2rhc-81/13 — Încasarea datoriei

Judecătoria Bălţi Dosarul nr. 2rh-81/13 Judecător: N. Ocerednîi Curtea de Apel Bălţi Judecători: E. Ababei, N. Chircu, V. Harmaniuc Curtea Supremă de Justiţie Judecători: Iu. Sîrcu, T. Chişca-Doneva, V. Clevadî, I.Corolevschi, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Sveatoslav Moldovan, Ion Druţă Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de FPC „Aluniş” SRL, în cauza civilă la acţiunea SRL „Salviana” către FPC „Aluniş” SRL, privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21 august 2013, CONSTATĂ : La 21 iulie 2011, SRL „Salviana” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către FPC „Aluniş” SRL prin care solicita încasarea datoriei în sumă de 34436,76 lei.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, la 26 mai 2009, părţile au încheiat un contract de vînzare-cumpărare nr. 1/26, conform căruia SRL „Salviana” s-a obligat să-i vîndă pîrîtului FPC „Aluniş” SRL, plafoane de atîrnare din arţar masiv, lăcuit cu M1, cu o suprafaţă de 2400 m.p., la preţul de 11 euro pentru un metru pătrat, la suma totală de 59400 euro, iar pîrîtul s-a obligat să recepţioneze marfa şi s-o plătească. Susţine reclamantul că i-a furnizat pîrîtului marfă în cantitate de 1628,7 m.p. la suma de 297136,76 lei conform facturilor fiscale, ultimul efectuînd plata parţială a acesteia, restanţa fiind de 34436,79 lei. Totodată, indică reclamantul că pîrîtului i-a fost expediată pretenţia în suma dată şi dobînda de întîrziere în sumă de 8433,20 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 28 septembrie 2012, acţiunea SRL „Salviana” către FPC „Aluniş” SRL a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 05 noiembrie 2012, SRL „Salviana” a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 decembrie 2012, apelul declarat de către SRL „Salviana”, a fost respins. 1 La 19.03.2012, SRL „Salviana” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21 august 2013, recursul declarat de SRL „Salviana” a fost admis.

La 07.10.2013 FPC „Aluniş” SRL a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21 august 2013, solicitînd admiterea acesteia şi casarea deciziei revizuite. SRL „Salviana” a depus referinţă pe marginea cererii de revizuire înaintate, prin care a solicitat respingerea acesteia ca inadmisibilă. Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 07.10.2013, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ lărgit constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21.08.2013 şi temei de revizuire invocă lit. b) art. 449 CPC.

Astfel, potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru 2 soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. În speţă, afirmaţia că SRL „Salviana” nu a respectat termenul stabilit de contract la livrarea mărfii, transportînd o capacitate mai mică a încărcăturii decît cea scrisă în facturile fiscale conform conţinutul scrisorii de confirmare a SRL „TRAME TRANS” eliberată şi devenită cunoscută pîrîtului la data de 03.10.2013, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC. În primul rînd, acesată afirmaţie presupune nişte circumstanţele şi fapte esenţiale care aveau posibilitatea de a fi cunoscute în timpul judecării anterioare a pricinii.

Într-al doilea rînd, acest fapt nicidecum nu influienţează soluţia adoptată, deoarece în timpul judecării cauzei s-a constat că marfa a fost predată prin facturi fiscale care au fost contrasemnate şi sigilate de FPC „Aluniş” SRL, mai mult nu executarea în termen a livrării a fost plasată la baza hotărîrii, ci încasarea datoriei de la cumpărator pentru marfa furnizată iar decizia a fost adoptată în baza altor temeiuri (executarea obligaţiilor de către cumpărător). Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC.

Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. 3 Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.

Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de FPC „Aluniş” SRL împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 21 august 2013, în pricina civilă la acţiunea SRL „Salviana” către FPC „Aluniş” SRL, privind încasarea datoriei. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Druţă Ion Corolevschi Iuliana Oprea 4