2ra-3446/13 — Încasarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2ra-3446/13 prima instanţă: V. Lupu instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 27 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Svetlana Novac Iurie Bejenaru, Tatiana Vieru examinând recursul declarat de către Cibotaru Liudmila şi Cibotaru Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Morcov Grigore împotriva lui Ion Cibotaru şi Liudmilei Cibotaru cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila, c o n s t a t ă La 07 octombrie 2009, Morcov Grigore a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cibotaru Ion şi Liudmilei Cibotaru cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a indicat că, la 25 aprilie 2005 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila privind înlăturarea obstacolelor către propria locuinţă, soluţionarea căreia a durat pînă la 03 iunie 2009 prin emiterea unei încheieri a Colegiului civil şi contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie prin care a fost respinsă cererea de revizuire depusă de către Liudmila Cibotaru, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 17 decembrie 2008. La momentul adresării în instanţa de judecată, cauza se afla în procedura de executare silită la Oficiul de Executare Ungheni.

Astfel, pe parcursul anilor 2005-2009, reclamantul a suportat anumite cheltuieli de judecată şi anume: cheltuieli de transport suportate pentru prezenţa în instanţa de judecată; pierderea timpului de muncă pe parcursul soluţionării 1 cauzei în instanţe şi diferite autorităţi pentru obţinerea probelor necesare la judecarea cauzei; cheltuieli de asistenţă juridică, în sumă de 11 096,80 lei, prezentînd calculul descifrat în acţiune. Cere, reclamantul încasarea din contul lui Cibotaru Ion şi a lui Cibotaru Liudmila a sumei de 11 096,80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. La 30 martie 2010, Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila au înaintat cerere reconvenţională împotriva lui Morcov Grigore cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 10 193,60 lei şi suma de 2000 lei paguba morală (f.d.45-46).

În motivarea cererii reconvenţionale reclamanţii au menţionat că afirmaţiile lui Morcov Grigore invocate în pricina civilă cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietăţii, sunt în contradicţie cu materialele pricinii, deoarece ultimul, ignorînd prevederile Codului de Procedură Civilă, nu s-a prezentat la şedinţele de judecată stabilite de către instanţă Menţionează, Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila, că prin aceiaşi hotărîre a Judecătoriei Ungheni din 05 aprilie 2006, susţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 17 decembrie 2008, dînşii au suportat cheltuieli de judecată duble, fiind prezenţi în permanenţă la şedinţele de judecată. Susţin că pe tot parcursul examinării pricinii au suportat cheltuieli de judecată în mărime de 5 096,80 lei de către fiecare în parte, suma totală constituind 10 193,60 lei.

Totodată menţionează că la cererea lui Morcov Grigore, Ion Cibotaru a fost sancţionat nejustificat cu 3 600 lei de către Comisia administrativă a Primăriei Ungheni. Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 10 mai 2005 decizia enunţată, a fost anulată. De asemenea, prin acţiunile familiei Morcov, le-a fost pricinuit un prejudiciu moral estimat la suma de 2000 lei. Solicită, Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila, încasarea din contul lui Morcov Grigore suma de 10 193,60 lei cheltuieli legate de examinarea pricinii în instanţele de judecată şi suma de 2 000 lei prejudiciu moral. Dînşii au cerut şi citarea în instanţa de judecată a Olgăi Morcov pentru a fi confirmate solicitările în privinţa prejudiciului moral pricinuit în rezultatul demolării foişorului vechi.

Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 30 martie 2010, cererea de chemare în judecată depusă de către Morcov Grigore şi cererea reconvenţională depusă de Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila au fost conexate într-un singur proces (f d.73). Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 28 aprilie 2010 acţiunea şi cererea reconvenţională au fost respinse (f.d.82-83). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 decembrie 2010 a fost casată încheierea din 30 martie 2010 şi hotărîrea din 28 aprilie 2010 emise de către Judecătoria Ungheni, pricina fiind restituită la rejudecare îîn prima instanţă, în alt complet de judecători (f.d. 96-97). 2 La 27 februarie 2012, Cibotaru Liudmila şi Cibotaru Ion au înaintat cerere privind concretizarea pretenţiilor din cererea reconvenţională împotriva lui Morcov Grigore, cît şi împotriva Consiliului orăşenesc Ungheni.

