2ra-4062/13 — Încasarea prejudiciului moral, material şi cheltuielilor de judecată

Prima instanţă: N. Chircu dosarul nr. 2ra-4062/13 Instanţa de apel: E. Gligor, T. Duca, Gh. Gobliuc DECIZIE 04 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valentina Clevadî Judecătorii: Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, Ion Druţă şi Sveatoslav Moldovan examinînd recursul declarat de Tudorachi Grigori, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tudorachi Grigori împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Comisariatului de Poliţie municipiul Bălţi şi Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea prejudiciului moral, material şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 iunie 2006, prin care s-a respins apelul declarat de Comisariatul de Poliţie municipiul Bălţi, s-a admis apelul declarat de Tudorachi Grigori, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006 şi s-a emis o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii c o n s t a t ă La 26 octombrie 2005 Tudorachi Grigori a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 16000 lei (f.d.

3-5). În motivarea acţiunii reclamantul Tudorachi Grigori a indicat că la 12 aprilie 2005 a fost reţinut ilegal de către poliţia de urmărire penală mun. Bălţi fără să i se comunice motivele şi închis în subsolul Comisariatului de Poliţie, iar la 13 aprilie 2005 a fost adus în instanţa de judecată pentru examinarea cazului administrativ, fiind învinuit pentru insultarea poliţiştilor şi opunerea de rezistenţă la reţinere. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 13 aprilie 2005 a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei administrative prevăzute de art.1746 din Codul cu privire la contravenţiile administrative şi sancţionat cu amendă în mărime de 2 salarii minime. Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 11 mai 2005 a anulat decizia Judecătoriei Bălţi din 13 aprilie 2005 şi a remis cauza spre o nouă reexaminare.

Judecătoria Bălţi prin hotărârea din 13 iulie 2005 a încetat procedura din lipsa faptei contravenţiei administrative. Consideră Tudorachi Grigori că colaboratorii de poliţie au încălcat dispoziţiile art.25 din Constituţie. 1 Cere Grigore Tudorachi repararea prejudiciului moral în mărime de 16000 lei. La 11 noiembrie 2005 Tudorachi Grigori a depus cerere de chemare în judecată suplimentară solicitînd şi încasarea prejudiciului material în sumă de 5155 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată suplimentară Tudorachi Grigori a indicat că suma prejudiciului material de 5155 lei se constituie din venitul ratat pentru perioada de 4,5 luni în sumă de 4050 lei reieşind din minimul de existenţă pe ţară cîte 900 lei întrucît era şomer şi nu se putea angaja, Codul Civil procurat în sumă de 35 lei şi Codul cu privire la contravenţiile administrative 30 lei, dauna cauzată din pricina distrugerii informaţiei de pe dischete care au fost reţinute de către comisariat pînă la eliberare, costul chipiului în sumă de 50 lei rămasă în camera de detenţie, costul mîncării stricate în perioada reţinerii în sumă de 35 lei, costul călătoriei în sat pentru a lua mărturii în sumă de 35 lei şi cheltuieli pentru medicamente în sumă de 120 lei (f.d.

25). Din cauza reţinerii şi aplicării ilegale a amenzii timp de 4,5 luni a pierdut timp prin instanţele de judecată şi nu a putut pleca din ţară fiind în imposibilitate de a se angaja la serviciu. Prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 25 ianuarie 2006 Ministerul Finanţelor a fost atras în proces în calitate de copîrît Ministerul Finanţelor (f.d.94 verso). La 16 februarie 2006 Tudorachi Grigori a depus cerere de chemare în judecată suplimentară împotriva Comisariatului de Poliţie municipiul Bălţi solicitînd suplimentar încasarea prejudiciului material în sumă de 750 lei, prejudiciului moral în sumă de 250 lei şi a cheltuielilor de judecată (f.d. 59). În motivarea cererii a indicat că din cauza neprezentării reprezentantului Comisariatului de Poliţie mun.

