2ra-265/18 — incasarea sumei

prima instanță: R. Mazureț dosarul nr. 2ra-265/18

instanța de apel: S. Procopciuc, A. Garbuz, E. Grumeza

Î N C H E I E R E

28 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Visternicean, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

lichidatorul Întreprinderii Individuale „Gaz-Construct-Cireș”, în procedura

simplificată a falimentului, Igor Bulgaru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Primăriei satului

Mereșeuca împotriva Întreprinderii Individuale „Gaz-Construct-Cireș”, în

procedura simplificată a falimentului cu privire la încasarea sumei,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 septembrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către lichidatorul Întreprinderii Individuale „Gaz-

Construct-Cireș”, în procedura simplificată a falimentului, Igor Bulgaru, și a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Edineț (sediu Ocnița) din 15 februarie 2017,

c o n s t a t ă:

La data de 06 decembrie 2016 Primăria sat. Mereșeuca a depus cerere de

chemare în judecată împotriva ÎI „Gaz-Construct-Cireș”, în procedura simplificată

a falimentului cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 09 aprilie 2009 între

Primăria sat. Mereșeuca și ÎI „Gaz-Construct-Cireș” a fost încheiat contractul de

antrepriză nr. 07, iar conform pct. 2 al contractului pârâta s-a obligat să efectuieze

lucrări de construcție a blocului de studii pentru 10 clase și a cazangeriei blocului

situat în sat. Mereșeuca, în valoare de 3 757 752 lei.

Menționează că, pe parcursul efectuării lucrărilor de construcții au fost

prezentate procesele-verbale de îndeplinire a lucrărilor, în baza cărora a fost

achitată suma de 3 303 350,28 lei, fapt confirmat și prin actul cu privire la

rezultatele inspectării financiare tematice la Primăria sat. Mereșeuca privind

aspectele expuse în solicitarea Inspectoratului General al Poliției nr. 17046 din 28

august 2014, întocmit de către Direcția Edineț a Inspecției Financiare la data de 24

septembrie 2014.

Relevă că, în cadrul examinării pricinii intentată la cererea de chemare în

judecată a ÎI „Gaz-Construct-Cireș” împotriva Primăriei sat. Mereșeuca cu privire

1

la validarea popririi a fost dispusă efectuarea expertizei tehnice în construcții a

obiectului construit.

Invocă că, conform raportului de expertiză nr. 333 din 10 martie 2016

întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare s-au stabilit un șir de încălcări,

și anume că, costul și volumul lucrărilor de construcție și montaj din tabelul nr. 2

în sumă de 992 055,69 lei este exagerat, iar costul lucrărilor de construcție la

obiectul - blocul de studii pentru 10 clase și cazangeria blocului de studii din sat.

Mereșeuca, constituie 2 305 785 lei.

În aceste circumstanțe, consideră că, pârâta nu și-a executat corespunzător și

calitativ obligațiile contractuale asumate, cauzându-i, astfel, un prejudiciu în

mărime de 992 055,69 lei.

Relevă că, la data de 20 iulie 2016 a expediat în adresa pârâtei o reclamație,

prin care a solicitat achitarea sumei de 992 055,69 lei, însă aceasta nu a fost

executată.

Solicită încasarea din contul pârâtei a sumei în mărime de 992 055,69 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Edineț (sediu Ocnița) din 15 februarie 2017,

acțiunea a fost admisă și au fost încasate din contul ÎI „Gaz-Construct-Cireșe”, în

proces de insolvabilitate, în beneficiul Primăriei sat. Mereșeuca suma în mărime de

992 055,69 lei și a fost încasat din contul ÎI „Gaz-Construct-Cireșe”, în proces de

insolvabilitate, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 29 761,65 lei.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, Primăria sat.

Mereșeuca și-a executat integral și cu bună-credință obligația de plată asumată în

baza contractului de antrepriză nr. 7 din 09 aprilie 2009, în mărime de 3 297 840,6

lei, însă conform raportului de expertiză nr. 333 din 10 martie 2016, costul

lucrărilor efectuate de către pârâtă la construcția blocului de studii pentru 10 clase

și a cazangeriei blocului din sat. Mereșeuca, constituie 2 305 785 lei. Astfel,

reclamanta este în drept să pretindă restituirea sumei majorărilor neîntemeiate în

mărime de 992 055,69 lei, făcând trimitere la prevederile art. 512, 514, 572 alin.

(1) și (2) și art. 946 alin. (1) din Codul civil.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 26 septembrie 2017 a fost respins apelul

declarat de către lichidatorul ÎI „Gaz-Construct-Cireș”, în procedura simplificată a

falimentului, Igor Bulgaru, și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La data de 26 decembrie 2017 lichidatorul ÎI „Gaz-Construct-Cireș”, în

procedura simplificată a falimentului, Igor Bulgaru, a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței

de apel și hotărârii primei instanțe și trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța

de inslovabilitate – Curtea de Apel Bălți.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și procedural și, anume, nu a fost aplicată legea care

trebuia să fie aplicată, a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată, a fost

interpretată în mod eronat legea și nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, hotărârea a fost pronunțată

2

cu încălcarea competenței jurisdicționale, reiterând motivele de fapt și de drept pe

care le-a invocat pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare.

