2rh-337/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2rh-337/13 prima instanţă: N. Chircu instanţa de apel: E. Gligor, T. Duca, Gh. Gobliuc instanţa de recurs: M. Poalelungi, N. Timofti, N. Clima, T. Chişca-Doneva, Iu. Sîrcu ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Corolevschi Andrei Harghel, Nicolae Clima examinînd cererea de revizuire depusă de Reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore Tudorachi împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Comisariatului de Poliţie din municipiul Bălţi şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2006, prin care recursul declarat de către Grigore Tudorachi a fost admis, casată decizia Curţii de Apel Bălţi din 29 martie 2006, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006, c o n s t a t ă La data de 26 octombrie 2005, Grigore Tudorachi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Comisariatului de Poliţie din municipiul Bălţi şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 12 aprilie 2005 a fost reţinut ilegal de către poliţia mun. Bălţi, fără să ştie motivul reţinerii sale, iar la 13 aprilie 2005 a fost adus în instanţa de judecată pentru examinarea cazului administrativ, fiind învinuit pentru insultarea poliţiştilor şi opunerea de rezistenţă la reţinerea sa. Menţionează reclamantul, că prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 13 aprilie 2005, a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenţiei administrative prevăzute de art.174 p.6 CCA şi sancţionat cu amendă în mărime de 2 salarii minime. Ulterior, prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 mai 2005, a fost anulată decizia Judecătoriei Bălţi din 13 aprilie 2005 şi pricina a fost remisă spre o nouă reexaminare.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 13 iulie 2005 a fost încetată procedura din lipsa faptei contravenţiei administrative. Astfel, consideră reclamantul că colaboratorii de poliţie au încălcat dispoziţiile art.25 al Constituţiei RM. Cere Grigore Tudorachi, repararea prejudiciului material în mărime de 5905 lei şi moral în mărime de 16250 lei. Prin hotărârea judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006, acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la Comisariatul de Poliţie mun. Bălţi, prin intermediul Direcţiei Generale Financiar – Economice a Primăriei mun. Bălţi, prejudiciul moral în mărime de 3000 lei. În rest acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 iunie 2006, apelul declarat de către Comisariatul de Poliţie Bălţi a fost respins, iar apelul lui Grigore Tudorachi a fost admis, casată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care acţiunea a fost admisă parţial încasând de la Comisariatul de Poliţie mun. Bălţi prejudiciul moral în mărime de 3000 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 90 lei. IÎ rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2006, recursul declarat de către Grigore Tudorachi a fost admis, a fost casată decizia Curţii de Apel Bălţi din 27 iunie 2006 şi menţinută hotărârea Judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006. La 5 martie 2007, Grigore Tudorachi a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 23 mai 2007, cererea de revizuire depusă de către Grigore Tudorachi a fost respinsă. La 30 septembrie 2013, Reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de recurs. În susţinerea cererii de revizuire a indicat prevederile art. 449 lit. g) CPC, menţionând că la 28 februarie 2013, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauza Tudorachi c. Moldovei, înregistrat cu nr. 28573/07.

Notează Reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului că aceasta nu se deosebeşte substanţial de situaţii deja examinate în jurisprudenţa Curţii Europene în privinţa Moldovei unde s-a constatat încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă nu numai prin reţinerea ilegală, dar şi prin faptul că există o disproporţie nerezonabilă între suma acordată de Republica Moldova pentru daune morale şi sumele acordate în situaţii similare de Curtea Europeană. Astfel, precizează că chiar dacă perioada de detenţie de 24 ore pare prea scurtă, suma de 3000 lei este considerabil mai mică decît cea acordată de Curte. Curtea a notat în nenumărate cazuri că detenţia ilegală a unei persoane reprezintă o negare totală a garanţiilor fundamentale prevăzute de art. 5 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului.

În cele din urmă, o compensaţie pentru o reţinere şi detenţie ilegală nu se compară cu compensaţii pentru arestări nejustificate ori nemotivate şi este considerabil mai mare. Menţionează Reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului că Agentul Guvernamental nu este în poziţia de a indica care anume sume pot fi considerate satisfăcătoare pentru speţă deoarece această apreciere este exclusiv judiciară şi ţine de instanţă.

Totuşi, drept ghidare pentru a asigura compatibilitatea unor compensaţii cu standardele Curţii Europene în materie de satisfacţii echitabile pentru situaţii similare, propune să se preia jurisprudenţa Gospidov c. Republicii Moldova, 12 februarie 2013 – pentru o zi de arest contravenţional s-a stabilit prejudiciu în sumă de 2500 Euro, iar pentru 10 zile de arest administrativ s-a stabilit prejudiciu în sumă de 3000 Euro; Carpala c. Republicii Moldova, 16 octombrie 2012 – pentru arest administrativ ilegal de 7 zile s-a acordat 4300 Euro; Ganea c. Republicii Moldova, pentru 3 zile de arest administrativ ilegal s-a acordat suma de 6000 Euro drept compensaţii.

Complementar, mai consideră revizuentul că în eventualitatea în care Instanţa Supremă va admite cererea de revizuire, să analizeze şi chestiunea acordării în beneficiul lui Grigore Tudorachi a unor eventuale sume cu titlul de compensaţii pentru costuri şi cheltuieli, după cum acestea au fost necesare şi real angajate. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă, din următoarele considerente. În conformitate cu art.449 lit. g) CPC, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Cu referire la prevederile enunţate şi reieşind din actele cauzei este cert că la data de 28 februarie 2013, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, potrivit Regulii 54 § 2 (b) din Regulamentul Curţii Europene, a notificat Guvernului Republicii Moldova despre cererea depusă de către Tudorachi Grigore, înregistrată cu nr. 28573/07, solicitînd prezentarea observaţiilor asupra admisibilităţii şi fondului cauzei prin prisma întrebărilor formulate în circumstanţele de fapt rezumate de Grefa Curţii Europene. Alternativ, s-a solicitat prezentarea poziţiei Guvernului cu privire la o eventuală reglementare amiabilă a speţei.

Drept urmare, la 18 iunie 2013, Guvernul şi-a exprimat poziţia în favoarea reglementării amiabile a cauzei pe rolul Curţii Europene, asumîndu-şi obligaţia de a cere redeschiderea procedurilor civile ale reclamantului prin intermediul revizuirii şi remedierii pretinselor violări a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale Omului, inclusiv dacă e cazul prin acordarea de satisfacţii echitabile în favoarea lui Grigore Tudorachi. În favoarea admiterii cererii de revizuire Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă cauzele Nichitin vs. Rusia, Brumărescu vs. România, Ryabykh vs. Rusia, Rosca vs. Moldova, cazuri în care Curtea Europeană pentru Drepturile Omului reiterează ca puterea instanţelor superioare de a revizui ar trebui sa fie exercitata pentru corectarea greşelilor de judecata, a erorilor judiciare si nu pentru a substitui analiza.

Cu referire la aceste cauze, instanţa de judecată reiterează că revizuirea nu poate fi tratată ca un apel deghizat si nici existenţa a doua păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Excepţiile de la acest principiu sunt justificate numai atunci cînd reexaminarea este necesara în virtutea unor circumstanţe esenţiale si imperative, fundamentale si obligatorii. Reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului precizează că Instanţa europeană a elaborat o jurisprudenţă vastă potrivit căreia se subliniază importanţa deosebită a dreptului fundamental la libertate şi la siguranţă pe care Convenţia îl consacră pentru orice persoană.

