2rac-562/13 — Recunoşterea nulităţii contractelor de vînzare-cumpărare a imobilelor şi încasarea prejudiciului material

dosarul nr. 2rac-562/13 prima instanţă: D. Suşchevici instanţa de apel: M. Anton, A. Panov, I. Secrieru ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Iurie Bejenaru şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, Nicolae Lapinschi, în pricina civilă la cererile de chemare în judecată depuse de Nicolae Lapinschi, „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, „Diames Tabacoproduct” Societate cu Răspundere Limitată, „Arlong” Societate cu Răpundere Limitată, Întreprinderea Individuală „Exim-SA-Lapinschi”, Valentina Rotari împotriva „Leoplast-Prim” Societate cu Răspundere Limitată, administratorului insolvabilităţii „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată - Tudor Ambrosii, privind recunoaşterea nulităţii contractelor de vânzare- cumpărare a imobilului şi încasarea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, Nicolae Lapinschi şi casată hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 08 februarie 2013, c o n s t a t ă: La 31 octombrie 2008, Nicolae Lapinschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva „Leoplast-Prim” Societate cu Răspundere Limitată,

administratorului insolvabilităţii „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată - Tudor Ambrosii, privind recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare- cumpărare a imobilului. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că este fondatorul „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată. Începînd cu anul 1998, Nicolae Lapinschi a activat în funcţie de director pînă la 03 februarie 2003, cînd a fost pornit procesul de insolvabilitate în privinţa 1 „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată şi a fost numit un administrator al insolvabilităţii. Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 17 octombrie 2003 în calitate de administrator al insolvabilităţii a fost numit Tudor Ambrosii. În opinia reclamantului iniţierea procesului de insolvabilitate în privinţa „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, a fost neîntemeiată şi abuzivă, având drept scop însuşirea averii acesteia.

Menţionează reclamantul că în temeiul hotărârii Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 11 aprilie 2003, dînsul a fost validat în calitate de creditor al „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată. Din vina administratorului, Tudor Ambrosii, nu a fost inclus în lista creditorilor chirografari. Consideră acţiunile administratorului intenţionate, pentru că urmăreşte limitarea posibilităţii reclamantului de a face parte din comitetul creditorilor şi a participa activ la luarea deciziilor. De către Tudor Ambrosii au fost comise mai multe ilegalităţi în procesul de insolvabilitate a „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată prin vânzarea complexului de clădiri din str. Petricani 31, mun.

Chişinău. Apreciază reclamantul ca fiind ilegal contractul de vânzare-cumpărare încheiat între Tudor Ambrosii, administratorul insolvabilităţii „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată şi „Leoplast-Prim” Societate cu Răspundere Limitată privind vânzarea-cumpărarea patrimoniului „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată din str. Petricani 31, mun. Chişinău, deoarece contravine prevederilor Codului Civil şi a Legii insolvabilităţii. La licitaţia din 17 februarie 2005, pentru cumpărarea imobilului nominalizat, „Lanvitr” Societate cu Răspundere Limitată a propus suma de 27 mln. lei, iar „Exim-Construct” Societate cu Răspundere Limitată – 26,1 mln. lei. În pofida celor menţionate, imobilul a fost realizat la preţul de 7,2 mln.

lei. Suma de 7,2 mln. lei nu acoperă decât 20% din valoarea creanţelor existente. Vânzarea imobilului, valorificarea masei debitoare, urma să aibă loc, în opinia reclamantului, doar după evaluarea în ansamblu a tuturor bunurilor debitorului şi după şedinţa de raportare, condiţii ce nu au fost respectate în cadrul acestei proceduri. Hotărârea comitetului creditorilor este valabilă dacă se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor, cu condiţia că aceştia să deţină cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor validate.

Membrii comitetului creditorilor care au votat hotărârea din 14 martie 2005 privind vinderea activelor „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată prin negocieri directe, în baza contractului de vânzare-cumpărare, nu deţineau 50% din valoarea creanţelor validate, ci doar 49,09% conform tabelului creanţelor valabil la 14 martie 2005. Unul dintre creditori, care era din categoria salariaţilor din cadrul comitetului, nu putea vota din numele tuturor salariaţilor, deoarece nu era împuternicit prin procuri de ceilalţi creditori conform prevederilor Codului Civil. 2 Administratorul a vândut bunul imobil din str. Petricani 31, mun. Chişinău, fără aprobarea deliberativă din partea adunării creditorilor sau comitetului creditorilor.

În susţinerea frazei anterioare, reclamantul a indicat ce era necesară aprobarea creditorilor deoarece la licitaţie bunul imobil a fost ofertat până la suma de 27,1 mln. lei, iar fixarea unui preţ mai mic urma obligatoriu să fie convenită de către adunarea creditorilor, nicidecum de comitet. În lipsa unor propuneri de vânzare din partea celorlalte firme ofertante la licitaţia din 17 februarie 2005, micşorarea esenţială a preţului este neîntemeiată. Un alt temei de recunoaştere a ilegalităţii contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între Ambrosii Tudor, administratorul insolvabilităţii „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată şi „Leoplast-Prim” Societate cu Răspundere Limitată, privind vânzarea patrimoniului din str. Petricani 31, mun.

