3ra-1633/13 — Anularea bonului de plată şi apărarea dreptului de proprietate

prima instanţă – V. Puşcaş dosarul nr. 3ra-1633/13 instanţa de apel – E. Ababei, N. Matveeva, G. Polivenco DECIZIE 04 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni ,,Cet-Nord”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Janu Gheorghe împotriva Societăţii pe Acţiuni ,,Cet-Nord” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Janu Gheorghe, casată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 15 octombrie 2012 şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost admisă, constată: La 29 februarie 2012 Janu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Cet-Nord” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat, că la 19 decembrie 2011, SA „Cet -Nord” i-a expediat bonul de plată din 09 decembrie 2011 pentru energia termică livrată pentru încălzirea apartamentului nr. 85 din str. Alexandru cel Bun, 40, mun. Bălţi cu ţevile de tranzit pentru luna noiembrie 2011. Apreciază drept ilegal acest bon de plată, susţinîn că apartamentul său este deconectat complet de la reţelele termice a SA „Cet-Nord” încă din 11 septembrie 2003, fapt pentru care a fost întocmit actul de deconectare, semnat atît de dînsul, cît şi de pîrît. Menţionează că a recurs la încălzirea automată a apartamentului său, ţevile de tranzit fiind izolate şi plombate de către pârât.

Indică că în vederea soluţionării situaţiei de conflict apărute, la 07 decembrie 2011 s-a adresat pârâtului cu cerere în vederea explicării acţiunilor sale, însă prin răspunsul din 30 decembrie 2011, pârâtul i-a comunicat că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011, pentru ţevile de tranzit se calculează 10% din suprafaţa încăperilor deconectate, indiferent de faptul dacă sunt izolate sau nu. Afirmă că contract pentru încălzirea apartamentul său nu a fost încheiat şi nici nu a solicitat SA „Cet-Nord” acordarea serviciilor de încălzire. Consideră că prin impunerea de a primi serviciile sale prin intermediul ţevilor de tranzit, SA ,,Cet-Nord” îi lezează dreptul de proprietate.

1 Solicită anularea bonurilor de plată pentru lunile octombrie şi noiembrie anul 2011, obligarea SA „Cet Nord” să înceteze încălzirea apartamentului său prin intermediul ţevilor de tranzit şi obligarea pârâtului să-i expedieze pe viitor, începând cu luna octombrie 2011, bonurile de plată cu calcularea plăţilor egale cu l/4 din tariful stabilit pentru achitarea energiei termice pentru apartamentele deconectate de la reţele termice egal cu 10% pentru anul 2011. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 15 octombrie 2012 acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013 a fost admis apelul declarat de către Janu Gheorghe, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă şi anulate avizele de plată pentru energie termică expediate lui Janu Gheorghe de SA ,,Cet-Nord” pentru lunile octombrie 2011 şi noiembrie 2011, obligată SA ,,Cet-Nord” să expedieze lui Janu Gheorghe începând cu luna octombrie anul 2011 în mărime de ¼ din tariful stabilit în mărime de 10% din suma calculată pentru suprafaţa încăperilor deconectate şi obligată SA ,,Cet-Nord” să înceteze încălzirea apartamentului nr. 85 din str. Alexandru cel Bun 40, mun. Bălţi, ce aparţine lui Janu Gheorghe, prin intermediul coloanelor de tranzit izolate.

La 19 august 2013 SA ,,Cet-Nord” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea în vigoare a hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Indică că în cadrul dezbaterilor judiciare s-a stabilit că apartamentul intimatului se găseşte într-un bloc cu mai multe etaje, iar fiind proprietar al apartamentului nr.85 din str. Alexandru cel Bun 40, mun. Bălţi, Janu Gheorghe este coproprietar al locurilor de uz comun din blocul dat şi al sistemelor inginereşti, iar în corespundere cu prevederile Legii privind privatizarea fondului locativ şi Legii condominiului, proprietarul apartamentului are obligaţia să asigure întreţinerea averii comune, precum şi să achite serviciile comunale în ordinea stabilită.

Întru susţinerea poziţiei sale invocă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 cu modificările introduse prin Hotărârea Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011, potrivit cărora persoanele care şi-au deconectat complet apartamentele de la încălzirea centralizată sunt obligate să achite 10 % din costul energiei termice ce revine la 1 m.p. de suprafaţă în sezonul 2011-2012, 15% în sezonul 2012-2013 şi 20% în sezonul 2013-2014. Apreciază eronată concluzia instanţei de apel, precum că prevederile hotărârii menţionate sunt inaplicabile cal caz, or în pct. 1 a Regulamentului este stipulat expres că a fost elaborat în baza Constituţiei, Codului Locativ, Legii privind protecţia consumatorului, Legii privind arenda şi Legii condominiului.