În motivarea cererii de concretizare a pretenţiilor, reclamanţii au menţionat că pentru anii 2006-2009 au suportat cheltuieli de transport în mărime de 2852,4 lei, cheltuieli legate de achitarea asistenţei juridice în sumă de 12000 lei, cheltuieli legate de perfectarea procurilor în mărime de 101 lei, compensarea timpului de muncă pierdut în sumă de 2016 lei. În cererea depusă, Cibotaru Liudmila şi Cibotaru Ion au solicitat încasarea de la Morcov Grigore a cheltuielilor suportate în sumă totală de 16 969,40 lei (f.d.114). Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 17 decembrie 2012, s-a refuzat în primirea cererii reconvenţionale înaintate de către Ion Cibotaru şi Liudmila Cibotaru (f.d.134). La 17 decembrie 2012, Morcov Grigore a declarat instanţei de judecată că solicită încasarea din contul pîrîţilor cheltuielile de judecată constituite din: asistenţa juridică în sumă de 6 000 lei, cheltuieli de transport, precum şi a să fie evaluat procentul bancar (f.d.136).

Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 17 decembrie 2012, acţiunea depusă de către Morcov Grigore a fost admisă. Au fost obligaţi Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila de a compensa cheltuielile de judecată lui Morcov Grigore în sumă de 11 096,80 lei. Totodată cererea reconvenţională depusă de către reprezentantul pîrîţilor Casian Tamara a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.138, 142-144). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 iunie 2013, apelul declarat de către Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila a fost respins şi menţinută hotărîrea primei instanţe cu excluderea din dispozitivul hotărîrii a sintagmei „cererea reconvenţională depusă de către reprezentantul pîrîţilor Casian Tamara a fost respinsă ca fiind neîntemeiată” (f.d.174-176).

La 06 august 2013, Cibotaru Liudmila şi Cibotaru Ion au depus recurs împotriva încheierii judecătoriei Ungheni din 17 decembrie 2012. La 08 august 2013, Cibotaru Liudmila şi Cibotaru Ion au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, hotărîrii primei instanţe şi încheierii Judecătoriei Ungheni din 17 decembrie 2012, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrilor şi încheierii primei instanţe cu trimiterea pricinii la rejudecare. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 14 august 2013, a fost restituit recursul declarat împotriva încheierii Judecătoriei Ungheni din 17 decembrie 2012, prin care a fost refuzat în primirea cererii reconvenţionale în cauza civilă la cererea lui Morcov Grigore împotriva lui Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila privind compensarea cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu art. 434 alin.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. 3 Prin prisma dispoziţiei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, deoarece conform înscrisului din materialele pricinii, decizia instanţei de apel a fost recepţionată de către recurent la 05 iulie 2013 (f.d. 180). Recurenţii, Cibotaru Liudmila şi Cibotaru Ion, în motivarea recursului au indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept procedural, nu a constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii.

Referitor la încheierea emisă de către Judecătoria Ungheni la 17 decembrie 2012, recurenţii susţin că este una ilegală, care urmează a fi casată, iar instanţa de apel examinînd cererea de apel incontestabil urma să se pronunţe şi asupra încheierii enunţate, chiar dacă nu s-a invocat despre acest fapt în apelul declarat. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul declarat se judecă în limitele invocate şi în baza referinţei depuse de către intimat. La 10 septembrie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa lui Morcov Grigore şi Consiliului or.

