efectuate şi fotografii pe aceste două sectoare ale Tatianei Prodan şi terenul său.

Menţionează că prin Ordonanţa anchetatorului Digori din sectorul Rîşcani din 10 mai 2007, a fost ridicată în original decizia Primăriei comunei Ciorescu nr. 1/3 din 26 ianuarie 1995, potrivit căreia Tatianei Prodan i-a fost atribuit în proprietate privată terenul cu suprafaţa de 0,07 ha din str. Mateevici 23, comuna Ciorescu, înregistrat cu nr.467 din 04 martie 1997 în registrul deţinătorilor de teren, în acest sens fiind întocmit şi proces verbal de ridicare. 1 Susţine însă, că la procesul de privatizare, Primăria comunei Ciorescu a prezentat extrasul deciziei nr.1/3 din 26 ianuarie 1995, potrivit căreia Tatianei Prodan i-a fost eliberat un titlu pe suprafaţa de teren de 0,0801 ha, ceea ce indică asupra unor date denaturate, faţă de situaţia reală.

Afirmă că drept corpuri delicte au fost ridicate dosarele cadastrale şi tehnice din OCT Chişinău ale Tatianei Prodan şi Feodorei Gojan, acestea fiind anexate la materialele dosarului penal. Mai invocă că prin Ordonanţa din 09 martie 2010 a fost dispusă încetarea urmăririi penale în privinţa lui Pleşca Boris şi Drăguţă Maria , iar prin Ordonanţa procurorului mun. Chişinău, Sergiu Croitor, din 17 mai 2010 a fost anulată ordonanţa procurorului Buliga Ion din 09 martie 2010 din motiv, că organul de urmărire penală la adoptarea hotărârii în cauză nu s-a expus şi asupra procesului verbal de recepţie finală nr.8 din 06 februarie 2002, precum şi dispoziţia Primarului din 20 februarie 2002, documente ce au servit ca bază la emiterea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr.3157000200, eliberat la 20 martie 2002 Tatianei Prodan.

Ulterior, prin ordonanţa din 16 iulie 2010 s-a dispus încetarea urmăririi penale pe cauza penală cu nr.2007020225 pe motiv de nereabilitare, deoarece pe data de 03 martie 2010 Pleşca Boris şi Drăguţă Maria au recunoscut vina lor. Invocă că în conformitate cu art.275 alin.(1) pct. 4 CPP, a fost încetată urmărirea penală în privinţa lui Pleşca Boris şi Drăguţă Maria pe motiv de nereabilitare, deoarece a expirat termenul de prescripţie de atragere la răspundere penală, ordonanţa fiind menţinută prin încheierea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 14 octombrie 2010 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 ianuarie 2011. Susţine că faptele stabilite într-o cauză penală cu privire la falsificarea în actele Tatianei Prodan şi confirmate printr-o hotărâre judecătoreasca irevocabilă, în speţă, hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 14 octombrie 2010, în cauza penală cu nr. 2007020225, nu se cer a fi dovedite pe acţiuni civile sau pe contencios administrativ şi nu se rediscută repetat în alte şedinţe de judecată. Indică că conform dispoziţiei atr.467 alin.(1) CPP, ordonanţele procurorului privind încetarea urmăririi penale în cauzele penale, în speţă ordonanţa din 16 iulie 2011 pe dosarul penal cu nr.2007020225, sunt obligatorii şi executorii pentru toate persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova.

