2ra-1577/13 — Cu privire la încasarea restanţelor la salariu prejudiciul material şi moral

Prima instanţă: Iu. Hîrbu 2ra-1577/13 Instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc, A. Albu DECIZIE 29 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Andrei Harghel, Tatiana Răducanu, Ghenadie Nicolaev, Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de către Druţă Maria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Druţă Maria împotriva societăţii pe acţiuni ,,Poligrafist” cu privire la încasarea salariului, penalităţilor de întîrziere şi a prejudiciul moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 noiembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Druţă Maria c o n s t a t ă La 05 septembrie 2011 Druţă Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii pe acţiuni ,,Poligrafist” cu privire la încasarea salariului, penalităţilor de întîrziere şi prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanta Druţă Maria a invocat că a fost angajată în calitate de paznic la societatea pe acţiuni „Poligrafist” cu salariul lunar de 400 lei. Din anul 2009 salariul nu i-a fost achitat, iar în anul 2010 a fost concediată şi de la 19 aprilie 2010 înregistrată la agenţia forţei de muncă. La 19 iulie 2011 s-a adresat societăţii pe acţiuni „Poligrafist” cu solicitarea de a soluţiona litigiul pe cale amiabilă, însă răspuns nu a primit. Astfel, restanţa la salariu pentu anii 2009, 2010 şi opt luni ai anului 2011 constituie 12 800 lei. Conform art. 330 alin. (2) Codul muncii angajatorul este obligat la plata compensaţiei pentru reţinerea salariului, ceea ce constituie suma de 12 416 lei calculate pentru 970 zile.

Consideră reclamanta Druţă Maria că din cauza reţinerii salariului i s-a cauzat prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 50 000 lei. Cere reclamanta Druţă Maria încasarea din contul societăţii pe acţiuni „Poligrafist” restanţa la salariu pe perioada 2009 - august 2011 în sumă de 12 800 lei, suma de 12 416 lei compensaţia pentru reţinerea salariului şi suma de 50 000 lei prejudiciu moral. Prin cererea din 20 martie 2012 Druţă Maria a mărit cuantumul pretenţiilor solicitînd încasarea plăţii pentru lucrul adăugător de diredicătoare. Judecătoria Teleneşti prin hotărîrea din 09 aprilie 2012 a respins acţiunea ca neîntemeiată.

1 Zama Vitalie prin mandatul din 20 martie 2012 a fost împuternicit de societatea pe acţiuni „Poligrafist" să-i acorde asistenţă juridică în instanţa de judecată cu dreptul de a semna şi depune cererea de chemare în judecată, de a ataca hotărîrea instanţei de judecată etc. La 23 aprilie 2012 avocatul Zama Vitalie a înaintat cerere cu privire la pronunţarea unei hotărîri suplimentare şi încasarea sumei de 3 000 lei cheltuieli legate de asistenţa juridică. Judecătoria Teleneşti prin hotărîrea suplimentară din 14 mai 2012 a admis parţial cererea avocatului societăţii pe acţiuni ,,Poligrafist” Zama Vitalie. A încasat de la Druţă Maria în beneficiul societăţii pe acţiuni ,,Poligrafist” suma de 1 000 lei.

La 24 aprilie 2012 şi la 23 mai 2012 Druţă Maria a declarat apel împotriva hotărîrii şi hotărîrii suplimentare a primei instanţe. Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 20 noiembrie 2012 a respins apelul declarat de Druţă Maria şi a menţinut fără modificări hotărîrea primei instanţe. La 11 martie 2013 Druţă Maria a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 noiembrie 2012, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea integral. În motivarea recursului Druţă Maria a indicat că instanţele inferioare neîntemeiat nu au admis demersul cu privire la obligarea intimatului să prezinte probele solicitate în original în scopul soluţionării efective a cazului lezîndu-i accesul liber la justiţie.

Menţionează că instanţa de apel nu a specificat pe care probe a întemeiat respingerea apelului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin încheierea din 22 mai 2013 a considerat recursul declarat de Druţă Maria admisibil şi a fost numit spre examinare pentru 29 mai 2013. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul declarat se judecă în limitele invocate şi în baza referinţei depuse de către intimat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificând argumentele invocate de către Druţă Maria în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 noiembrie 2012 şi trimiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel din următoarele motive. 2 În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

La 9 ianuarie 2013 Curtea de Apel Bălţi a expediat copia deciziei societăţii pe acţiuni „Poligrafist”. La materialele pricinii nu sunt date cînd Mariei Druţă i s-a transmis copia deciziei instanţei de apel (f. d. 89). Astfel, recursul declarat de către Druţă Maria la 11 martie 2013 se consideră depus în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din actele pricinii rezultă că la 21 iunie 1980 Druţă Maria a fost angajată la Tipografia Teleneşti în calitate de tipografist.

La 19 iulie 2010 Druţă Maria s-a adresat societăţii pe acţiuni ,,Poligrafist” cu cerere prin care a solicitat achitarea salariului pe 3 luni, dintre care două luni înainte de a fi luată la evidenţă Oficiului forţei de muncă şi să-i efectueze recalcularea la toţi anii care a lucrat. Prin certificatul Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă nr. 57 din 4 august 2011 se atestă că Druţă Maria a fost concediată din 19 aprilie 2010 şi societatea pe acţiuni ,,Poligrafist” a fost obligată să-i achite salariul pentru luna a treia de la 20 iunie 2010 – 19 iulie 2010. Prin carnetul de muncă a Mariei Druţă se confirmă că ultima a fost concediată la 19 aprilie 2010 în baza reducerii personalului şi că de la 20 iulie 2010 pînă la 19 iulie 2011 a beneficiat de ajutor de şomaj.