Ungheni, copia cererii de recurs, cu necesitatea de a depune referinţă asupra acestuia. Până la examinarea pricinii, nicio parte nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat în limitele invocate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din probele anexate la materialele dosarului rezultă că în privinţa lui Morcov Grigore, pe de o parte, şi Cibotaru Liudmila, Cibotaru Ion, de cealaltă parte, anterior s-a examinat un alt litigiu, al cărui obiect a constituit înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietăţii şi cererea reconvenţională depusă de către ultimii cu privire la anularea dispoziţiei şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

La 07 octombrie 2009, Morcov Grigore a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cibotaru Ion şi Liudmil Cibotaru solicitînd compensarea 4 sumei de 11 096,80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, cheltuieli care sunt legate de litigiul examinat. De asemenea, la 30 martie 2010, Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila au înaintat cerere reconvenţională împotriva lui Morcov Grigore cerînd încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 10 193,60 lei şi suma de 2000 lei paguba morală (f.d.45-46). Pe parcursul examinării cauzei, atît Morcov Grigore, cît şi Cibotaru Ion, Cibotaru Liudmila au depus mai multe cereri de concretizare a acţiunii, după cum au fost anterior indicate. Totodată, necesită a fi menţionat că la 27 februarie 2012, Cibotaru Liudmila şi Cibotaru Ion au înaintat cererea reconvenţională atît împotriva lui Morcov Grigore, cît şi împotriva Consiliului orăşenesc Ungheni.

Cu toate acestea, în respectiva cerere părţile au solicitat încasarea cheltuielilor suportate în sumă totală de 16 969,40 lei doar de la Morcov Grigore (f.d.115). Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 17 decembrie 2012, s-a refuzat în primirea cererii reconvenţionale înaintate de către Ion Cibotaru şi Liudmila Cibotaru (f.d.134). La 17 decembrie 2012, Morcov Grigore a declarat instanţei de judecată că solicită încasarea din contul pîrîţilor cheltuielile de judecată constituite din: asistenţa juridică în sumă de 6 000 lei, cheltuieli de transport, precum şi a să fie evaluat procentul bancar (f.d.136). Fiind investită cu examinarea pricinii, prima instanţă prin hotărîrea din 17 decembrie 2012, a admis acţiunea depusă de către Morcov Grigore.Au fost obligaţi Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila de a compensa cheltuielile de judecată lui Morcov Grigore în sumă de 11 096,80 lei.

Totodată cererea reconvenţională depusă de către reprezentantul pîrîţilor Casian Tamara a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.138, 142-144). Instanţa de apel prin decizia din 06 iunie 2013, a respins apelul declarat de către Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila, menţinînd hotărîrea primei instanţe cu excluderea din dispozitivul hotărîrii a sintagmei „cererea reconvenţională depusă de către reprezentantul pîrîţilor Casian Tamara a fost respinsă ca fiind neîntemeiată” (f.d.174-176). Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile instanţei de apel neîntemeiate, rezultate din încălcarea normelor de drept procesual şi elucidarea insuficientă a circumstanţelor ce au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, fapt care în conformitate cu dispoziţiile art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, constituie temei de casare a hotărârii judecătoreşti şi restituire a pricinii spre rejudecare.

În conformitate cu art. 241 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în numele legii. (2) Hotîrirea judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. În cazurile prevăzute la art.236 alin.(5), hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea descriptivă, motivare şi dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii se evidenţiază separat în textul acesteia. 5 Alin. (5) al aceluiaşi articol prevede că în motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Examinând actele cauzei, instanţa de recurs constată că instanţele ierarhic inferioare nu au examinat toate pretenţiile invocate în cererile înaintate, precum şi la judecarea cauzei, fapt care contravine prevederilor anterior menţionate, conform cărora instanţa de judecată este obligată să se expună în privinţa tuturor cerinţelor părţilor. Astfel, deşi Morcov Grigore a solicitat în cererea înaintată la 17 decembrie 2012 ca să fie evaluat procentul bancar, instanţa de judecată nici nu s-a expus vizavi de această cerinţă. Colegiul menţionează că instanţa a admis acţiunea înaintată de către Morcov Grigore fără a fi confirmate şi calculate sumele mijloacelor baneşti solicitate de către reclamant.