Consideră a fi nejustificată şi concluzia instanţei de apel, precum că prevederile Regulamentului se combat altor acte normative, or în acest nu a fost emisă nici o decizie prin care să fie declarată neconstituţionalitatea acestuia. Afirmă că în blocurile cu 9 şi mai multe etaje sunt toate cele 4 elemente constructive prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 707 din 20 septembrie 2011, motiv pentru care nu sunt temeiuri în vederea diminuării procentajului calculat. Susţine că în baza bonurilor de plată pentru lunile octombrie 2011 şi noiembrie 2011 sunt fixate datele contorului, care indică asupra consumului de energie termică 2 pentru întreg blocul nr. 40 din str. Alexandru cel Bun, mun. Bălţi şi în baza cărora se determină consumul energiei termice pentru fiecare apartament în parte.

Insistă că prin eliberarea intimatului de la plata energiei termice, se presupune faptul că energia consumată de acesta este pusă în sarcina celorlalţi proprietari de apartamente, ceea ce pe cale de consecinţă implică atentarea la dreptul de proprietate a acestora. Mai indică că deconectarea de la încălzirea centrală a apartamentului a avut loc în anul 2003, deşi prin actul de deconectare s-a constatat deconectarea apartamentului de la încălzirea centralizată, totuşi nu au fost îndeplinite toate cerinţele de rigoare în acest sens. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 16 aprilie 2013 a fost expediată în adresa recurentului la 19 iunie 2013, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire (f. d. 135), fiind recepţionată de către acesta la 20 iunie 2013, fapt ce se confirmă prin avizul de recepţie anexat la materialele cauzei (f.d.136). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 19 august 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva SA ,,Cet-Nord”, Janu Gheorghe a solicitat anularea bonurilor de plată pentru lunile octombrie şi noiembrie anul 2011, obligarea SA „Cet-Nord” să înceteze încălzirea apartamentului său prin intermediul ţevilor de tranzit şi obligarea pârâtului să-i expedieze pe viitor, începînd cu luna octombrie 2011, bonurile de plată cu calcularea plăţilor egale cu l/4 din tariful stabilit pentru achitarea energiei termice pentru apartamentele deconectate de la reţele termice egal cu 10% pentru anul 2011. Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Janu Gheorghe instanţa de apel a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, şi ilegalităţii hotărârii primei instanţe, fiind casată integral hotărârea primei instanţe şi pronunţată o nouă hotărâre, prin care a acţiunea lui Janu Gheorghe a fost admisă.

În susţinerea soluţiei date, instanţa de apel a reţinut că Janu Gheorghe nu se află în careva relaţii cu SA ,,Cet-Nord” şi nici nu a solicitat acordarea serviciilor de încălzire a apartamentului, ceea ce se confirmă şi prin Actul de deconectare a apartamentului de la sistemul de încălzire din 11 septembrie 2003, semnat de ambele părţi, în care este indicat că SA ,,Cet-Nord” încetează relaţiile cu consumatorul şi calcularea plăţii din data semnării actului. La fel instanţa de apel, a considerat că prevederile Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru 3 fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 nu sunt aplicabile în speţă, deoarece se contrazic normelor ce garantează apărarea dreptului de proprietate.

Instanţa de recurs constată, însă, că instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material şi a dat o apreciere greşită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanţă, justificat şi amplu argumentat, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor importante şi cu trimitere la probele administrate, având în susţinere cadrul legal aplicabil în speţă, corect a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii înaintate de Janu Gheorghe şi respingerii acesteia. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că în speţă s-a constatat cu certitudine faptul că la data de 11 septembrie 2003 apartamentul lui Gheorghe Janu nr.85 de pe str. Alexandru cel Bun 40 mun. Bălţi a fost deconectat de 1a sistemul central de încălzire, ţevile tranzit la indicaţia pârâtului-recurent fiind izolate şi plombate.

Moment din care a fost întreruptă încălzirea apartamentului nr. 40 din str. Alexandru cel Bun, mun. Bălţi, ce aparţine lui Janu Gheorghe şi a fost întreruptă calcularea plăţilor. Tot actele cauzei atestă că la 11 noiembrie 2011 S.A. ,,Cet-Nord” a expediat lui Gheorghe Janu avizul de plată pentru încălzirea apartamentului acestuia prin ţevile tranzit pentru luna octombrie anul 2011, iar la 19 decembrie 2011 S.A.

,,Cet-Nord” a expediat lui Gheorghe Janu avizul de plată pentru aceleaşi servici pentru luna noiembrie anul 2011. Nefiind de acord cu avizele de plată pentru încălzirea apartamentului, la data de 07 decembrie 2011, Gheorghe Janu s-a adresat SA ,,Cet-Nord” cu o cerere în vederea explicării acţiunilor acestora, iar prin răspunsul din 30 decembrie 2011 i s-a comunicat că, conform modificărilor şi completărilor în anexa nr.7 a Hotărârii Guvernului RM nr.191 din 19 februarie 2002 introduse prin Hotărârea Guvernului RM nr.707 din 20 septembrie 2011, pentru ţevile tranzit se calculează 10% din suprafaţa încăperilor deconectate, indiferent de faptul sunt ele izolate sau nu.

