2ra-3922/13 — Evacuare din locuinţă şi înlăturarea obstacolelor

prima instanţă: E. Cojocari 2ra-3922/13 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol ÎNCHEIERE 04 decembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasile Trohin în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Veronicăi Caragea împotriva lui Vasile Trohin cu privire la evacuare din locuinţă şi înlăturarea obstacolelor şi la cererea de chemare în judecată a lui Vasile Trohin împotriva Veronicăi Caragea cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Veronica Caragea, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 29 martie 2013 şi emisă o hotărâre nouă, prin care a fost admisă acţiunea Veronicăi Caragea împotriva lui Vasile Trohin cu privire la evacuare din locuinţă şi respinsă acţiunea lui Vasile Trohin împotriva Veronicăi Caragea cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate constată: La 20 septembrie 2012, Veronica Caragea, reprezentată de către Vasile Untilă a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Trohin cu privire la evacuare din locuinţă. În motivarea acţiunii a indicat că în ultimii şapte ani, ea s-a aflat în concubinaj cu pârâtul Vasile Trohin, dar în ultima perioadă şi anume ultimii cinci ani, au apărut diferite divergenţe la modul de viaţă pe care-l duc, dânsa aflându-se peste hotarele Republicii Moldova, iar pârâtul rămânând în apartamentul ei.

Menţionează că la numeroasele solicitări de a părăsi apartamentul, Vasile Trohin refuză. Afirmă că prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1259 din 25 mai 1999, ea este unicul proprietar al apartamentului nr. 10 din str. Ion Creangă 10, mun. Chişinău, fapt confirmat şi prin extrasul din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacţiilor nr. 0100/12/113119 din 04 septembrie 2012. Solicită evacuarea forţată a lui Vasile Trohin şi a altor persoane cu bunurile lor din apartamentul nr. 10 din strada Ion Creangă, 72, mun. Chişinău, obligarea pârâtului de a nu crea obstacole în folosirea bunului imobil proprietate privată a reclamantei şi încasarea de la pârât a cheltuielilor de judecată.

La 25 septembrie 2012 Vasile Trohin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Veronicăi Caragea, solicitând recunoaşterea dreptului de proprietate asupra 1/2 din apartamentul nr. 10 din str. Ion Creangă, 72, mun. Chişinău care a fost cumpărat pe banii comuni acumulaţi pe parcursul a 17 ani ducând o viaţa comună cu pârâta. În susţinerea acţiunii Vasile Trohin a menţionat că aproximativ cu 25 de ani în urmă el a început să concubineze cu Veronica Caragea. Afirmă că, după ce au acumulat bani pentru procurarea unui apartament, la 25 mai 1999 ambii au cumpărat apartamentul din str. Ion Greangă,72, ap. 10, mun. Chişinău de la Elena Cetea. Susţine că deşi contractul de vânzare-cumpărare a fost întocmit între Elena Cetea şi Veronica Caragea, banii pentru apartament i-a achitat el.

Indică că atât pârâta cât şi fiul acesteia au plecat la muncă peste hotare. Menţionează că toată perioada cât Veronica Caragea se afla în Italia, iar feciorul ei în Rusia, el a întreţinut apartamentul, achitând toate serviciile comunale. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 16 octombrie 2012 au fost conexate pretenţiile lui Vasile Trohin împotriva Veronicăi Caragea cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietar într-o singură procedură, care se află pe rol la Judecătorul Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău - Elena Cojocari, nr. 2-5944/12. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 29 martie 2013 acţiunea Veronicăi Caragea împotriva lui Vasile Trohin cu privire la evacuarea din spaţiul locativ şi înlăturarea obstacolelor în folosinţă a fost respinsă, acţiunea lui Vasile Trohin împotriva Veronicăi Caragea cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate a ½ din imobil a fost admisă integral, recunoscut dreptul de proprietate a lui Vasile Trohin asupra a 1/2 cotă-parte din apartamentul nr. 10 din str. Ion Creangă, nr. 72, mun. Chişinău, care se află în folosinţa acestuia, fiind menţionat că hotărârea constituie temei pentru efectuarea de către Organul Cadastral Teritorial Chişinău a înscrierilor respective în Registrul de stat al bunurilor imobile, şi încasat de la Veronica Caragea în beneficiul lui Vasile Trohin cheltuielile judiciare în sumă de 5000 lei şi taxa de stat în sumă de 900 lei, iar în total suma de 5900 lei, precum şi încasat de la Veronica Caragea taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 2516,28 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2013 a fost admis apelul declarat de Veronica Caragea, casată integral hotărârea primei instanţe şi emisă o hotărâre nouă, prin care: a fost admisă acţiunea Veronicăi Caragea împotriva lui Vasile Trohin cu privire la evacuare din locuinţă şi înlăturarea obstacolelor, evacuat Vasile Trohin, împreună cu bunurile sale, din apartamentul nr. 10 din str. Ion Creangă, 72, mun. Chişinău şi obligat să nu creeze obstacole în exercitarea dreptului de proprietate a Veronicăi Caragea asupra apartamentului nr. 10 din str. Ion Creangă, 72, mun. Chişinău şi respinsă acţiunea lui Vasile Trohin împotriva Veronicăi Caragea cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate.

La 10 octombrie 2013 Trohin Vasile a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată, considerând că instanţa de apel nu a analizat raporturile de concubinaj şi de muncă dintre părţi, care, deşi nu au fost reglementate expres de legiuitor din raţiune de echitate şi analogie, nu puteau fi ignorate de către instanţa de judecată. Afirmă că instanţa de apel neîntemeiat a ignorat proba cu martori, luând ca temei la pronunţarea deciziei contractul de vânzare-cumpărare din 25 mai 1999, fapt ce l-a lipsit pe el de dreptul de ½ cotă-parte din proprietatea apartamentului, respingându-i acţiunea.

Susţine că prima instanţă corect a admis acţiunea înaintată de către el şi a stabilit că dreptul de proprietate asupra imobilului, a părţilor Veronica Caragea şi Vasile Trohin a fost dobândit în timpul relaţiei de concubinaj, obiectul material, la caz, ap. 10 din str. Ion Creangă 72, mun. Chişinău just a fost partajat conform aportului fiecărei părţi la dobândirea bunului, fiind stabilit cert că dobândirea bunului a fost drept rezultat al unui acord de activitate comună a ambilor în scopul dobândirii de bunuri, adică contractul de activitate comună. Invocă că instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material, ceea ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul împotriva deciziei instanţei de apel din 01 octombrie 2013, la 10 octombrie 2013, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Vasile Trohin nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Vasile Trohin, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Vasile Trohin ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Vasile Trohin se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru