Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-3910/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
4 decembrie 2013
Părțile
Onofrei Marin şi Cenuşă Victoria împotriva Elenei Streapunina.
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului.

2ra-3910/13 — Încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral.

Dosar nr. 2ra-3910/13 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău Judecător: V. Boico Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: Boris Bărcă Maria Moraru Iurie Cotruţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie

04 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Elena Streapunina, Cenuşă Victoria şi Onofrei Marin, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Onofrei Marin şi Cenuşă Victoria împotriva Elenei Streapunina privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, prin care apelul declarat de Elena Streapunina a fost admis, fiind modificată hotărîrea Judecatoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 10 aprilie 2012, ACONSTATAT : La 06 mai 2011 Marin Onofrei şi Victoria Cenuşă au înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Elenei Streapunina privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, în luna aprilie 2010 prin intermediul Vasilisei Cenuşa au încheiat cu Elena Streapunina contractul de prestări servicii foto-video la celebrarea căsătoriei lor din 29 august 2010 achitând în acest scop avans de 100 euro. Cu trei săptămîni înainte de eveniment s-au întîlnit cu pîrîta pentru a stabili programul şi detaliile lucrării solicitate. Pîrîta le-a propus 3 pachete diferite calitate-preţ la serviciile foto şi video prestate de ea.

Căsătoria fiind un eveniment foarte important au dorit memorarea acestui eveniment la cel mai înalt nivel alegînd cele mai scumpe pachete primind asigurarea din partea pîrîtei că va fi o lucrare exclusivă cu montări şi lucrări neprevăzute în contract. Pîrîta urma să le transmită materialul brut prin email, iar ei să selecteze fotografiile care doreau să fie. prelucrate. In ziua ceremoniei în locul pîrîtei s-au prezentat alte persoane necunoscute care s-au recomandat ca fiind angajaţii acesteia. Peste cîteva zile de la celebrarea evenimentului s-au apropiat la sediul pîrîtei pentru a lua materialul foto brut. 1 Susţin că pârâta a copiat pe discul lor 1092 imagini şi au convenit să predea lucrarea peste 4 luni de la eveniment, iar discuţiile să le ducă prin intermediul poştei electronice, deoarece ei vor pleca peste hotarele Republicii Moldova.

După ce au văzut fotografiile au expus Elenei Streapunina nemulţumirile faţă de lucrare cu scopul de a o mobiliza şi a-i atrage atenţia cuvenită asupra lucrurilor care mai puteau fi corectate, anexând un document ce conţinea muzica pentru filmul nunţii şi alt document cu pozele selectate pentru prelucrare. Au mai invocat reclamanţii că, la întoarcerea în ţară de pîrîtă au fost informaţi că asupra materialului foto şi video se lucrează şi va fi predat la 28-29 decembrie 2010. Peste 1-2 săptămâni au fost telefonaţi de o persoană Mariana care le-a spus că are nevoie de muzica pentru video, convenind ca să o expedieze prin poşta electronică. La 27 decembrie 2010 pârâta i-a rugat să-i prezinte fotografiile date în luna septembrie 2010, ca ulterior să le spună că a pierdut materialul brut foto, menţionînd că nu poartă nici o răspundere pentru pierderea pozelor.

După copierea fotografiilor de pe CD-ul lor pîrîta a primit şi piesele muzicale ce urmau a fi utilizate la video. Pîrîta a prezentat DVD-ul nr. 1 şi DVD-il nr. 4 pentru a concretiza daca le place muzica de fundal aleasă şi referitor la momentele vesele din timpul nunţii ce urmau a fi la finalul filmului anunţîndu-i că lucrarea este finisată şi daca doresc careva schimbări, rectificări de montaj trebuie să achite o taxă suplimentară. Au mai indicat reclamanţii că, filmul video conţinea la sfirşit un singur dans la care era mărită viteza. Suplimentar au informat pîrîta că unele momente din timpul nunţii nu există, iar cele efectuate sunt necalitative, că o parte din secvenţele video lipsesc. În final s-au înţeles de a fi montată încă o melodie şi titlul unei imagini pe cel de al 2-lea DVD, urmînd ca la 28 decembrie 2010 să preia lucrarea finisată.

La 12 ianuarie 2011 pîrîta i-a telefonat pentru a se prezentata la 13 ianuarie 2011 să le transmită lucrarea şi să achite suma restantă de 225 euro. După achitarea sumei solicitate pîrîta le-a prezentat pe calculator o mapă cu doar 220 fotografii prelucrate, spunîndu-le că pot să modifice ceea ce nu le place. La 13 ianuarie 2011 au telefonat pîrîta pentru a-i aduce la cunoştinţă nemulţumirile fată de calitatea şi neajunsurile lucrărilor executate convenind că la 17 ianuarie 2011 să se întîlnească, însă la data. indicată pîrîta nu s-a prezentat şi la telefon nu răspundea. Nu sunt de acord cu calitatea lucrărilor efectuate deoarece pîrîta a ales la propria discreţie fotografiile care urmau a fi prelucrate, pe cînd acest drept le aparţine lor.

