2rh-356/13 — Încasarea salariului restant

dosarul nr. 2rh-356/13 prima instanţă S. Balmuş instanţa de apel B. Bîrca M. Moraru, A. Ciugureanu instanţa de recurs A. Cobăneanu Sveatoslav Moldovan, N. Gordilă, Iu. Diaconu, T. Răducanu ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Tatiana Răducanu examinând cererea de revizuire depusă de către societatea pe acţiuni „Moldpresa”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Panica împotriva societăţii pe acţiuni „Moldpresa” cu privire la încasarea salariului restant şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 noiembrie 2013, prin care a fost respins recursul declarat de către societatea pe acţiuni „Moldpresa” şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 25 februarie 2013 constată La 08 octombrie 2012 Tamara Panica a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii pe acţiuni „Moldpresa” cu privire la încasarea salariului restant şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanta Tamara Panica a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009 a fost restabilită în funcţia de chioşcar al societăţii pe acţiuni „Moldpresa”, începînd cu 18 iunie 2008, cu încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 23.257 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2010 a fost admis apelul declarat de către societatea pe acţiuni „Moldpresa”, casată hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă.

1 Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 ianuarie 2012, a fost admis recursul declarat de către Tamara Panica, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2011 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009. Reclamanta a mai menţionat că, prin ordinul nr. 62 din 21 februarie 2012 a fost restabilită în funcţia deţinută anterior. În rezultatul adresării executorului judecătoresc, a fost iniţiată procedura de executare în temeiul hotărîrii Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009, fiind încasat salariul mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 17.315,10 lei, suma restantă fiind de 5949,1 lei, Tamara Panica a invocat de asemenea că, suma de 5941,9 lei a fost încasată de pîrît din contul său cu titlu de impozit pe venit pentru salariul total acordat de 23.257 lei.

Suma de 23.257 lei este restanţa salarială pînă la 26 decembrie 2009, însă angajatorul urmează să achite restanţa salarială pentru toată absenţa forţată de la lucru, inclusiv pentru perioada de pînă la executarea hotărîrii judecătoreşti – pînă la 21februarie 2012. De asemenea, reclamanta a menţionat că, prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009 a fost dispusă încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru pentru perioada 18 iunie 2008 – 29 decembrie 2009, însă hotărîrea în privinţa restabilirii în funcţie a fost executată abia la 21 februarie 2012, din care considerente urmează a fi recalculate sumele ajustate la perioada de facto, astfel urmînd a fi încasat salariul pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 38.998 lei şi îndemnizaţia pentru concediul nefolosit în mărime de 6.290 lei, iar în total suma de 45.288 lei.

Tamara Panica solicită încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 45.288 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 3400 lei şi prejudiciul moral în mărime de 50.000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 25 februarie 2013, acţiunea a fost admisă parţial. A fost încasat de la societatea pe acţiuni „Moldpresa” în beneficiul Tamarei Panica prejudiciul cauzat ca rezultat al privării ilegale de a munci pentru perioada 29 decembrie 2009 – 25 februarie 2013, în mărime de 47.804 lei, prejudiciul moral în mărime de 3.000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 1.000 lei. De asemenea, de la societatea pe acţiuni „Moldpresa” a fost încasată în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1525 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, a fost respins apelul declarat de către societatea pe acţiuni „Moldpresa” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 25 februarie 2013. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 noiembrie 2013, a fost respins recursul declarat de către societatea pe acţiuni „Moldpresa” şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 25 februarie 2013. Societatea pe acţiuni „Moldpresa” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, cerînd admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de recurs şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

2 Societatea pe acţiuni „Moldpresa”, în motivarea cererii de revizuire a indicat că, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale care nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale ce s-ar încadra în art. 449 CPC.

De asemenea aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă. S-a constatat că, instanţa de recurs, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, la 13 noiembrie 2013, a examinat recursul declarat de către societatea pe acţiuni „Moldpresa”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Panica împotriva societăţii pe acţiuni „Moldpresa” cu privire la încasarea salariului restant şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, şi în conformitate cu art. 445 al.

(1) lit. a) CPC, a respins recursul declarat de către societatea pe acţiuni „Moldpresa” şi a menţinut decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 25 februarie 2013. Drept temei al cererii de revizuire a fost invocat faptul că, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Cu toate că revizuentul indică în cererea de revizuire drept temei art. 449 lit. b) CPC, în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanţe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală.

De asemenea, societatea pe acţiuni „Moldpresa” invocă drept temei de revizuire faptul că în prima instanţă cauza a fost examinată în absenţa reprezentantului societăţii pe acţiuni „Moldpresa”, în baza referinţei, la care au fost anexate careva acte şi nu a avut posibilitate de a prezenta tot setul de documente întru a-şi argumenta poziţia. Societatea pe acţiuni „Moldpresa” consideră că astfel a fost privată de dreptul la un proces echitabil. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că motivul invocat nu constituie temei de revizuire a hotărîrilor judecătoreşti, deoarece reprezentantul societăţii pe acţiuni „Moldpresa” a fost prezent în şedinţa instanţei de apel şi nu a fost lipsit de dreptul de a prezenta probe întru argumentarea poziţiei sale.

3 Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (cazul Brumărescu contra României). Principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti cere că nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceiaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (cazul Roşca contra Moldovei). Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire este în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie dispune Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către societatea pe acţiuni „Moldpresa”, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Panica împotriva societăţii pe acţiuni „Moldpresa” cu privire la încasarea salariului restant şi repararea prejudiciului moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Tatiana Răducanu 4