Apreciază drept ilegală concluzia procurorului precum că acesta este un litigiu de hotar între vecini, deoarece există fapta infracţională comisă de către funcţionarii publici ai Primăriei comunei Ciorescu în actele Tatianei Prodan prevăzută de art.332 alin. (1 ) Cod penal şi nu poate fi considerată abatere de la hotare, deoarece Tatiana Prodan nu este responsabilă de actele oficiale emise de către Primăria comunei Ciorescu, însă falsul în actele acesteia a fost planificat intenţionat din anul 2003, iar în anul 2004 fiind perfectate ambele titluri de proprietate, fapt confirmat prin executarea formelor tip din 27 februarie 2004, cât şi prezentarea extrasului de evidenţă a gospodăriilor acesteia la OCT Chişinău la data de 06 mai 2004. Menţionează că din întreg complexul probatoriu acumulat în cadrul dosarului penal s-a dovedit contrariul şi intenţia acestor falsificări din actele Tatianei Prodan prin documentele de bază ridicate în original 1989, 1995, cercetate la faţa locului la 06 februarie 2007, constatarea ÎS „Cadastru”, întocmită la 11 decembrie 2009, amplasarea terenului nr.23 a Tatianei Prodan cu nr. cadastral 040153 fiind sector de mijloc, însă 2 terenul său, sector cu nr.25, nr. cadastral 040151 fiind sector de colţ, proiectat în lista masivului,

dovezi clare şi lămurite care au fost acumulate timp de patru ani de către procuratură şi combătute declaraţiile mincinoase a tuturor persoanelor audiate în cadru dosarului penal cu nr.2007020225, fiind verificată egalitatea actelor Tatianei Prodan atât de fapt cât şi de drept. Mai invocă că la data de 10 iunie 2010 Consiliul local comunei Ciorescu a anulat în parte decizia din 26 aprilie 2006, ca urmare a recursului declarat de către procuror la 26 aprilie 2010. Iar, ulterior, şi anume la data de 20 decembrie 2010 Procuratura mun.

Chişinău a înaintat sesizare Primăriei comunei Ciorescu, cu privire la lichidarea ilegalităţilor stabilite în procedura penală în actele Tatianei Prodan pe marginea cauzei penale, şi anume ordonanţa din 16 iulie 2010 privind încetarea urmăririi penale în privinţa învinuiţilor Pleşca Boris şi Drăguţă Maria, prin care au fost găsiţi vinovaţi în comiterea falsului în actele Tatianei Prodan prevăzut de art. 332(1) Cod penal, care separat au recunoscut vina lor. Invocă că prin răspunsul din 11 ianuarie 2011, a Primarului comunei Ciorescu, Scripnic Constantin, nu au fost întreprinse măsuri prevăzute de lege, dar eronat s-a făcut trimitere la art.30 şi art.90 Cod funciar. Afirmă că adresările sale Procuraturii mun.

Chişinău, cât şi Procuraturii Generale a RM pentru a pune în executare ordonanţa din 16 iulie 2010 privind încetarea urmăririi penale în cauza penală cu nr.2007020225, au rămas fără satisfacere, însă fiind expediate răspunsuri formale, în care s-a făcut trimitere nejustificat la legea cu privire la petiţionare. La fel, indică că şi răspunsurile Procuraturii Generale din 08 noiembrie 2011 şi 16 decembrie 2011 sunt formale, în care nejustificat fiind făcută trimitere la Legea cu privire la petiţionare. De asemenea menţionează că la 24 ianuarie 2012 a depus o cerere la Procuratura mun.

Chişinău pentru a fi sancţionate persoanele cu funcţie de răspundere din cadrul Primăriei comunei Ciorescu pentru nerespectarea legislaţiei şi tergiversarea de a pune în executare ordonanţa din 16 iulie 2010 privind încetarea urmăririi penale în cauza penală, fiind menţinută legală prin încheierea irevocabilă a Judecătoriei Râşcani din 14 octombrie 2010, cât şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 ianuarie 2011, demers care a rămas fără satisfacere, deoarece prin răspunsul din 21 februarie 2011 Procuratura mun. Chişinău, i-a expediat un răspuns formal şi fără sens, fiind făcută eronat trimitere la art.30 şi art.90 Cod funciar. Solicită obligarea pârâtului să intervină în comun cu Procuratura mun.