Jurisprudenţa Curţii a pus în evidenţă, rolul primordial al acestui drept într-o societate democratică, precum şi a dreptului oricărei persoane, victimă a unei arestări sau deţineri în condiţii contrare dispoziţiilor articolului 5 din Convenţie, de a cere o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral suferit. Astfel, dreptul la reparaţie, în sensul articolului 5 § 5 al Convenţiei, necesită o constatare prealabilă de către instanţele judecătoreşti naţionale sau de către Curte a faptului dacă a avut loc o violare a unuia din paragrafele 1 – 4 ale acestui articol (N.C. c. Italiei, nr. 24952/94, § 49 şi Georgiev c. Bulgariei, nr. 47823/99, § 107). Curtea a menţionat că una din probleme care apar în asemenea situaţii este mărimea compensaţiei acordarea reclamantului cu titlu de prejudiciu moral.

Astfel, în această ordine de idei, Curtea a subliniat că, în primul rînd, obligaţia de a repara orice violare pretinsă a Convenţiei revine autorităţilor naţionale. O decizie sau o măsură a autorităţii naţionale în favoarea reclamantului nu este, în principiu, suficientă pentru a-l lipsi de statutul de „victimă”, cu excepţia cazului în care autorităţile naţionale au recunoscut încălcarea Convenţiei, în mod expres sau în substanţă, iar apoi au acordat despăgubiri. Întrebarea dacă reclamantul a primit despăgubiri pentru prejudiciu cauzat, comparativ cu satisfacţia echitabilă, care este prevăzută de articolul 41 din Convenţie, este o problemă importantă. Este stabilit în jurisprudenţa Curţii că în cazul în care autorităţile naţionale au stabilit o încălcare, iar decizia lor constituie o satisfacţie adecvată şi suficientă, partea interesată nu mai poate pretinde a fi o victimă în sensul articolului 34 din Convenţie (Scordino c. Italiei nr. 36813/97, § 179-181).

Respectiv, problema cuantumului compensaţiei morale acordate de instanţele naţionale după o constatare a unei încălcări, de asemenea, intră în sfera de supraveghere a Curţii şi o diminuare vădită a acestora comparativ cu volumul de satisfacţii care ar fi putut fi acordate de Curte în aceeaşi situaţie va constitui o încălcare a Convenţiei (Ciorap (2) c. Moldovei, nr. 7481/06, § 24). Conform art.6 al.(1) al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită prin lege. În cauza specificată CEDO aminteşte că „casarea unei hotărâri irevocabile este un act instantaneu, care nu creează o situaţie continuă, chiar dacă ea determină redeschiderea procedurilor”.

În acelaşi timp, CEDO susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie . Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului re judecata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti.

Astfel, ărin hotărârea judecătoriei Bălţi din 29 martie 2006, acţiunea Grigore Tudorachi a fost admisă parţial. S-a încasat de la Comisariatul de Poliţie mun. Bălţi, prin intermediul Direcţiei Generale Financiar – Economice a Primăriei mun. Bălţi, prejudiciul moral în mărime de 3000 lei. Curtea de Apel Bălţi şi Curtea Supreme de Justiţie au susţinut suma acordată de prima instanţă. În concluzia celor enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, în cazul din speţă este justificată reexaminarea cauzei.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că o hotărîre judecătorească în care se constată o încălcare a drepturilor fundamentale a persoanei, garantate de Constituţie şi de Convenţie, obligă instanţa supremă să înlăture acea încălcare şi să repare consecinţele astfel încît să restabilească atît cît e posibil situaţia existentă înaintea încălcării. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că temeiurile invocate de către revizuent sunt pertinente şi pot influenţa asupra legalităţii deciziei instanţei de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire depusă de către Reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de a casa decizia instanţei de recurs şi de a reţine pricina pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de Justiţie.

În conformitate cu art.art.269-270, art.453 al.(1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se admite cererea de revizuire depusă de către Reprezentantul Guvernului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2006, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Grigore Tudorachi împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Comisariatului de Poliţie municipiul Bălţi şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi se reţine pricina pentru examinarea recursului în Curtea Supremă de Justiţie.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iuliana Oprea Ion Corolevschi Andrei Harghel Nicolae Clima