- Dosarul nr.
- 2ra-1827/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 14 august 2013
- Părțile
- Consiliul şi Primăria Coşerniţa va Iovu Valeri, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Branişte Dumitru
- Pe scurt
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1827/13 — Încasarea prejudiciului
Judecătoria Criuleni Dosarul nr. 2ra-1827/13 Judecător: V. Ciuntu Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 14 august 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii: Ion Vîlcov, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Iovu Valeriu şi Consiliul local şi Primăria s. Coşerniţa în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Consiliului local Coşerniţa şi Primăria s. Coşerniţa către Iovu Valeriu, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Branişte Dumitru, cu privire la încasarea prejudiciul material, prejudiciului moral şi venitului ratat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013, prin care apelul declarat de Iovu Valeriu a fost admis parţial, CONSTATĂ : La 29 februarie 2012, Consiliul şi Primăria s.Coşerniţa s-au adresat cu cerere de chemare în judecată către Iovu Valeriu, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Branişte Dumitru, solicitînd încasarea de la pîrîtul a sumei de 208 460 lei, formate din prejudiciul material în sumă de 60 000 lei, venitului ratat în sumă de 140 000 şi cheltuielilor executorului judecătoresc în sumă de 8469 lei; prejudiciului moral sau după caz a daunei aduse reputaţiei profesionale a Consiliului şi Primăriei în sumă de 15 000 lei;
anularea încheierii executorului judecătoresc din 05 mai 2011 privind aplicarea sechestrului pe mijloacele băneşti bugetare. În motivarea acţiunii au indicat că, prin sentinţa Judecătoriei Criuleni din 28 decembrie 2010, Iovu Valeriu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) din Codul penal, cu încetarea procesului penal în legătură cu expirarea termenului de prescripţie de tragere la răspundere penală, acţiunea civilă înaintată în cadrul procesului s-a lăsat fără soluţionare. Menionează că, la 19 septembrie 2006 de către Primăria s. Coşerniţa a fost înaintat fondului ecologic naţional proiectul privind acordarea grantului în valoare de 200 000 lei, pentru reparaţia unei sonde pentru apa potabilă şi a apeductului de pe teritoriul Primăriei s. Coşerniţa, raionul Criuleni.
Prin decizia Consiliului de administraţie a fondului ecologic naţional din 01 decembrie 2006, procesul-verbal nr. 15 din 01 decembrie 2006, Primăria s. Coşerniţa a fost declarată învingătoare, iar proiectul cu numărul de înregistrare 1803 a fost transmis fondului ecologic naţional pentru perfectarea documentelor necesare şi transferarea la contul 1 beneficiarului a sumei acceptate de către consiliul de administrare a fondului ecologic naţional. Potrivit prevederilor contractului nr. 15/1343-1803 din 08 decembrie 2006, Primăria s. Coşerniţa era obligată să utilizeze grantul exclusiv pentru realizarea scopului şi obiectivelor specificate în proiectul prezentat donatorului de către beneficiar.
Potrivit pct. 3.2 al contractului, plata pentru realizarea proiectului se efectua în 2 tranşe: prima tranşă - 60 000 lei, a doua tranşă - 140 000 lei se transferă după prezentarea de către beneficiar a raportului financiar privind utilizarea mijloacelor financiare alocate în prima tranşă. În pofida faptului că prin decizia nr. 4/5 din 08 mai 2007 a Consiliului sătesc Coşerniţa, primarul Iovu Valeriu a fost suspendat din funcţia de primar pentru perioada campaniei electorale, însă dînsul în mod samovolnic, la data de 10 mai 2007 a primit de la ÎM „Rompetrol Moldova” SA ţevi procurate din banii publici, transferaţi pe data de 19 decembrie 2006 conform prevederilor contractului nr. 15/1343 din 08 decembrie 2006. Conform facturilor din 30 decembrie 2006 şi 10 mai 2007, ÎM „Rompetrol Moldova” SA a eliberat Primăriei Coşerniţa mărfuri în sumă de 60 000 lei care au fost primite de către fostul primar Iovu Valeriu şi depozitate de el la sine acasă.
Mai tîrziu, pîrîtul a parcelat ţevile primite şi le-a transmis locuitorilor satului Coşerniţa, fapt ce a generat imposibilitatea de a folosi aceste ţevi parcelate pentru reparaţia apeductului din s. Coşerniţa, deposedînd astfel primăria de bunul său, iar în consecinţă a dus la diminiarea proiectului privind acordarea grantului în valoare de 200 000 lei pentru reparaţia unei sonde pentru apa potabilă şi a apeductului de pe teritoriul Primăriei s. Coşerniţa şi prejudicirea primăriei de suma de 60 000 lei şi venitului ratat în sumă de 140 000 lei, iar vinovat de aceasta se face Iovu Valeriu.