Chişinău şi Consiliul local al comunei Ciorescu să execute necondiţionat şi imediat Ordonanţa Procurorului din 16 iulie 2010 privind încetarea urmăririi penale în cauza penală cu nr. 2007020225 prin care au fost recunoscuţi vinovaţi ex-primarul Pleşca Boris şi inginerul cadastral Drăguţă Maria care au comis infracţiune prevăzută de art.332 alin.(1) Cod penal, fiind recunoscută vina lor separat la 03 martie 2010; conform art.275 alin. (1) pct.4 CPP, încetarea urmării penale în privinţa lui Plesca şi Drăguţă, pe motiv de nereabilitare, deoarece a expirat termenul de prescripţie de atragere la răspundere penală, iar în caz de nerespectare a legislaţiei în continuare să fie sancţionaţi conform art.320 CP, deoarece procurorul a dat dispoziţii în vederea lichidării ilegalităţilor stabilite în procedura penală din actele Tatianei Prodan şi pentru neexecutare a ordonanţei din 16 iulie 2010 privind încetarea urmăririi penale 3 în cauza penala cu nr.2007020225 timp de 18 luni de când a devenit executorie şi să se încaseze de la pârât paguba morala în mărime de 200000 lei.

În cadrul dezbaterilor judiciare Feodora Gojan a depus o cerere suplimentară, prin care a solicitat încasarea din contul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul său a prejudiciului moral estimat în sumă de 200000 lei pentru încălcarea executării în termen rezonabil a ordonanţei procurorului privind încetarea urmăririi penale. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 18 iunie 2012 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2012 a fost respins recursul declarat de către Gojan Feodora şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 25 iunie 2013 Gojan Feodora a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs cu remiterea pricinii la rejudecare.

In motivarea cererii de revizuire Feodora Gojan a invocat precum că, Decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2012 a fost semnată de un judecător care nu a participat la judecarea cauzei, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a normelor procesual civile şi constituie o circumstanţă esenţială a pricinii, care nu a putut fi cunoscută de revizuent în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, revizuenta îşi întemeiază pretenţiile pe prevederile art. 449, lit. b), iar întru susţinerea celor invocate în cererea de revizuire Feodora Gojan a anexat hotărîrea nr.30/2 din 15 ianuarie 2013 cu privire la nota informativă a Inspecţiei judiciare pe marginea Petiţiei sale referitor la acţiunile judecătorilor Gheorghe Creţu, Anatol Pahopol, Anatolie Doga şi Nelea Budăi; Hotărîrea nr. 162/7 din 26 februarie 2013 cu privire la nota informativă suplimentară a Inspecţiei judiciare referitor la executarea pct. 2 al Hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 30/2 din 15 ianuarie 2013 pe marginea rezultatelor verificării petiţiei sale; Hotărîrea Colegiului Curţii Supreme de Justiţie, susţinînd că prin hotărîrile menţionate a fost constatat faptul încălcărilor comise în procesul de judecare a recursului la data de 25 septembrie 2012 declarat împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 18 iunie 2012. Consideră că respectarea legislaţiei procesual - civile şi neadmiterea încălcărilor constatate de către Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă o circumstanţă esenţială care ar putea influenţa la soluţia dată prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2012, tocmai avînd în vedere caracterul colegial al procesului de adoptare a unei hotărîri judecătoreşti.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 octombrie 2013 cererea de revizuire depusă de Gojan Feodora a fost respinsă ca inadmisibilă. La 21 octombrie 2013 Gojan Feodora a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 10 octombrie 2013, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de revizuire, casare a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2012 cu transmiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă. În motivarea recursului invocă că la cererea sa de revizuire a fost anexată hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 162/7 din 26 februarie 2013, prin care au fost atenţionaţi judecătorii Curţii de Apel Chişinău - Pahopol Anatolie, Doga Anatolie şi Budăi Nelea să respecte cu stricteţe prevederile legislaţiei în vigoare la înfăptuirea justiţiei.