Bălţi în şedinţă de judecată examinarea pricinii a fost amînată şi astfel a fost în imposibilitate să se angajeze la lucru. Consideră că i s-a cauzat prejudiciu moral estimat la suma de 250 lei şi prejudiciu material estimat la suma de 750 lei. Prejudiciul material se constituie din venitul ratat pentru perioada în care nu s-a putut angaja în cîmpul muncii(reieşind din valoarea minimului de existenţă lunară în sumă de 766,7 lei), cheltuieli pentru judecată în sumă de 474 lei şi taxa de stat achitată în sumă de 90 lei. Prin hotărârea judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006 acţiunea a fost admisă parţial (f.d. 107-110). S-a încasat în beneficiul lui Tudorachi Grigori de la stat, reprezentat de Comisariatul Municipal de Poliţie Bălţi prin intermediul Direcţiei Generale Financiar - Economice a Primăriei mun.

Bălţi prejudiciul moral în mărime de 3000 lei. S-a încasat în beneficiul lui Tudorachi Grigori de la Comisariatul Municipal de Poliţie Bălţi prin intermediul Secţiei Financiare a Primăriei mun. Bălţi cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în mărime de 90 lei. În rest acţiunea a fost respinsă. La 04 aprilie 2006 Comisariatul de Poliţie mun. Bălţi a declarat apel împotriva hotărîrii judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006 (f.d.112-113). La 14 aprilie 2006 Tudorachi Grigori a declarat apel împotriva hotărîrii judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006 (f.d.119-120). 2 Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 27 iunie 2006 a respins apelul declarat de către Comisariatul de Poliţie mun. Bălţi, a admis apelul lui Tudorachi Grigori, a casat hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006 şi a adoptat o nouă hotărîre prin care: A admis parţial acţiunea şi a încasat de la Comisariatul de Poliţie mun.

Bălţi în beneficiul lui Tudorachi Grigori prejudiciul moral în mărime de 3000 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 90 lei. În rest acţiunea a fost respinsă. La 03 iulie 2006 Tudorachi Grigori a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 iunie 2006, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe şi încasarea de la bugetul de stat a prejudiciului moral în sumă de 16250 lei, prejudiciul material în sumă de 5770 lei şi cheltuielilor de judecată (f.d. 146-148). În motivarea cererii de recurs Tudorachi Grigori a invocat că instanţele de judecată au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural.

Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 25 octombrie 2006 a admis recursul declarat de către Tudorachi Grigori, a casat decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 iunie 2006 şi a menţinut hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006 (f.d. 172-176). La 5 martie 2007 Tudorachi Grigori a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs (f.d.181). Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 23 mai 2007 cererea de revizuire depusă de către Tudorachi Grigori a fost respinsă (f.d. 193-196). La 30 septembrie 2013 reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a depus cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2006, solicitând admiterea cererii, casarea deciziei şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de recurs.

În motivarea cererii de revizuire reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a invocat că în sensul art. 5 & 5 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale necesită a fi constat de către instanţele judecătoreşti naţionale a faptului dacă a avut loc o violare a unuia din paragrafele 1-4 ale acestui articol. De asemenea fiind necesară şi acordarea satisfacţiei echitabile pentru violarea constatată, iar la stabilirea cuantumului prejudiciului material urmează să se ţină cont de litigii similare în care Curtea deja s-a expus. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 13 noiembrie 2013 cererea de revizuire depusă de către reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost admisă, s-a casat decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2006 şi a fost reţinută pricina pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de Justiţie (f.d.

224-229). În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. 3 În conformitate cu art. 441 şi 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat în limitele invocate pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 27 iunie 2006 şi a hotărârii Judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii lui Tudorachi Grigori din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Bălţi a emis decizia la 27 iunie 2006 (f. d. 140). Prin urmare, recursul declarat la 03 iulie 2006 este depus în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Din actele pricinii rezultă că Tudorachi Grigori la 12 aprilie 2005 a fost reţinut ilegal de către colaboratorii Comisariatului de Poliţie municipiul Bălţi şi a fost deţinut în izolatorul de detenţie al Comisariatului de Poliţie mun. Bălţi de la ora 12.00 ziua de 12 aprilie 2005 până la ora 9.30 ziua de 13 aprilie 2005. Reţinerea lui Tudorachi Grigori la 12 aprilie 2005 de către colaboratorii de poliţie a municipiului Bălţi se confirmă prin rapoartele din 12 aprilie 2005 anexate la materialele dosarului şi prin procesul-verbal de reţinere (f.d.

