- Dosarul nr.
- 2ra-3007/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 13 noiembrie 2013
- Părțile
- Panica Tamara vs SA Moldpresa
- Pe scurt
- Repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat salariatului
2ra-3007/13 — Încasarea salariului restant
dosarul nr. 2ra-3007/13 prima instanţă S. Balmuş instanţa de apel B. Bîrca M. Moraru, A. Ciugureanu DECIZIE 13 noiembrie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Gordilă Iurie Diaconu Tatiana Răducanu examinând recursul declarat de către societatea pe acţiuni „Moldpresa”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Panica împotriva societăţii pe acţiuni „Moldpresa” cu privire la încasarea salariului restant şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către societatea pe acţiuni „Moldpresa” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 25 februarie 2013 c o n s t a t ă La 08 octombrie 2012 Tamara Panica a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii pe acţiuni „Moldpresa” cu privire la încasarea salariului restant şi repararea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii reclamanta Tamara Panica a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009 a fost restabilită în funcţia de chioşcar al societăţii pe acţiuni „Moldpresa”, începînd cu 18 iunie 2008, cu încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 23.257 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iunie 2010 a fost admis apelul declarat de către societatea pe acţiuni „Moldpresa”, casată hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 ianuarie 2012, a fost admis recursul declarat de către Tamara Panica, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2011 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009. Reclamanta a mai menţionat că, prin ordinul nr. 62 din 21 februarie 2012 a fost restabilită în funcţia deţinută anterior. 1 În rezultatul adresării executorului judecătoresc, a fost iniţiată procedura de executare în temeiul hotărîrii Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009, fiind încasat salariul mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 17.315,10 lei, suma restantă fiind de 5949,1 lei, Tamara Panica a invocat de asemenea că, suma de 5941,9 lei a fost încasată de pîrît din contul său cu titlu de impozit pe venit pentru salariul total acordat de 23.257 lei.
Suma de 23.257 lei este restanţa salarială pînă la 26 decembrie 2009, însă angajatorul urmează să achite restanţa salarială pentru toată absenţa forţată de la lucru, inclusiv pentru perioada de pînă la executarea hotărîrii judecătoreşti – pînă la 21februarie 2012. De asemenea, reclamanta a menţionat că, prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009 a fost dispusă încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru pentru perioada 18 iunie 2008 – 29 decembrie 2009, însă hotărîrea în privinţa restabilirii în funcţie a fost executată abia la 21 februarie 2012, din care considerente urmează a fi recalculate sumele ajustate la perioada de facto, astfel urmînd a fi încasat salariul pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 38.998 lei şi îndemnizaţia pentru concediul nefolosit în mărime de 6.290 lei, iar în total suma de 45.288 lei.
Tamara Panica solicită încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 45.288 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 3400 lei şi prejudiciul moral în mărime de 50.000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 25 februarie 2013, acţiunea a fost admisă parţial. A fost încasat de la societatea pe acţiuni „Moldpresa” în beneficiul Tamarei Panica prejudiciul cauzat ca rezultat al privării ilegale de a munci pentru perioada 29 decembrie 2009 – 25 februarie 2013, în mărime de 47.804 lei, prejudiciul moral în mărime de 3.000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 1.000 lei. De asemenea, de la societatea pe acţiuni „Moldpresa” a fost încasată în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1525 lei.
În rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, a fost respins apelul declarat de către societatea pe acţiuni „Moldpresa” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 25 februarie 2013. Societatea pe acţiuni „Moldpresa” a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă. Recurentul societatea pe acţiuni „Moldpresa”, în motivarea recursului a menţionat că, la examinarea cauzei au fost aplicate eronat normele de drept material. Prin referinţa depusă, Tamara Panica a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărîrilor judecătoreşti.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe din următoarele considerente. 2 În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. S-a constatat că, Tamara Panica a activat la societatea pe acţiuni „Moldpresa” în calitate de chioşcar de la 01 octombrie 2007. În rezultatul unei revizii, s-a stabilit un neajuns în mărime de 361,75 lei, motiv din care Tamara Panica a fost înlăturată de la exercitarea atribuţiilor sale de serviciu.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009, Tamara Panica a fost restabilită în funcţia de chioşcar al societăţii pe acţiuni „Moldpresa”, începînd cu 18 iunie 2008. De la societatea pe acţiuni „Moldpresa” a fost încasat în beneficiul Tamarei Panica salariul mediu pentru absenţa forţată de la lucru pe perioada 18 iunie 2008 – 29 decembrie 2009 în mărime de 23.257 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2011, a fost admis apelul declarat de societatea pe acţiuni „Moldpresa”, casată hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 ianuarie 2012, a fost admis recursul declarat de Tamara Panica, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2011 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009. În conformitate cu art. 256 CPC, urmează a fi executate imediat ordonanţa sau hotărîrea judecătorească prin care pîrîtul este obligat la plata unui salariu mediu pentru absenţă forţată de la lucru, în cazul reintegrării în serviciu. Hotărîrea judecătorească privind reintegrarea în serviciu a salariatului concediat sau transferat nelegitim urmează a fi executată imediat. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, după emiterea hotărîrii Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 decembrie 2009, angajatorul urma s-o restabilească pe intimată la serviciu, deoarece hotărîrea de restabilire la serviciu urma a fi executată imediat.
Deci, instanţa de recurs concluzionează că Tamara Panica urma să activeze pînă la finalizarea examinării cauzei. Însă, Tamara Panica a fost restabilită în funcţia de chioşcar abia la 21 februarie 2012, în baza ordinului nr. 62. Totodată, instanţa de recurs concluzionează că, angajatorul a executat formal hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 noiembrie 2009, deoarece nu i-a acordat Tamarei Panica posibilitatea şi condiţii de a munci şi de a se prezenta la locul de muncă. Atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel întemeiat au concluzionat că, prin acţiunile sale, angajatorul a privat-o ilegal pe Tamara Panica de posibilitatea de a munci. Conform art. 330 al. (1) lit. b) Codul muncii, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci.
Această obligaţie survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă. Avînd în vedere cele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît prima instanţă, cît şi 3 instanţa de apel corect au calculat perioada de lipsă forţată de la lucru a Tamartei Panica pe perioada 29 decembrie 2009 – 25 februarie 2013 şi întemeiat au dispus încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 47.804 lei. Conform art. 329 al. (1) Codul muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material şi cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.
Prejudiciul moral născut din litigii de muncă se repară salariatului în următoarele cazuri: restabilirea la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat ilegal; cauzarea prejudiciului salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci. Avînd în vedere faptul că a fost stabilită privarea ilegală a Tamarei Panica de posibilitatea de a munci, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele întemeiat au dispus încasarea prejudiciului moral. Ordinul nr. 110/ce din 28 iunie 2010 la care face referire recurentul nu poate fi luat în consideraţie , deoarece a fost emis în perioada derulării litigiului în instanţele judecătoreşti care în final au stabilit că intimata a fost ilegal eliberată din serviciu.
Deci, ordinul menţionat este lovit de nulitate absolută. Erorile admise de angajator nu pot fi puse pe seama angajatului. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sînt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide Se respinge recursul declarat de către societatea pe acţiuni „Moldpresa”.
Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 25 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Panica împotriva societăţii pe acţiuni „Moldpresa” cu privire la încasarea salariului restant şi repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Gordilă Iurie Diaconu Tatiana Răducanu 4