2rhc-78/13 — Încasarea sultei

prima instanţă: A.Us 2rhc-78/13 instanţa de apel: A.Colenco, V.Harmaniuc, E.Clim instanţa de recurs: Sv.Filincova, Sv.Novac, T.Vieru, G.Stratulat, Iu.Cimpoi ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru,Galina Stratulat examinînd cererea de revizuire depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „M-Paradis Plus”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „M-Paradis Plus” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Molblan-Grup” cu privire la încasarea sultei, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 iulie 2012, prin care a fost admis recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „M-Paradis Plus”, casată decizia Curţii de Apel Economice din 11 octombrie 2011 şi hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19 martie 2010 cu dispunerea încetării procesului, c o n s t a t ă: La 23 noiembrie 2009 SRL „M-Paradis Plus” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Molblan-Grup” cu privire la încasarea sultei.

În motivarea acţiunii a indicat că, în temeiul deciziilor luate la Adunările generale ale fondatorilor SRL „Moldblan Grup” din 26 decembrie 2002 şi 19 martie 2003, întreprinderea în cauză a fost dezmembrată prin separarea cotei de participare a lui Nicolae Molodan în mărime de 50%, în baza căreia fiind constituită întreprinderea nouă SRL „M-Paradis Plus”. Susţine că,în urma dezmembrării, SRL „Molblan-Grup şi SRL „M-Paradis Plus” au devenit coproprietari ai bunului comun, magazinului „Valentina” de pe bd. Ştefan cel Mare 132, mun. Chişinău, fiecare întreprindere fiind proprietar al ½ cote- părţi ideale din imobilul nominalizat. Ulterior, prin decizia Curţii de Apel Econimice din 24 aprilie 2008, menţinută în vigoare prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 octombrie 2008, s-a dispus partajarea în natură a bunului comun a magazinului „Valentina”.

După cum rezultă din decizia Curţii de Apel Economice din 24 aprilie 2008 , partajarea magazinului s-a efectuat conform variantei determinate prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 617 din 12 martie 2008. În special pe motiv că accesul la subsol al magazinului era posibil numai din partea a 2 (adică partea ce îi revine) SRl „M-Paradis Plus”), expertul a propus ca subsolul întreg să fie atribuit în folosinţa SRL „ „M-Paradis Plus” , fiind totodată micşorată suprafaţa ce se cuvine întreprinderii sale în spaţiile de la primul etaj al magazinului. Astfel, în temeiul deciziei instanţei de apel SRL „M-Paradis Plus” a devenit proprietar exclusiv al subsolului, inclusiv al ½ cotei- părţi aparţinute anterior SRL „Molblan-Grup”, iar SRL „Molblan-Grup” în calitate de compensaţie a obţinut suplimentar dreptul de proprietate asupra la o parte din spaţiu la primul etaj a magazinului cu suprafaţa de 14,9 m.p..

Din planul variantei de partajare, acceptate de instanţă, rezultă că suprafaţa atribuită suplimentar SRL „Molblan-Grup” este inclusă în suprafaţa partenerului magazinului. Colegiul Economic al Curţii Supreme de Justiţie a susţinut opinia instanţei de apel, concluzionînd că din punct de vedere tehnic, partajarea imobilului este justă. Totodată, avînd în vedere că subsolul are o altă destinaţie decît parterul magazinului, valoarea spaţiilor respective nu este egală. Potrivit Raportului de constatare tehnico-ştiinţific nr. 437 din 26 februarie 2009, întocmit de Centrul Naţional de Expertiză Judiciară, sulta apărută în rezultatul acordării SRL „M-Paradis Plus” suprafeţii de 14,9 m.p. în încăperea subsolului, în locul aceleiaşi suprafeţe la primul etaj a magazinului amplasat pe adresa mun.

Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 132, constituie 170.230 lei. Important este că mărimea sultei determinată de Centru Naţional de expertize Judiciare este determinată esenţial în corelaţia cu mărimea reală a valorii de piaţă determinată de specialiştii privaţi în domeniul evaluării imobilului. Solicită reclamanta încasarea de la SRL „Molblan-Grup” în beneficiul SRL „M-Paradis Plus” a unei sulte în mărime de 170230 lei, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19 martie 2010 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Economice din 11 octombrie 2011 a fost respins apelul declarat de către SRL „M-Paradis Plus” şi a fost menţinută hotărîrea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 iulie 2012 a fost admis recursul declarat de către SRL „M-Paradis Plus”, casată decizia Curţii de Apel Economice din 11 octombrie 2011 şi hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 19 martie 2010 cu dispunerea încetării procesului. La 16 octombrie 2013 SRL „M-Paradis Plus” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 iulie 2012, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 iulie 2012 cu reexaminarea recursului declarat de către SRL „M-Paradis Plus” şi admiterea acţiunii.

Revizuientul în cererea de revizuire cu referire la prevederile art.449 lit.b) CPC a invocat ca temei de revizuire, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 iulie 2013 prin care a fost admis recursul declarat de către SRL „Molblan-Grup”, casată hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 31 ianuarie 2013 şi emisă o nouă hotărîre prin care a fost respinsă cererea înaintată de SRL „M-Paradis Plus” cu privire la emiterea unei hotărîri suplimentare referitor la încasarea sultei. Studiind materialele dosarului, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexîndu-se probele ce le confirmă. În conformitate cu art. 449 lit. b) revizuirea se declară în cazurile în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În sensul normei enunţate este important de înţeles că circumstanţele sau faptele trebuiau să existe obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii şi să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Esenţial este că circumstanţele sau faptele noi prezentate ca temei de revizuire să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temeiul invocat de către revizuient şi anume faptul că prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 iulie 2013 a fost respinsă cererea SRL „M-Paradis Plus” cu privire la emiterea unei hotărîri suplimentare referitor la încasarea sultei, nu poate constitui temei de revizuire, deoarece aceasta a fost emisă ulterior pronunţării hotărîrii judecătoreşti a cărei revizuire se cere.

Totodată se va remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Prin urmare, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Dreptului Omului în cazul Popov (nr. 2) contra Moldovei.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, revizuientul în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei care s-ar încadra în prevederile art.449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărîrii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de către SRL „M-Paradis Plus” ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Completul Colegiului civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „M-Paradis Plus” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 iulie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „M-Paradis Plus” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Molblan-Grup” cu privire la încasarea sultei.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Galina Stratulat