În acest sens, prima instanţă corect a reţinut că în privinţa apartamentului lui Gheorghe Janu din partea SA ,,Cet-Nord” au avut loc încălcări a actului normativ sus indicat prin acceptarea izolării ţevilor tranzit şi necalculării plăţii în mărime de 5%, iar ulterior de 10% din suprafaţa încăperilor deconectate deoarece în rezultatul controlului de audit efectuat la SA ,,Cet-Nord” aceste încălcări au fost depistate şi indicate în act, fiind propusă lichidarea acestora. Mai mult decât atât, nici CHиП 2.04.03-91 nu prevede izolarea tăvilor tranzit în interiorul încăperii.

Conform prevederilor pct.8 din anexa nr.7 al Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locaţii contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr.191 din 19 februarie 2002, din considerentul imposibilităţii deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii consumatorul, în cazul deconectării integrale a încăperii, va achita plata pentru încălzire în mărime de 5% din suma calculată pentru suprafaţa încăperilor deconectate. Mai mult că dispoziţia citată era oglindită şi în actul de deconectare de la sistema de încălzire din 11 septembrie 2003, care a fost semnat de către intimat, astfel având la 4 cunoştinţă despre obligaţia achitării 5% pentru suprafaţa încăperilor deconectate de la sistema de încălzire pentru ţevile tranzitorii (f.d.

14). Ulterior, însă prin pct.8/1 al anexei nr.7 din Hotărârea Guvernului RM nr.191 din 19 februarie 2002 cu modificările şi completările introduse prin Hotărârea Guvernului RM nr.707 20 septembrie 2011, sa stabilit că în cazul deconectării integrale deja efectuate a apartamentului (încăperii locuibile în cămine) de la sistemul centralizat de încălzire, cu instalarea altei surse de încălzire pentru întreţinerea temperaturii constante în încăpere la un nivel de cel puţin +18 0C, consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 10%, începînd cu 01 octombrie 2011, 15% începând cu 01 octombrie 2012; 20%, începând cu 01 octombrie 2013 din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului (încăperii locuibile în cămine).

Prevederi aplicabile şi pentru decontările efectuate pînă la primirea modificărilor date, respectiv şi cazul lui Janu Gheorghe cade sub incidenţa normei citate. Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate, este evident că energia termică calculată spre achitare lui Janu Gheorghe reprezintă prin sine pierderile din interiorul blocului care se calculează în baza Legii privind privatizarea fondului locativ nr. 1324-XII din 10 martie 1993, Legii despre condominiu în fondul locativ nr. 913-XIV din 30 martie 2000, Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, cît şi în conformitate cu art. 514 Cod civil.

Prin urmare, corect prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei pretenţiilor acţiunii cu privire la anularea bonurilor de plată pentru lunile octombrie şi noiembrie anul 2011 emisă de SA ,,Cet-Nord” şi impuse spre plată intimatului Janu Gheorghe, în condiţiile în care acestea au fost emise în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În asemenea împrejurări, este neîntemeiată susţinerea ulterioară a lui Janu Gheorghe cu privire la faptul că în apartamentul său ţevile de tranzit a energiei termice sunt izolate şi în aşa mod el nu primeşte careva energie termică prestată de SA ,,Cet- Nord”, deoarece, în actul de deconectare de la sistema de încălzire din 11 septembrie 2003 nu este indicat că ţevile tranzitorii sunt izolate conform documentaţiei de proiect, pe când Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locative, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002, nici nu prevede izolarea ţevilor.

De altfel, se reţine drept corectă şi menţiunea primei instanţe cu privire la netemeinicia susţinerilor intimatului precum că prevederile Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locative, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 191 din 19 februarie 2002, conţin dispoziţii contradictorii şi contravin actelor normative care au o forţă juridică mai superioară decît Hotărîrea Guvernului, deoarece dispoziţiile Regulamentului menţionat, care sunt aplicabile la caz, nu au fost recunoscute drept neconstituţionale.

5 La acest segment instanţa de recurs remarcă prevederile art. 2 a Legii cu privire la actele normative ale Guvernului şi ale altor administraţii publice centrale şi locale, care indică că, prin act normativ se înţelege actul juridic, emis de Guvern şi de alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale în temeiul normelor constituţionale şi legale, care stabileşte reguli obligatorii de aplicare repetată la un număr nedeterminat de situaţii identice. În această ordine de idei, se atestă şi corectitudinea concluziei primei instanţe cu privire la respingerea şi altor capete de cerere formulate de către Janu Gheorghe împotriva SA „Cet-Nord”, deoarece aceste cerinţe sunt subsecvente celei principale.

În conexiunea celor relatate, se constată că instanţa de apel, nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, fapt ce a dus la emiterea unei soluţii greşite, pe când prima instanţă în mod temeinic şi legal a respins acţiunea lui Janu Gheorghe. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni ,,Cet-Nord”.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013 şi se menţine hotărârea Judecătoriei Bălţi din 15 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Janu Gheorghe împotriva Societăţii pe Acţiuni ,,Cet-Nord” cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva 6