Druţă Maria s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune împotriva societăţii pe acţiuni ,,Poligrafist” cu privire la încasarea restanţei la salariu pe perioada 2009 - august 2011 în sumă de 12 800 lei, suma de 12 416 lei compensaţia pentru reţinerea plăţii salariului, suma de 50 000 lei prejudiciul moral şi plăţii pentru lucrul adăugător de diredicatoare. Prima instanţă a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată. Instanţa de apel a s fost de acord cu concluziile primei instanţe. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că Curtea de Apel Bălţi a încălcat normele de drept procedural. În conformitate cu art. 9 alin. (1) Codul de procedură civilă, instanţei judecătoreşti îi revine un rol diriguitor în organizarea şi desfăşurarea procesului, ale cărui limite şi al cărui conţinut sînt stabilite de prezentul cod şi de alte legi.

În conformitate cu art. 119 alin. (1) Codul de procedură civilă, probele se adună şi se prezintă de către părţi şi de alţi participanţi la proces. Dacă în procesul de adunare a probelor apar dificultăţi, instanţa poate contribui, la solicitarea părţilor şi altor participanţi la proces, la adunarea şi prezentarea probelor necesare. În conformitate cu art. 138 alin. (1) şi (2) Codul de procedură civilă, înscrisurile se depun în judecată de către părţi şi de alţi participanţi la proces. La solicitarea acestora, înscrisurile pot fi reclamate de instanţă părţilor, altor participanţi la proces, precum şi persoanelor care nu sînt participanţi la proces. 3 Dacă înscrisul se păstrează la o autoritate, organizaţie sau la o altă persoană sau instituţie, instanţa, la cererea participantului la proces, dispune prezentarea lui în termen.

Această prescripţie nu se referă la înscrisurile care pot fi obţinute fără concursul instanţei. Obţinerea şi prezentarea înscrisului se fac pe cheltuiala solicitantului. Druţă Maria în cadrul examinării pricinii în ordine de apel a solicitat obligarea societăţii pe acţiuni „Poligrafist” să prezinte documente de evidenţă contabilă şi documente ce ţine de activitatea ei în societate. Curtea de Apel Bălţi prin interpelarea din 11 septembrie 2012 a solicitat societăţii pe acţiuni „Poliografist” să prezinte în şedinţă registrul de înregistrare a cererii de angajare a Mariei Druţă, originalul ordinului de angajare şi concediere, actele contabile privind tabelele de evidenţă a orelor de muncă şi de acordare a salariului în perioada 2009-2011, alte ordine ce vizează disciplina de muncă aduse la cunoştinţa Mariei Druţă sub semnătură şi evidenţa contabilă de încasare a onorariului avocatului.

Deşi a solicitat prezentarea actelor menţionate supra, Curtea de Apel Bălţi a judecat apelul fără ca aceste înscrisuri să fie prezentate. În conformitate cu art. 26 Codul de procedură civilă, procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturile procedurale. Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încît părţile şi ceilalţi participanţi la proces să aibă posibilitatea de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia în proces, de a alege modalităţile şi mijloacele susţinerii ei de sine stătător şi independent de instanţă, de alte organe şi persoane, de a-şi expune opinia asupra oricărei probleme de fapt şi de drept care are legătură cu pricina dată judecăţii şi de a-şi expune punctul de vedere asupra iniţiativelor instanţei.

Instanţa care judecă pricina îşi păstrează imparţialitatea şi obiectivitatea, creează condiţii pentru exercitarea drepturilor participanţilor la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanţelor reale ale pricinii. Prin referinţa depusă societatea pe acţiuni „Poligrafist” recunoaşte că în dependenţă de dispunerea mijloacelor băneşti îi v-a achita Mariei Druţă restanţele la salariu. În conformitate cu art. 123 alin. (6) Codul de procedură civilă, faptele invocate de una din parţi nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le- a negat. În conformitate cu art. 131 alin. (4) Codul de procedură civilă, dacă o parte recunoaşte în şedinţă de judecată sau în cadrul îndeplinirii delegaţiei judiciare faptele pe care cealaltă parte îşi întemeiază pretenţiile sau obiecţiile, aceasta din urmă este degrevată de obligaţia dovedirii lor.

Recunoaşterea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei de judecată. Recunoaşterea expusă în scris se anexează la materialele dosarului. Prirma instanţă şi instanţa de apel au neglijat prevederile acestor norme imperative şi nu au verificat care este restanţa la salariul neachitat de societatea pe acţiuni „Poligrafist” recurentei Druţă Maria. Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art.6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali 4 să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi.

Eroarea judecătorească a primei instanţe şi a instanţei de apel în ordine de recurs nu este posibil de corectat. În conformitate cu art.432 alin.(4) Codul de procedură civilă, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Din aceste motive şi avînd în vedere că erorile judiciare nu pot fi corectate de instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 noiembrie 2012 şi de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel, în alt complet de judecători. La rejudecare instanţa de apel urmează să ţină cont de cele expuse şi în dependenţă de cele obţinute să emită o hotărîre legală. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c), alin.(3) Codul de procedură civilă, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de către Druţă Maria.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Druţă Maria împotriva societăţii pe acţiuni ,,Poligrafist” cu privire la încasarea salariului, penalităţilor de întîrziere şi prejudiciului moral cu restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel în aceiaşi instanţă în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele, Judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Tatiana Răducanu Andrei Harghel Ghenadie Nicolaev Sveatoslav Moldovan 5