10-13). La 13 aprilie 2005 Tudorachi Grigori a fost adus în instanţa de judecată pentru examinarea cazului administrativ fiind învinuit de insultarea poliţiştilor şi opunerea de rezistenţă la reţinerea sa. Prin decizia Judecătoriei Bălţi din 13 aprilie 2005 Tudorachi Grigori a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenţiei administrative prevăzute de art. 1746 Codului cu privire la contravenţiile administrative şi sancţionat cu amendă în mărime de 2 salarii minime. Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 11 mai 2005 a anulat decizia Judecătoriei Bălţi din 13 aprilie 2005 şi remis cauza spre o nouă reexaminare(f.d.6). Prin decizia judecătoriei mun.

Bălţi din 13 iulie 2005 procedura administrativă intentată împotriva lui Tudorachi Grigori în baza art. 1746 Codul cu privire la contravenţiile administrative a fost încetată din lipsa faptului contravenţiei administrative (f.d.7,8 ). În decizia Judecătoriei Bălţi din 13 iulie 2005 este constatat că contravenientul intenţionat a fost stopat de colaboratorii de poliţiei şi la observaţiile lor nu a reacţionat emotiv şi nici nu s-a exprimat cu vorbe necenzurate. S_a mai constatat că Tudorachi Grigori nu a ultragiat colaboratorii de poliţie şi careva temei legal de reţinere şi conducere în Comisariatul de Poliţie mun. Bălţi nu a fost. 4 Conform art. 24 alin. (1) al Constituţiei, statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică.

Articolul 25 alin. (1) şi (5) al Constituţiei stipulează că libertatea individuală şi siguranţa persoanei sînt inviolabile. Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă motivele reţinerii sau ale arestării, iar învinuirea - în cel mai scurt termen; motivele reţinerii şi învinuirea se aduc la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu. Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor de judecată prevede expres şi exhaustiv cazurile când o persoană fizică poate pretinde la repararea prejudiciului material şi moral.

Conform art. 3 alin. (1) şi (2) al Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală; d) supunerii ilegale la arest contravenţional, reţinerii contravenţionale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenţionale de către instanţa de judecată. Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţie de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură şi din instanţele judecătoreşti.

În conformitate cu art. 1422 Cod Civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. Reparaţia prejudiciului moral se face şi în lipsa vinovăţiei autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Astfel, reieşind din circumstanţele pricinii coroborat cu normele legale enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că prin reţinerea ilegală a avut loc violarea drepturilor lui Tudorachi Grigori protejate de normele naţionale şi de cele internaţionale inserate în Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Conform art. 11 al Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu- se în considerare: a) gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; c) 5 rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; e) natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; g) măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Instanţa de judecată va determina mărimea compensaţiei şi în baza criteriilor specificate la art.219 alin.(4) din Codul de procedură penală. În toate cazurile, instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. În conformitate cu art. 1423 Cod Civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Prejudiciul moral în mărime de 3000 lei dispus de a fi încasat de către prima instanţă şi instanţa de apel este o sumă mică ce nu va acorda satisfacţie echitabilă lui Tudorachi Grigori pentru violarea constatată. În conformitate cu art. 240 alin (3) Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. În temeiul normei de drept citate şi bazîndu-se pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide necesar de a încasa prejudiciul moral solicitat de Tudorachi Grigori în sumă de 16 250 lei de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor.

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral ce urmează a fi încasat se ţine cont de precedentele invocate de Agentul Guvernamental în cazul Gospidov c. Republicii Moldova 12 februarie 2013 - pentru o zi de arest contravenţional s-a stabilit prejudiciu în sumă de 2500 Euro, iar pentru 10 zile de arest administrativ s- a stabilit prejudiciu în sumă de 3000 Euro; Carpala c. Republicii Moldova, 16 octombrie 2012 pentru arest administrativ ilegal de 7 zile s-a acordat 4300 Euro; Ganea c. Republicii Moldova, pentru 3 zile de arest administrativ ilegal s-a acordat suma de 6000 Euro drept compensaţii.

Conform art. 7 Legea nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, în cazurile menţionate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie: a) salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite; b) pensia sau indemnizaţia a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal şi ţinerii sub arest; c) averea (inclusiv depunerile băneşti şi dobînzile aferente, obligaţiile împrumuturilor de stat şi cîştigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de către instanţa judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum şi averea sechestrată; d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinţei judiciare şi cheltuielile de judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acţiunile ilicite; 6 e) sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică; f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea faţă de aceasta a unor acţiuni ilicite (a maltratării); g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul procuraturii sau în instanţa judecătorească.