În mod eronat instanţele ierarhic inferioare au examinat prezentul litigiu, fără a fi consultate şi analizate materialele dosarului în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Morcov Grigore împotriva lui Cibotaru Liudmila şi Cibotaru Ion cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea proprietăţii şi cererea reconvenţională depusă de către ultimii cu privire la anularea dispoziţiei şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. Totodată instanţele ierarhic inferioare la stabilirea cheltuielilor pentru timpul de muncă pierdut de către reclamant, pentru obţinerea probelor necesare la judecare pricinii, urma să verifice dacă Morcov Grigore era sau nu încadrat în cîmpul muncii pentru a fi determinată o sumă reală suportată de către ultimul.

În altă ordine de idei, toate înscrisurile prezentate de către reclamant, urmau a fi confirmate în modul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 130 CPC alin. (1) instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. (3) Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii. Alin. (4) al aceluiaşi articol prevede, ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele.

(5) Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanţa constată prin cercetare şi comparare cu alte probe că datele pe care le conţine corespund realităţii. Contrar normelor citate, instanţa a cărei decizie este contestată nu şi-a motivat concluziile luate. 6 Instanţa nu a dat apreciere suficientă acestor circumstanţe, nu a supus examinării multiaspectuale temeiul legal a solicitărilor, totodată conţinutul deciziei nu reflectă motivarea desfăşurată a concluziilor instanţei de apel. Acestea, având un caracter superficial şi evaziv fapt care serveşte temei de casare a deciziei emise. Prin urmare, în lipsa unui răspuns clar şi explicit referitor la unul din argumentele esenţiale ale cererii, hotărârea judecătorească se consideră nemotivată.

Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art.6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. Aşadar, fără a argumenta şi a motiva soluţia, instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural. În conformitate cu art. 119 alin. (1) Codul de procedură civilă, probele se adună şi se prezintă de către părţi şi de alţi participanţi la proces. Dacă în procesul de adunare a probelor apar dificultăţi, instanţa poate contribui, la solicitarea părţilor şi altor participanţi la proces, la adunarea şi prezentarea probelor necesare.

În conformitate cu art. 138 alin. (4) Codul de procedură civilă, înscrisul se depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicîndu- se locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original cînd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanţele pricinii trebuie confirmate numai cu documente în original sau cînd copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum şi în alte cazuri cînd instanţa consideră necesară prezentarea originalului. Instanţa de recurs remarcă că, copiile proceselor-verbale ale şedinţelor de judecată anexate la materialele pricinii contravin prevederilor art. 138 alin. (4) CPC, fapt ce pune la îndoială veridicitatea acestora (f.d.57-72).

Un alt aspect de care urmează să ţină cont instanţa de judecată ţine de întocmirea procesului-verbal al şedinţei de judecată. În conformitate cu art. 274 CPC, art. 274 alin. (1), în procesul-verbal al şedinţei de judecată sau al actului de procedură îndeplinit în afara şedinţei de judecată se indică momentele esenţiale ale dezbaterii pricinii sau ale efectuării actului procedural.