Au mai indicat că, pîrîta a utilizat în timpul prestării serviciilor un alt aparat foto decît cel care convenise iniţial, iar montarea filmului s-a efectuat fară a se ţine cont de sugestiile lor, fară respectarea parametrilor tehnici, sunet, fon muzical. Filmul video urma să fie executat în format FULLHD, rezoluţia 1920*1080, însă pîrîta a realizat filmul în calitatea 1440*1080. In lucrările executate lipseşte o parte din momentul principal al celebrării căsătoriei - dansul mirilor. Timpul minim al filmului urma să fie de 6-8 ore, însă de fapt a fost realizat de 4,5 ore. Termenul de predare a lucrării foto a fost depăşit cu 3 luni, iar video cu mai mult de 2 săptămîni. La nenumăratele adresări de a soluţiona litigiul pe cale amiabilă pîrîta a manifestat o deplină ignoranţă.

Solicită reclamanţii Marin Onofrei şi Victoria Cenuşa încasarea de la Elena Steapunina în beneficiul lor a sumei de 1000 euro – cu titlu de prejudiciului moral şi 391 euro – cu titlu prejudiciului material şi cheltuielile de judecată. 2 La 05 decembrie 2011 Marin Onofrei şi Victoria Cenuşă au depus cerere de majorare a pretenţiilor indicînd că avînd intenţia să îmbunătăţească calitatea materialului video primit de la pirită au apelat la mai mulţi specialişti in domeniu. Majoritatea specialiştilor au refuzat rectificarea lucrării din motiv că necesită o muncă mai voluminoasă din cauza că modul ei de executare şi echipamentul tehnic folosit a fost de joasa calitate, in mare parte nefiind posibilă remedierea lucrării.

Alţi specialişti au comunicat că lucrul de remediere va costa triplu faţă de preţul iniţial plătit pentru fiecare serviciu concret şi in final nu va fi calitatea scontată deoarece iniţial au fost comise erori in procesul de lucru, inclusiv generate de echipamentul tehnic folosit care nu pot fi remediate. Solicită reclamanţii încasarea de la Elena Steapunina în beneficiul Victoriei Cenuşă cu titlu de prejudiciu moral suma de 2000 euro şi în beneficiul lui Marin Onofrei suma de 1000 euro, precum şi suma de 598,5 euro în vederea reparării prejudiciului material. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 06 februarie 2012 a fost respins demersul Elenei Streapunina privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 10 aprilie 2012 acţiunea lui Marin Onofrei şi Victoria Cenuşa s-a admis parţial. S-a încasat de la Elena Streapunina în beneficiul lui Marin Onofrei şi Victoria Cenuşa 598 euro în vederea reparării prejudiciului material, 30 000 lei în vederea reparării prejudiciului moral şi 100 lei cheltuieli de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 august 2012 apelul declarat de Elena Streapunina a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 06 martie 2013 s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 august 2012 cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, apelul declarat de Elena Streapunina a fost admis. A fost modificată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 10 aprilie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Onofrei Marin şi Cenuşă Victoria împotriva Elenei Streapunina privind încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral, în partea încasării prejudiciului moral după cum urmează: A fost micşorată suma prejudiciului moral încasată de la Streapunina Elena în beneficiul lui Onofrei Marin şi Cenuşă Victoria de la 30 000 lei pînă la 5 000. În rest, hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 10 aprilie 2012 a fost menţinută.

Încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 06 februarie 2012 a fost menţinută. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 09 septembrie 2013, Streapunina Elena a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de Onofrei Marin şi Cenuşă Victoria să fie respinsă integral. În motivarea recursului, Streapunina Elena a indicat că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural. Totodată, mai invocă recurenta că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului.

3 La 11 septembrie 2013, nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, Onofrei Marin şi Cenuşă Victoria au contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei recurate cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului, Onofrei Marin şi Cenuşă Victoria au indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural. Totodată, mai invocă recurenţii că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 C.P.C., care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, recurenta Streapunina Elena a făcut cunoştinţă cu copia motivată a deciziei instanţei de apel la data de 16 iulie 2013, iar recursul au fost declarat la 09 septembrie 2013. Recurenţii Onofrei Marin şi Cenuşă Victoria au recepţionat copia deciziei recurate la 11 iulie 2013, iar recursul a fost declarat la 11 septembrie 2013. Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 C.P.C., instanţa de recurs constată că recursurile au fost declarate în termen.

Referinţa înaintată de Elena Streapunina la cererea de recurs declarată de Onofrei Marin şi Cenuşă Victoria, a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 21 noiembrie 2013. Referinţa înaintată de reprezentantul intimaţilor Onofrei Marin şi Cenuşă Victoria – Victor Durleşteanu la cererea de recurs declarată de Elena Streapunina, a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 29 noiembrie 2013. Examinînd temeiurile recursurilor, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursurile declarate de Elena Streapunina, Cenuşă Victoria şi Onofrei Marin sunt inadmisibile. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu dispoziţia art. 432 alin. (1) C.P.C., părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) C.P.C., cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. Mai mult decît atît, cauza a fost judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, recursul fiind vădit neîntemeiat.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 C.P.C. al RM, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 C.P.C. şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) C.P.C.. 4 În acest sens, instanţa de recurs accentuiază că, potrivit art. 440, alin. (1) C.P.C., în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Astfel, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corespunzător normele de drept material şi respectînd normele de drept procedural, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Elena Streapunina, Cenuşă Victoria şi Onofrei Marin, ca inadmisibile. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) C.P.C., completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursurile declarate de catre Elena Streapunina, Cenuşă Victoria şi Onofrei Marin se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul /Semnătura/ Iulia Sîrcu Judecătorii /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 5

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.