3rh-157/13 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Ocniţa Dosarul nr. 3rh-157/13 Judecător: C. Albu Curtea de Apel Bălţi Judecători: T. Duca, S. Procopciuc, A. Albu Curtea Supremă de Justiţie Judecători: Iu. Sîrcu, T. Chişca-Doneva, V. Clevadî, I.Corolevschi, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 27 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Sveatoslav Moldovan, Ion Druţă Ion Corolevschi, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de ÎI „Gaz-Constructor-Cireş”, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată a ÎI „Gaz-Constructor-Cireş” către Inspectoratul Fiscal de Stat Ocniţa, cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 septembrie 2013, CONSTATĂ : La 18 iunie 2012, ÎI „Gaz-Constructor Cireş” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat Ocniţa, cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în baza contratului de antrepriză nr.7 din 09 aprilie 2009, cu termenul de execuţie de 6 luni, conform graficului din contract, autorizaţiei de construcţie, proiectului tehnic şi deviz a activat la construcţia Blocului de studii pentru 10 clase în s.Mereşeuca, raionul Ocniţa şi cazangeriei.

În urma controlului efectuat la ÎI „Gaz-Constructor-Cires” de către inspectorii fiscali de stat din cadrul IFS Ocniţa, în baza demersului Primăriei s.Mereşeuca, raionul Ocniţa, precum că nu au fost achitate salariile muncitorilor la obiectele menţionate, prin actul nr.5-638007 a stabilit chipurile diminuarea profitului şi neplata impozitelor, punînd la bază acte de recepţie finală a lucrărilor cu anexele din 18 martie 2010 şi din 20 septembrie 2010. Reclamantul susţine că aceste doua anexe nu au fost apreciate obiectiv, şi nu puteau fi puse la baza deciziei de sancţionare, deoarece la solicitarea Primăriei s.Mereşeuca, r-l Ocniţa, care a acţionat în calitate de beneficiar a lucrărilor de antrepriză, la obiectul în construcţie pe parcursul executării lucrărilor s-a modificat proiectul tehnic, fiind necesitatea operării unor lucrări care din start nu au fost preconizate, nefiind incluse în deviz, altele fiind în genere excluse.

ÎI „Gaz- Constructor-Cires” reieşind din modificările operate în planul tehnic a înaintat 1 propuneri la deviz pentru modificare şi aprobare cu autorul proiectului (în luna iulie 2010). Beneficiarul însă a manifestat o atitudine neglijentă şi a întors Antreprenorului la 31 ianuarie 2012 actele, deja după executarea lucrărilor de facto, refuzînd să aprobe modificările şi să semneze procesele-verbale de execuţie. Respectiv efectuarea lucrărilor au fost stopate, iar în adresa antreprenorului au început să parvină plîngeri şi controale de la diferite autorităţi. Consideră că IFS r-l Ocnita urma să separe lucrările efectuate de Antreprenorul ÎI „Gaz-Constructor-Cires” de ceilalţi subantreprenori, ceea ce nu s-a făcut şi au fost puse în calcul pentru identificarea venitului şi plăţilor în buget după Antreprenorul ÎI „Gaz-Constructor-Cires”.

Consideră că Primăria nu şi-a onorat obligaţiile pecuniare faţă de întreprindere, iar sumele care au fost considerate ca încasate de ÎI „Gaz-Constructor-Cires”, de fapt au fost încasate de alte întreprinderi (subantreprenori) şi nici într-un mod nu puteau fi atribuite ca încasate de ÎI „Gaz-Constructor-Cires”. De asemenea, nu s-a ţinut cont de faptul că unele sume achitate muncitorilor au fost achitate în calitate de avans. Cu toate că avansul nu se împozitează, vis-a-vis de aceasta, organul fiscal a calculat neîntemeiat impozite şi amenzi. La 26 martie 2012, ÎI „Gaz-Constructor-Cires” s-a adresat cu cerere prealabilă în temeiul articolului 14 din Legea contenciosului administrativ şi art.267-268 din Codul fiscal.

Prin Decizia nr.256 din 06 aprilie 2012, cererea prealabilă a fost respinsă ca nemotivată. Cere reclamantul ÎI „Gaz-Constructor-Cires” anularea Deciziei de sancţionare nr. 165 din 29 februarie 2012 emisa de IFS Ocniţa şi a Deciziei nr. 256 din 06 aprilie 2012, prin care s-a menţinut prima decizie, la fel, solicită repunerea în termenul de prescripţie de 30 zile de la emiterea deciziei, dat fiind faptul ca la 11 iunie 2012 Curtea de Apel Chişinău a scos prin încheiere acţiunea în contencios de pe rol pe motiv ca nu a fost respectată procedura jurisdicţională. Prin hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 07 noiembrie 2012, acţiunea a fost respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie. La 15 noiembrie 2012, ÎI „Gaz-Constructor-Cires” a depus cererea de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Ocniţa din 07 noiembrie 2012, cerînd casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei hotărîrii noi prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 martie 2013, a fost respins apelul declarat de ÎI „Gaz-Constructor-Cires”, a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 07 noiembrie 2012. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 02 aprilie 2013, ÎI „Gaz- Constructor-Cires” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 19 martie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Judecătoriei Ocniţa din 07 noiembrie 2012, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 septembrie 2013, recursul declarat de ÎI „Gaz-Constructor-Cires” a fost respins. La 07.10.2013 ÎI „Gaz-Constructor-Cires” a înaintat cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 septembrie 2013, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei revizuite şi remiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă.

2 Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie.

Din textul cererii de revizuire, înaintate la 07.10.2013, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25.09.2013 şi temei de revizuire invocă lit. c) art. 449 CPC. Astfel, potrivit art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Colegiul remarcă că redeschiderea procesului în temeiul art. 449 lit. c) CPC, poate fi posibilă doar cu condiţia că prin hotărîrea sau decizia emisă, instanţa s-a expus în privinţa drepturilor unor persoane care nu au fost atrase în proces ca participanţi, lezîndu-le astfel în drepturi – fapt ce urmează a fi confirmat în instanţa de judecată prin prezentarea probelor.

Atunci cînd se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) CPC, instanţa de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente şi concludente, iar instanţa urmează să constate dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi. La caz, argumentele invocate de revizuent nu cad sub incidenţa temeiului invocat, or, acesta nu a susţinut încălcarea sau lezarea drepturilor unor persoane care nu ar fi participat la proces. Astfel, revizuentul nu a demonstrat că decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 septembrie 2013 lezează drepturile sau interesele altor persoane.

În speţă, Colegiul conchide că revizuentul nu a confirmat instanţei de judecată existenţa temeiurilor prevăzute la art.449 lit. c) CPC. 3 Cît priveşte afirmaţiile revizuentului invocate în cererea de revuizuire, Colegiul constată că acestea nu se încadrează nici la alt temei de revizuire. Mai mult ca atît, aceste afirmaţii nu influienţează în nici un mod soluţiile adoptate. În acest sens, Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente.

Legea, art. 449 lit. b) CPC, vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuientul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe revizuientul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată, iar circumstanţele invocate de revizuent nu pot influenţa soluţia adoptată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele 4 fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de ÎI „Gaz- Constructor-Cireş” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 septembrie 2013, în cauza civilă la acţiunea lui ÎI „Gaz-Constructor-Cireş” către Inspectoratul Fiscal de Stat Ocniţa, cu privire la anularea actului administrativ. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Druţă Ion Corolevschi Iuliana Oprea 5