(2) În procesul-verbal al şedinţei se indică: a) locul, data şi ora deschiderii, data încheierii şedinţei de judecată; b) instanţa care judecă pricina, numele membrilor completului de judecată şi al grefierului; c) pricina; d) prezenţa participanţilor la proces, a reprezentanţilor, a martorilor, experţilor, specialiştilor şi a interpreţilor; e) faptul că instanţa a explicat drepturile şi obligaţiile procedurale participanţilor la proces, reprezentanţilor, experţilor, specialiştilor şi interpreţilor; f) dispoziţiile preşedintelui şedinţei de judecată şi încheierile pronunţate de instanţă fără retragere în camera de deliberare; g) declaraţiile, demersurile şi explicaţiile participanţilor la proces şi ale 7 reprezentanţilor lor; h) depoziţiile martorilor, explicaţiile orale ale experţilor asupra raportului de expertiză, explicaţiile şi consultaţiile specialiştilor; i) faptul că s-a dat citire înscrisurilor, datele examinării la faţa locului a probelor materiale, că s-au ascultat şi vizionat înregistrările audio-video; j) raporturile reprezentanţilor autorităţilor publice; k) conţinutul susţinerilor orale; l) faptul că s-a dat citire hotărîrii şi încheierilor, că s-a explicat cuprinsul hotărîrii şi al încheierilor pronunţate de instanţă, că s-au dat lămuriri asupra căilor şi termenului de atac al lor;

m) faptul că instanţa a explicat participanţilor la proces dreptul lor de a lua cunoştinţă de procesul-verbal al şedinţei de judecată şi de a formula observaţii asupra acestuia; n) data întocmirii definitive a procesului-verbal. În pofida acestei prevederi, Colegiul reţine că procesele-verbale ale şedinţelor de judecată la care a fost examinată pricina au fost defectuos întocmite, dat fiind faptul că prezintă multe neclarităţi vizavi de cercetarea înscrisurilor (f.d. 137). Alin. (1) al art. 275 CPC prevede că procesul-verbal se întocmeşte de grefier în şedinţă de judecată sau la efectuarea actului de procedură în afara şedinţei. Procesul-verbal se scrie la computer şi se păstrează în modul stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii.

În cazul în care nu este posibilă utilizarea computerului, procesul-verbal se scrie de mînă, fiind ulterior scris la computer, prevedere care, de asemenea, nu a fost respectată de către instanţe. Mai mult decât atât, la depunerea cererii reconvenţionale la 27 februarie 2012, Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila au indicat în calitate de pârât şi pe Consiliul orăşenesc Ungheni. Instanţa a examinat pricina, fără ca Consiliul orăşenesc Ungheni să fie citat la examinarea pricinii. Or conform art. 105 alin. (1) CPC Citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. Data înmînării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se înmînează destinatarului, precum şi pe cotor, care se restituie instanţei.

În conformitate cu art. 67 alin. (1) CPC Persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de reclamant sau de pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă dacă hotărîrea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi. Alin. (3) al aceluiaşi articol, intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces şi la cererea uneia dintre părţi sau din oficiul instanţei. Din conţinutul dispoziţiilor citate, instanţa de recurs reţine că în vederea soluţionării juste a pricinii, instanţa de apel urma să întreprindă toate măsurile procesuale necesare pentru stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în persoanelor vizate, la caz - Consiliul orăşenesc Ungheni.

Referitor la încheierea Judecătoriei Ungheni din 17 decembrie 2012, care o contestă recurenţii, încheiere prin care s-a refuzat primirea şi examinarea cererii reconvenţionale şi a cererii de concretizare depuse de către Cibotaru Ion şi Cibotaru Liudmila, Colegiul reţine că respectivul act a devenit irevocabil. 8 Prin urmare, recursul înaintat de către Cibotaru Liudmila şi Cibotaru Ion în această parte urmează a fi respins. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că s-a constatat examinarea insuficientă a circumstanţelor pricinii, interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept procedural, şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare.

La rejudecare instanţa de apel urmează să ţină cont de cele expuse şi să emită o hotărîre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c), alin.(3) Codul de procedură civilă, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Cibotaru Liudmila şi Cibotaru Ion. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Morcov Grigore împotriva lui Ion Cibotaru şi Liudmilei Cibotaru cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată, şi se restituie pricina spre rejudecare în ordine de apel în aceiaşi instanţă, în alt complet de judecători.

Încheierea Judecătoriei Ungheni din 17 decembrie 2012, se menţine. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Novac Iurie Bejenaru Tatiana Vieru 9