2ra-3687/13 — Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti

prima instanţă: A.Rotari dosarul nr. 2ra-3687/13 instanţa de apel: N.Cernat, A.Pahopol, A.Gavriliţa ÎNCHEIERE 04 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Puşcaş Silvia, Chilari Zinaida şi Popic Fialca, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA,,Semnal”, Puşcaş Silvia, Chilari Zinaida şi Popic Fialca împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenienţi accesorii Bălan Valeriu şi Grigoraş Gheorghe cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2013 prin care s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 13 martie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată, c o n s t a t ă La 21 noiembrie 2012 SA,,Semnal” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Bălan Valeriu cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. La 07 februarie 2013, SA,,Semnal”, Silvia Puşcaş, Zinaida Chilari şi Fialca Popic au depus o cerere de modificare şi completare a cererii iniţiale. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, uzina „Semnal” a construit căminul nr. 3 din str. Hristo Botev 25, mun.

Chişinău, fiind dat în exploatare în anul 1977 în calitate de cămin muncitoresc de tip pat-loc. Tot atunci a fost luat la balanţă ca mijloc fix care îi aparţine întreprinderii. Susţin reclamanţi că în anul 1995, la momentul privatizării uzinei „Semnal”, acest cămin, deşi nu a fost inclus în capitalul statutar, a rămas la balanţa SA „Semnal” cu drept de gestiune economică, deoarece nu cădea sub incidenţa Legii privatizării 1 fondului de locuinţe din anul 1993 şi nu era pasibil de privatizare, avînd în vedere statutul său. La începutul anului 2001, SA „Semnal” a întocmit lista locatarilor legali ai căminului şi împreună cu executorul judecătoresc a eliberat sub semnătură locatarilor căminului documentele necesare privatizării spaţiului locativ.

Ulterior, SA „Semnal" a expediat lista locatarilor legali ai căminului nr. 3 din mun. Chişinău, str. Hristo Botev 25, în adresa Guvernului Republicii Moldova, Departamentului Privatizării, Agenţiei de Privatizare şi OCT mun. Chişinău, iar locatarii căminului au prezentat în anul 2002 Departamentului Privatizării documentele necesare pentru privatizarea spaţiului locativ din căminul menţionat. Menţionează reclamanţii, că comisia pentru privatizarea spaţiului locativ a căminului aflat în gestiunea SA „Semnal”, urma să examineze fiecare set de documente a locatarilor şi să decidă asupra încheierii nemijlocite a contractelor de privatizare a spaţiului locativ cu fiecare persoană.

Constatînd că, instituţiile statului abilitate cu atribuţii în domeniul privatizării, manifestau pasivitate, sau chiar inacţiune în activitatea de privatizare a căminului, la 18.04.2003, a fost înaintată o acţiune în judecată către Departamentul Privatizării, prin care s-a solicitat obligarea Departamentului Privatizării de a crea comisia pentru privatizarea fondului locativ din căminul nominalizat, cît şi obligarea acestuia de a efectua în comun cu APLP nr. 51/396 COOP şi SA „Semnal" privatizarea căminului menţionat. Indică că, la 29.12.2003 Curtea de Apel Chişinău a emis hotărîrea judecătorească prin care a dispus obligarea Departamentului Privatizării de a numi o comisie pentru privatizarea fondului locativ din căminul nr. 3 situat pe str. Hristo Botev 25, mun.

Chişinău, cu participarea SA „Semnal" şi obligarea Departamentului Privatizării împreună cu Agenţia Teritorială de Privatizare şi în colaborare cu SA „Semnal" la efectuarea privatizării fondului locativ amplasat pe str. Hristo Botev 25, mun. Chişinău, conform legislaţiei în vigoare din acest domeniu. La 03.02.2004, SA „Semnal” a depus spre executare la sediul Departamentului Privatizării cererea nr. 02/33 anexînd hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29.12.2003, prin care a solicitat executarea hotărîrii menţionate în termeni cît mai restrînşi pentru ca locatarii căminului sa poată să-şi valorifice dreptul la privatizare. La 10.02.2004, Departamentul Privatizării a recepţionat cererea nr. 02/41 de la SA „Semnal" prin care s-a solicitat urgentarea derulării procesului de privatizare de către locatarii legali ai căminului.

