2ra-3101/13 — Încasarea despăgubirii de asigurare

prima instanţă: Gh .Balan dosarul nr. 2ra-3101/13 Instanţa de apel: V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, M. Guzun DECIZIE 20 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către SA „Moldasig”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Moldasig” împotriva lui Muşchei Veaceslav cu privire la încasarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier în ordine de regres, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Muşchei Veaceslav, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 20 decembrie 2011 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 10 august 2011, SA „Moldasig” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Muşchei Veaceslav cu privire la încasarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier în ordine de regres în mărime de 13 160,81 lei şi cheltuielile de judecată. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la 28.07.2010 cu Loşcaru Aliona a fost încheiat contractul auto CASCO nr. ACA/2010-1377, prin care a asigurat automobilul model „Toyota Corolla” n/î C JA 222. Se menţionează că la 08.10.2010 s-a produs un accident rutier între automobilele „VAZ 2108” n/î BL AU 864. condus de Muşchei Veaceslav şi automobilul de model „Toyota Corolla” n/î C JA 222, în rezultatul cărui ultimul a fost deteriorat.

Potrivit procesului-verbal din 08.10.2010 cu privire la contravenţia administrativă, vinovat de comiterea accidentului a fost recunoscut Muşchei Veaceslav. Automobilul „VAZ 2108” cu n/î BL AU 864 aparţine cu drept de proprietate lui P. Smirov şi acesta din urmă deţinea poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. AG 0188416 din 25.05.2010. Conform procesului-verbal nr. D/CASCO/10-2222 din 09.10.2010 de constatare şi evaluare a pagubelor, a fost stabilit prejudiciul material produs automobilului „Toyota Corolla”. În baza contractului de asigurare şi ordinului de plată, suma prejudiciului 13 160,81 lei a fost achitată beneficiarului. La 27.12.2010 s-a adresat pârâtului cu pretenţia nr. 3789 privind încasarea prejudiciului material cauzat, însă nu a primit răspuns.

Consideră, că pârâtul este obligat să repare prejudiciul material. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 20.12.2011, s-a încasat de la Muşchei Veaceslav în beneficiul SRL „Moldasig” prejudiciul material 13 160,63 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 514,82 lei. Nefiind de acord cu soluţia primei instanţe, Muşchei Veaceslav a depus apel. solicitînd casarea hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii. A invocat, că nu a fost respectată procedura de citare şi nu s-a prezentat la şedinţele de judecată. A fost privat de dreptul la apărare, la un proces echitabil. A cunoscut despre încasarea prejudiciului material 13 675.45 lei din încheierea executorul judecătoresc.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2013, apelul declarat de Muşchei Veaceslav a fost admis, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 20 decembrie 2011, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care cererea de chemare în judecată depusă de SA „Moldasig” împotriva lui Muşchei Veaceslav cu privire la încasarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier în ordine de regres, a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la SA „Moldasig” taxa de stat în mărime de 296,55 lei. La 12 iulie 2013, SA „Moldasig” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 20 decembrie 2011. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, indicînd că instanţa de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor administrate pe dosarul în cauză, ceea ce a dus la adoptarea unei decizii ilegale. Menţionează că instanţa de apel incorect a aplicat prevederile art. 1410, 1415 alin. (1) Cod civil, deoarece nu au tangenţă la cauza dată. Astfel, conform art. 29 lit. f) a Legii nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule „asigurătorul are dreptul să înainteze acţiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor atunci cînd în momentul producerii accidentului, utilizatorul 2 autovehiculului nu dispune de certificat de revizie tehnică la momentul producerii accidentului rutier”.

La 27.12.2010 în scopul soluţionării amiabile a litigiului reclamantul a expediat în adresa reclamatului Pretenţia cu nr. 3789 cu propunerea achitării benevole a sumei prejudiciului suportat de "MOLDASIG" SA. Pîrîtul nu a răspuns la scrisoare, fapt ce denotă de la eschivarea achitării prejudiciului material. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel, şi menţinerea hotărîrii primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Articolul 241 alin. (5) CPC, direct indică că în motivarea hotărîrii se indică circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere.