Prin încheierea Judecătoriei Criuleni din 29 iunie 2012, a fost încetat procesul pe capătul de cerere privind anularea încheierii executorului judecătoresc din 05 mai 2011. Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 29 iunie 2012, a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată, fiind încasat de la Iovu Valeriu în beneficiul reclamantului prejudiciul material în suma de 60 000 lei şi venitul ratat în suma de 140 000 lei. În total 200 000 lei. Iovu Valeriu a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 29 iunie 2012 cu emiterea unei noi hotărîri privind respingere cererilor acţiunii. Totodată, a solicitat casarea încheierii Judecătoriei Criuleni din 12 iunie 2012 prin care s-a respins cererea de recuzare a judecătorului, cu soluţionarea cererii în fond.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013, a fost respinsă cererea de recurs a lui Iovu Valeriu şi menţinută încheierea Judecătoriei Criuleni din 12 iunie 2012 privind respingerea cererii de recuzare a judecătorului. A fost admis apelul declarat de Iovu Valeriu. A fost casată hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 29 iunie 2012 în partea referitoare la încasarea în beneficiul Primăriei s. Coşerniţa a venitului ratat în mărime de 140 000 lei şi a taxei de stat în beneficiul statului în mărime de 6 000 lei şi emite o hotărîre nouă în această parte, prin care a fost respinsă ca nefondată cererea de chemare în judecată depusă de Consiliului local Coşerniţa şi Primăria s. Coşerniţa către Iovu Valeriu cu privire la încasarea venitului ratat în mărime de 140 000 lei.
A fost încasat de la Iovu Valeriu în beneficiul statului taxa de stat pentru examinarea cauzei în instanţa de fond în mărime de 1 800 lei şi taxa de stat în mărime de 1 350 lei pentru examinarea cererii de apel. În rest, a fost menţinută hotărîrea instanţei de fond. 2 Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant şi-au găsit parţial reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, menţionînd că Iovu Valeriu a cauzat un prejudiciu material Primăriei s. Coşerniţa în mărime de 60 000 lei, care a survenit urmare a acţiunilor ilegale a lui Iovu Valeriu şi în această parte a conchis de a menţine soluţia primei instanţe.
Totodată, a fost apreciată critic concluzia instanţei de fond de a încasa suma de 140 000 lei cu titlu de venit ratat, pentru faptul că nu a fost realizate şi transmise tranşele prevăzute de contractul nr. 15/1343-1803 din 08 decembrie 2006, or, nu sînt întrunite condiţiile care ar confirma că suma respectivă reprezintă venitul ratat. Instanţa de apel a constatat suma respectivă ca fiind o parte a grantului ce urma a fi acordat în vederea realizării scopului de reparare a apeductului din localitate, şi prin urmare aceasta reprezintă o sumă ce urma a fi investită în realizarea proiectului. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 19 martie 2013, Iovu Valeriu a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013 în partea menţinerii hotărîrii instanţei de fond, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă pe deplin.
În rest, a menţine decizia instanţei de apel. În argumentarea recursului recurentul a invocat că concluziile instanţei de apel expuse în hotărîre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Totodată, a fost indicat că, instanţa de apel eronat a constatat existenţa prejudiciului cauzat Primăriei prin fapta ilicită a lui Iovu Valeriu. Mai mult, menţionează că Judecătoria Criuleni, prin sentinţa din 28 decembrie 2010, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie 2011, nu s-a expus asupra vinovăţiei lui Iovu Valeriu. În privinţa lui Iovu Valeriu, pe capătul de învinuire conform art. 352 alin. (1) din Codul penal, procesul penal a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripţie de tragere la răspundere penală, iar acţiunea civilă înaintată de Primăria s. Coşerniţa împotriva lui Iovu Valeriu în cadrul procesului penal a fost lăsată fără examinare.
Cu cerere de recurs s-a adresat şi Consiliul local şi Primăria s. Coşerniţa, prin care a solicitat casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013 în partea respingerii cerinţei de încasare a venitului ratat şi menţinerea în această parte a hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 29.06.2012. În motivarea recursului recurentul a invocat analiza superficială a materialelor cauzei şi a circumstanţelor pricinii de către instanţa de apel. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele considerente.
Verificînd motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul atestă că recurenţii indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţa de apel a apreciat înscrisurile probatoare şi a constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui temei de admitere a lor, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea 3 eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurenţii şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurenţi nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursurile declarate de Iovu Valeriu şi Consiliului local şi Primăria s. Coşerniţa asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Iovu Valeriu şi Consiliului local şi Primăria s. Coşerniţa ca inadmisibile.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Iovu Valeriu şi Consiliului local şi Primăria s. Coşerniţa împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Consiliului local Coşerniţa şi Primăria s. Coşerniţa către Iovu Valeriu, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Branişte Dumitru, cu privire la încasarea prejudiciul material, prejudiciului moral şi venitului ratat. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Ion Vîlcov Iuliana Oprea 4