Însă, necătînd la faptul că din momentul emiterii hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 29.12.2003 au trecut 8 ani, pînă în prezent Departamentul Privatizării nu a întreprins careva acţiuni pentru executarea hotărîrii judecătoreşti. Consideră reclamanţii că prin neexecutarea exactă de către Departamentul Privatizării a hotărîrii judecătoreşti din 29.12.2003, atît SA „Semnal", cît şi locatarilor legali ai căminului le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil şi dreptul la buna 2 administrare a justiţiei. Organele statului Republicii Moldova, cu atribuţii în domeniul asigurării executării hotărîrilor judecătoreşti, nu au întreprins măsurile necesare pentru executarea hotărîrii din 29.12.2003 în termenul prevăzut de legea naţională.

Autorităţile publice, în persoana Departamentului Privatizării şi Agenţiei Teritoriale de Privatizare, nu au întreprins careva măsuri concludente privind privatizarea fondului locativ amplasat pe str. Hristo Botev 25, mun. Chişinău şi nu pot fi deduse careva acţiuni care ar demonstra interesul şi diligenta autorităţilor publice de a privatiza fondul locativ nominalizat conform prevederilor legislaţiei în vigoare, ceea ce a avut ca rezultat că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29.12.2003 a rămas neexecutată pînă în prezent. Mai indică reclamanţii că, locatarii căminului de pe str. Hristo Botev 25 mun. Chişinău, s-au adresat către Departamentul Privatizării întru soluţionarea problemei privatizării fondului locativ din căminul dat, au înaintat la timp actele necesare, au respectat procedura, pe cînd Departamentul Privatizării nu a făcut nimic întru soluţionarea problemei acestora.

Solicită reclamanţii, constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti din 29.12.2003 emisă de Curtea de Apel Chişinău privind obligarea Departamentului Privatizării de a numi o comisie pentru privatizarea fondului locativ din căminul de pe str. Hristo Botev 25, mun. Chişinău şi efectuarea privatizării fondului locativ de pe str. Hristo Botev 25, mun. Chişinău; încasarea în beneficiul SA „Semnal” din contul bugetului de stat a prejudiciului material în sumă de 10 000 euro, prejudiciului moral în sumă de 10 000 euro şi cheltuielilor de judecată; încasarea în beneficiul Silviei Puşcaş, Zinaidei Chilari şi a lui Fialca Popic a prejudiciului material în sumă de cîte 2 000 euro şi prejudiciul moral în sumă de cîte 3 000 euro şi cheltuielile de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 13 martie 2013 cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, fiind constatat faptul încălcării drepturilor reclamanţilor Silvia Puşcaş, Zinaida Chilari, Fialca Popic la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti din 29.12.2003, emisă de către Curtea de Apel Chişinău privind obligarea Departamentului Privatizării de a numi o comisie pentru privatizarea fondului locativ din căminul din str. Hristo Botev 25 mun. Chişinău şi efectuarea privatizării fondului locativ din str. Hristo Botev 25 mun. Chişinău, cu participarea SA,,Semnal” prin netransmiterea în proprietate a odăilor pe care le ocupă legal şi a căror privatizare au solicitat.

În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă. Hotărîrea primei instanţe a fost contestată cu apel de către ambele părţi, SA,,Semnal”, Puşcaş Silvia, Chilari Zinaida, Popic Fialca şi Ministerul Justiţiei. 3 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2013 s-au restituit cererile de apel depuse de SA,, Semnal”, Puşcaş Silvia, Chilari Zinaida şi Popic Fialca ca depuse tardiv. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2013 s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 13 martie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată. La 06 septembrie 2013 Puşcaş Silvia, Chilari Zinaida şi Popic Fialca au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iulie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea în vigoare a hotărîrii primei instanţe.

În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată prin faptul că a fost emisă cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material. Susţin recurenţii că neexecutarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 29.12.2003 derivă din însăşi faptul neprivatizării odăilor de către locatarii legali ai căminului, iar în acest caz, instanţa de judecată urma să aplice la judecarea litigiului dedus judecăţii prevederile Legii nr. 87 din 21.04.2011 în coroborare cu prevederile Legii privatizării fondului de locuinţe nr. 1324 din 10.03.1993, precum şi alte norme legale relevante care reglementează nemijlocit raporturile sociale ce ţin de privatizarea fondului de locuinţe.

Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Puşcaş Silvia, Chilari Zinaida şi Popic Fialca urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind 4 limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Puşcaş Silvia, Chilari Zinaida şi Popic Fialca este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată. Argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept 5 material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Puşcaş Silvia, Chilari Zinaida şi Popic Fialca ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Puşcaş Silvia, Chilari Zinaida şi Popic Fialca se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Valentina Clevadî 6