Această dispoziţie legală a fost adoptată în scopul de a asigura o bună administrare a justiţiei, de a întări încrederea justiţiabililor în hotărîrile judecătoreşti şi de a da posibilitatea instanţelor superioare să-şi exercite controlul judecătoresc. Conform art.1301 alin.(1) Cod civil, prin contractul de asigurare, asiguratul se obligă să plătească asigurătorului prima de asigurare, iar acesta se obligă să plătească, la producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terţ (beneficiarului asigurării) suma asigurată ori despăgubirea, în limitele şi în termenele convenite.

Reieşind din materialele cauzei se constată că la 28.07.2010 între SA „Moldasig” şi Loşcaru Aliona a fost încheiat contractul auto CASCO nr. ACA/2010-1377, prin care a fost asigurat automobilul model „Toyota Corolla” n/î C JA 222. La 08.10.2010 s-a produs un accident rutier între automobilele „VAZ 2108” n/î BL AU 864. condus de Muşchei Veaceslav şi automobilul de model „Toyota Corolla” n/î C JA 222, în rezultatul cărui ultimul a fost deteriorat. Potrivit procesului-verbal din 08.10.2010 cu privire la contravenţia administrativă, vinovat de comiterea accidentului a fost recunoscut Muşchei Veaceslav. Automobilul „VAZ 3 2108” cu n/î BL AU 864 aparţine cu drept de proprietate lui P. Smirov şi acesta din urmă deţinea poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. AG 0188416 din 25.05.2010.

Conform procesului-verbal nr. D/CASCO/10-2222 din 09.10.2010 de constatare şi evaluare a pagubelor, a fost stabilit prejudiciul material produs automobilului „Toyota Corolla”. În baza contractului de asigurare şi ordinului de plată, suma prejudiciului 13 160,81 lei a fost achitată beneficiarului. Colegiul civil comercial şi de contencios al Curţii Supreme de Justiţie consideră neîntemeiată concluzia instanţei de apel că intimatului Muşchei Veaceslav nu-i poate fi imputată achitarea despăgubirii de asigurare deoarece acesta nu este proprietar şi posesor al automobilului VAZ 2108 cu n/î BL AU 864, deoarece în speţa dată nu pot fi aplicate prevederile art. 1410, 1415 Cod civil, deoarece recurentul nu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către proprietarul izvorului de pericol sporit, dar a solicitat încasarea prejudiciului în ordine de regres de la persoana vinovată în comiterea accidentului rutier.

La caz, instanţa ţine să remarce că anume Muşchei Veaceslav se face vinovat în comiterea accidentului rutier şi ca urmare trebuie să recupereze prejudiciul cauzat reieşind din prevederile art. 29 lit. d) a Legii nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, care prevede că „asigurătorul are dreptul să înainteze acţiune de regres persoanei răspunzătoare de producerea pagubelor atunci cînd în momentul producerii accidentului, utilizatorul autovehiculului nu este inclus în contractul de asigurare încheiat între posesorul autovehiculului şi asigurătorul de răspundere civilă auto”.

În conformitate cu prevederile art. 1329 Cod civil, asigurătorul care a plătit despăgubirea de asigurare preia, în limitele acestei sume, dreptul la creanţă pe care asiguratul sau o altă persoană care a încasat despăgubirea de asigurare îl deţine în raport cu terţul responsabil de producerea pagubei dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Astfel, prin prisma circumstanţelor enunţate, instanţa de fond just a stabilit că, Muşchei Veaceslav deţine calitate de subiect al răspunderii pentru despăgubirea de asigurare, fiind în momentul accidentului rutier posesor al izvorului de pericol sporit.

Prin urmare, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că circumstanţele pricinii au fost constatate de instanţa de fond, care a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către SA „Moldasig”, a casa integral decizia instanţei de apel şi a menţine hotărîrea primei instanţe.

4 Or, principiul procesului echitabil reclamă ca hotărîrea să fie motivată, justiţiabilul avînd posibilitate să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluţie şi să le conteste dacă sistemul prevede o cale de atac împotriva acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare punînd în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman contra Belgiei, 1986). În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. f), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către SA „Moldasig”. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 ianuarie 2013 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 20 decembrie 2011 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA „Moldasig” împotriva lui Muşchei Veaceslav cu privire la încasarea prejudiciului cauzat în urma accidentului rutier în ordine de regres. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru 5