Menționează că, instanțele de judecată au interpretat eronat prevederile art. 5

al Legii insolvabilității, concluzionând că, examinarea litigiului este de competența

primei instanțe, deoarece obiectul litigiu este încasarea unei sume ce rezultă din

pretinsa neexecutare a contractului de antrepriză încheiat la 09 aprilie 2009, deci se

referă la datoria ce s-a format anterior intentării procesului de insolvabilitate față

de ÎI „Gaz-Construct-Cireș”, astfel, litigiului este de competența instanței de

insolvabilitate, la soluționarea căruia urmează a fi aplicate prevederile art. 140-145

ale Legii insolvabilității nr. 149 din 26 septembrie 2012.

Invocă că, ÎI „Gaz-Constructor-Cireș” este întreprindere insolvabilă, fiind

intentată procedura simplificată a falimentului, astfel, față de întreprindere se

aplică procedura specială prevăzută de lege, fără respectarea căreia nu este posibilă

validarea unei creanțe.

Relevă că, intimata urma să se conformeze prevederilor art. 140 -143 ale

Legii insolvabilității și să înainteze o cerere de validare a creanțelor, iar prima

instanță la primirea prezentei cererii de chemare în judecată urma să constate că,

Judecătoria Edineț nu este competentă să judice pricina și să restituie cererea de

chemare în judecată.

Afirmă că, instanțele de judecată reținând cauza spre judecare au încălcat

competența jurisdicțională la examinarea litigiului, precum și art. 6 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Consideră că, concluziile instanțelor de judecată contravin prevederilor art.

24 alin. (2) lit. d), 42, 79 alin. (4), 140 alin. (1) și art. 141 ale Legii insolvabilității.

De asemenea, consideră eronată concluzia primei instanțe precum că,

obiectul litigiului nu ține de masa debitoare a întreprinderii, dar urmărește

încasarea unei despăgubiri pentru executarea necorespunzătoare a obligațiilor ce

rezultă din contractul de antrepriză, deoarece în eventualitatea admiterii acțiunii,

suma va fi încasată anume din masa debitoare a debitorului, astfel, litigiul în mod

direct ține de masa debitoare a ÎI „Gaz-Construct-Cireș”, în procedura simplificată

a falimentului și este de competența exclusivă a instanței de insolvabilitate, și

anume a Curții de Apel Bălți.

Mai invocă că, instanțele de judecată la soluționare litigiului nu a luat în

considerare și nu au dat o apreciere raportului de evaluare tehnică nr. 046-09

întocmit de Inspecția de Stat în Construcții și procesului-verbal nr. 9 de control

repetat a volumelor și costului lucrărilor executate asupra lucrărilor de construcții,

întocmit de Inspecția de Stat în Construcții la data de 22 februarie 2012, a căror

constatări sunt în contradicție cu concluziile și constatările din raportul de

expertiză nr. 333 din 10 martie 2016, încălcând, astfel, prevederile art. 130, 158

alin. (4) și 159 CPC.

În acest sens, indică că, conform raportului de evaluare tehnică nr. 046-09

întocmit în rezultatul controlului efectuat de către Inspecția de Stat în Construcții s-

a stabilit că, lucrările executate nu au fost achitate pe deplin, iar o parte din acestea

fiind lucrări și volume suplimentare apărute pe parcursul construcției în urma

3

modificărilor și din cauza calității proaste a carcasei clădirii executate de

antreprenorul precedent, care nu au fost incluse în devizul de cheltuieli de bază.

Afirmă că, conform procesului-verbal nr. 9 de control repetat a volumelor și

costului lucrărilor executate asupra lucrărilor de construcții, întocmit de Inspecția

de Stat în Construcții la data de 22 februarie 2012, s-a constat că, de către

antreprenor au fost efectuate lucrările de construcție în sumă de 3 656 890 lei,

dintre care achitate la zi numai 3 303 350,28 lei, astfel, restanța a constituit suma

de 345 540 lei și lucrări adăugătoare la tencuiala pereților interiori în sumă de

192332 lei.

Susține că, decizia instanței de apel este identică cu hotărârea primei

instanțe, fiind transcrise aceleași concluzii, fapt ce denotă aprecierea arbitrară a

argumentelor invocate în cererea de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele cauzei rezultă că, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de

apel la data de 30 noiembrie 2017 (f. d. 143), iar cererea de recurs a fost depusă

de către acesta la data de 26 decembrie 2017 (f. d. 155).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

4

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către lichidatorul

Întreprinderii Individuale „Gaz-Construct-Cireș”, în procedura simplificată a

falimentului, Igor Bulgaru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către lichidatorul Întreprinderii Individuale „Gaz-Construct-Cireș”, în

procedura simplificată a falimentului, Igor Bulgaru, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul lichidatorului Întreprinderii Individuale „Gaz-Construct-Cireș”,

în procedura simplificată a falimentului, Igor Bulgaru, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

5

d i s p u n e:

Recursul declarat de către lichidatorul Întreprinderii Individuale „Gaz-

Construct-Cireș”, în procedura simplificată a falimentului, Igor Bulgaru, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Svetlana Filincova

judecătorul

Judecătorii Dumitru Visternicean

Mariana Pitic

6