Conform art. 8 alin. (1) şi (3) lit. c) al Legii nr.1545 din 25 februarie 1998, cuantumul sumelor de compensare a prejudiciului, prevăzute la art.7 lit.a), se calculează pornindu-se de la cîştigul mediu lunar al persoanei fizice la momentul cauzării prejudiciului, cu aplicarea coeficientului de inflaţie. Pentru cuantificarea prejudiciului reparabil, cîştigul mediu lunar se calculează după cum urmează: persoanelor care nu au lucrat din motive întemeiate - pornindu-se de la salariul mediu pe ţară în anul respectiv. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide necesar de a încasa prejudiciul material solicitat de Tudorachi Grigori în sumă de 5770 lei de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor.

Pentru a decide astfel se reţine că la 28 februarie 2013 Curtea Europeană a Drepturilor Omului potrivit Regulii 54 § 2 (b) din Regulament a notificat Guvernul Republicii Moldova despre cererea depusă de către Tudorachi Grigore, înregistrată cu nr. 28573/07, solicitînd prezentarea observaţiilor asupra admisibilităţii şi fondului cauzei prin prisma întrebărilor formulate în circumstanţele de fapt rezumate de Grefa Curţii Europene. Alternativ, s-a solicitat prezentarea poziţiei Guvernului cu privire la o eventuală reglementare amiabilă a speţei. (f.d.

214-215) La 18 iunie 2013 Guvernul şi-a exprimat poziţia în favoarea reglementării amiabile a cauzei pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, asumîndu-şi obligaţia de a cere redeschiderea procedurilor civile ale reclamantului prin intermediul revizuirii şi remedierii pretinselor violări a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului, inclusiv dacă e cazul prin acordarea de satisfacţii echitabile în favoarea lui Grigore Tudorachi (f.d.216). În legătură cu adresarea la Curtea Europenă a Drepturilor Omului recurentul Tudorachi Grigori a suportat cheltuieli suplimentare pentru recuperarea cărora de la bugetul de stat în beneficiul acestuia necesită să fie încasat echivalentul a 500 Euro în lei moldoveneşti la momentul executării deciziei.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă şi instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, că nu este necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 iunie 2006 şi hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006 şi de a emite o hotărâre nouă, prin care a admite integral cererea de chemare în judecată a lui Tudorachi Grigori împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Comisariatului de Poliţie din municipiul Bălţi şi Ministerului Finanţelor, a constata că prin acţiunile colaboratorilor de poliţie, prin reţinerea ilegală şi deţinerea în condiţii insuportabile în izolator a avut loc violarea drepturilor lui Tudorachi Grigori, a încasa de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor prejudiciul moral în sumă de 16250 lei, prejudiciul material în sumă de 5770 lei şi echivalentul a 500 Euro în lei moldoveneşti la momentul executării deciziei cu titlu de cheltuieli suporate pentru adresarea la Curtea Europenă a Drepturilor Omului.

7 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Tudorachi Grigori. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 iunie 2006 şi hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tudorachi Grigori împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Comisariatului de Poliţie din municipiul Bălţi şi Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, cheltuielile de judecată, cu adoptarea unei noi hotărîri prin care: Se admite integral cererea de chemare în judecată a lui Tudorachi Grigori împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Comisariatului de Poliţie mun.

Bălţi şi Ministerului Finanţelor cu privire la încasarea prejudiciului material, moral şi cheltuielilor de judecată. Se constată că prin acţiunile colaboratorilor de poliţie, prin reţinerea ilegală şi deţinerea în condiţii insuportabile în izolator a avut loc violarea drepturilor lui Tudorachi Grigori. Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Tudorachi Grigori suma de 16250 (şaisprezece mii două sute cinzeci) lei cu titlu de prejudiciu moral, 5770 (cinci mii şapte sute şaptezeci) lei cu titlu de prejudiciu material şi echivalentul a 500 (cinci sute) Euro în lei moldoveneşti la momentul executării deciziei cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Decizia rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: /semnătura/ Valentina Clevadî Judecătorii /semnătura/ Vera Macinskaia /semnătura/ Ion Vîlcov /semnătura/ Ion Druţă /semnătura/ Sveatoslav Moldovan Copia corespunde originalului Judecător Sveatoslav Moldovan 8