4 Insistă că judecătorul Anatol Pahopol nu este în drept să semneze decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2012, în condiţiile în care nu a participat la examinarea recursului. Susţine că completul iniţial numit pentru examinarea recursului era format din judecătorii Creţu Gheroghe, Minciuna Anatolie şi Pahopol Anatolie, însă observând participarea judecătorului Minciuna Anatolie la examinarea cererii de recurs, a înaintat recuzare acestuia, pe când cerere de recuzare faţă de Pahopol Anatolie nu a reuşit să formuleze în scris, deşi existau temeiuri de recuzare în acest sens.

La fel invocă că la şedinţa de judecată din 06 septembrie 2012 pentru examinarea cererii de recuzare, a fost stabilit completul format din judecătorii Budăi Nelea, Craiu Nicolae şi Pahopol Anatolie, însă observând prezenţa judecătorului Anatol Pahopol în completul de judecată, a declarat recuzare faţă de acesta, însă Preşedintele completului Nelea Budăi l-a asigurat că judecătorul Anatol Pahopol nu va participa la examinarea cererii de recurs, totodată, la şedinţa fixată pentru 25 septembrie 2012 în completul format pentru examinarea recursului său a fost inclus şi judecătorul Anatol Pahopol, însă constatând obiecţiile sale, ultimul a fost înlocuit cu Nelea Budăi. Constată că contrar acestor circumstanţe expuse, decizia instanţei de recurs este semnată şi de către judecătorul Anatol Pahopol, ca membru a completului de judecată.

Consideră că acest fapt constituie o încălcare a principiului nemijlocirii în procesul civil, regulă stabilită în art. 25 CPC, potrivit căruia instanţa trebuie să cerceteze direct şi nemijlocit probele. Dezbaterile judiciare se desfăşoară oral în faţa aceluiaşi complet. În cazul înlocuirii unui judecător în timpul judecării pricinii, dezbaterile se reiau de la început. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Instanţa de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. După cum rezultă din materialele dosarului drept temei de revizuire a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2012, Gojan Feodora a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC. În conformitate cu art. 451 CPC cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

5 Din dispoziţiile legale suscitate, urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În acest context, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că Curtea de Apel Chişinău corect a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către Feodora Gojan ca inadmisibilă, fiind corect stabilit că cele invocate de către ultima în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, dar a oferit împrejurări de interpretare a normelor de drept procedural, argumente care nu constituie temei de revizuire. Or, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor art. 449 lit. b) este de înţeles că circumstanţele sau faptele menţionate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunţarea hotărârii, iar revizuentul nu putea şti despre aceste circumstanţe anterior pronunţării hotărârii, revizuirea căreia se cere. Cu referire la prevederile enunţate, instanţa de recurs remarcă că Curtea de Apel Chişinău, temeinic a apreciat că motivele invocate în cererea de revizuire nu pot fi reţinute ca circumstanţe sau fapte esenţiale a pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior şi care ar putea să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de prima instanţă şi de instanţa de recurs, aceasta deoarece argumentele invocate de revizuenta nu au nici o tangenţă cu obiectul litigiului soluţionat în prezenta cauză.

De altfel, instanţa de recurs ţine să menţioneze şi faptul că la caz, nu au fost administrate probe prin care s-ar atesta că completul de judecată care a examinat cererea de recurs a Feodorei Gojan a admis careva încălcări de procedură, or, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii emisă pe marginea plângerii acesteia nu s-au constatat careva încălcări de procedură la examinarea recursului de către instanţa de judecată. Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Alte argumente care s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC şi ar duce la admiterea cererii de revizuire instanţei nu au fost prezentate.

În acest context, instanţa de recurs apreciază critic argumentele recurentei invocate în recurs, deoarece acestea sunt lipsite de suport juridic. Din considerentele menţionate, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 octombrie 2013. 6 În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Gojan Feodora. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Feodorei Gojan împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 7