Chişinău, îl prezintă şi faptul că hotărârea comitetului creditorilor de a vinde patrimoniul la preţul 7,2 mln. lei a fost votată cu 49,9 % din valoarea creanţelor validate. Mai susţinea reclamantul că ilegalitatea contractului de vânzare-cumpărare a patrimoniului în litigiu se probează prin înţelegerea dolosivă dintre reprezentantul unei părţi, administratorul insolvabilităţii, cu cealaltă parte, „Leoplast Prim”, Societate cu Răspundere Limitată, la încheierea actului juridic. Administratorul insolvabilităţii a propus comitetului creditorilor nedeliberativ să primească decizia pentru petrecerea negocierilor directe cu cumpărătorul şi să stabilească preţul iniţial al lotului în sumă de 7,2 mln.

lei, fără a informa membrii comitetului că, cumpărătorul care vrea să procure în urma negocierilor directe este „Leoplast-Prim” Societate cu Răspundere Limitată. Astfel, interesul administratorului, care a insistat la vânzarea patrimoniului în acest mod, nu coincide cu interesul creditorilor, care aşteptau achitarea creanţelor sale la cota maximă. Prin semnătura aplicată pe scrisoarea adresată la 18 februarie 2005 preşedintelui comisiei de licitaţie, „Lanvitr” Societate cu Răspundere Limitată a renunţat la achitarea preţului pentru procurarea bunurilor de pe str. Petricani 31, mun. Chişinău.

Reclamantul accentuează că semnătura dată este analogică cu semnătura aplicată de către reprezentantul cumpărătorului „Leoplast-Prim” Societate cu Răspundere Limitată, pe scrisoarea adresată comisiei de licitaţie privind procurarea lotului în cadrul negocierilor directe şi pe procesul-verbal nr. AB344/04 cu privire la rezultatele negocierilor directe din 15 martie 2005. Mai mult decât atât, contractul de vânzare-cumpărare a imobilului de pe str. Petricani 31, mun. Chişinău nu putea fi încheiat, reieşind din faptul că în acea perioadă imobilele respective erau într-un litigiu legat de separarea bunurilor, cauza care se afla pe rol la Curtea Supremă de Justiţie. De asemenea menţionează că la momentul încheierii tranzacţiei de vânzare- cumpărare, licenţa administratorului insolvabilităţii, Tudor Ambrosii, era suspendată, fiind în imposibilitate de a încheia careva tranzacţii în numele debitorului.

3 Indică reclamantul că în perioada licitării bunurilor şi perfectării contractului de vânzare-cumpărare, unii creditori au solicitat suspendarea efectuării licitaţiilor, anularea lor şi informarea participanţilor că procesul de licitaţie are loc cu încălcări grave ale legislaţiei. Nici administratorul insolvabilităţii, nici comitetul creditorilor, nici comisia de licitaţie nu au reacţionat la adresările creditorilor, continuînd procesul de realizare a acestui patrimoniu. Solicită, Nicolae Lapinschi, recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare- cumpărare, încheiat între Tudor Ambrosii, administratorul insolvabilităţii „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, şi „Leoplast Prim” Societate cu Răspundere Limitată, cu aducerea părţilor la poziţia iniţială, precum şi încasarea cheltuielilor judiciare de la pîrîţi.

La 07 noiembrie 2008, „Diames Tabacoproduct” Societate cu Răspundere Limitată, „Arlong” Societate cu Răpundere Limitată, „Exim-Lapinschi” Societate pe Acţiuni, Valentina Rotari au depus cerere de chemare în judecată împotriva „Leoplast-Prim” Societate cu Răspundere Limitată, Tudor Ambrosii privind recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a imobilului. În motivarea acţiunii, reclamanţii au indicat aceleaşi circumstanţe invocate în cererea de chemare în judecată înaintată de către Nicolae Lapinschi la 31 octombrie 2008. Suplimentar, ei au menţionat că administratorul, Tudor Ambrosii, şi-a depăşit atribuţiile şi împuternicirile acordate. Prin hotărîrea din 14 martie 2005, comitetul creditorilor a decis vînzarea patrimoniului litigios la suma de 7,5 mln.

lei, iar administratorul a încheiat contractul de vînzare-cumpărare la suma de 7,2 mln lei. Cer, reclamanţii, recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare, încheiat între Tudor Ambrosii, administratorul insolvabilităţii „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, şi „Leoplast Prim” Societate cu Răspundere Limitată, cu aducerea părţilor la poziţia iniţială. La 11 februarie 2009, Nicolae Lapinschi, „Diames Tabacoproduct” Societate cu Răspundere Limitată, „Arlong” Societate cu Răpundere Limitată au depus acţiune suplimentară împotriva administratorului „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, Tudor Ambrosii (f.d.

65-66) . În motivarea cererii, reclamanţii au indicat că la examinarea cauzei, în urma prezentării de către administrator a contractelor încheiate cu „Print Imobil” Societate cu Răspundere Limitată, cu nr. AB-345/04 din 19 noiembrie 2004, privind organizarea şi petrecerea licitaţiei pentru vânzarea-cumpărarea bunurilor, s- a constatat că la contul de participare la licitaţia din 17 februarie 2005, „Lanvitr” Societate cu Răspundere Limitată a depus un acont în mărime de 334300 lei. Respectiva sumă nu a fost restituită la contul „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată de către „Print Imobil” Societate cu Răspundere Limitată, în temeiul p.3.3.2 al contractului sus-indicat.

În opinia reclamanţilor, această stipulare contractuală contravine Regulamentului privind licitaţiile cu strigare şi negocieri directe aprobat prin 4 hotărârea Guvernului nr.1056 din 12 noiembrie 1997, care indică expres că în cazul refuzului câştigătorului licitaţiei de a achita preţul lotului procurat, acesta nu se restituie participantului, acest acont incluzîndu-se în masa debitoare după achitarea cheltuielilor de organizare a licitaţiei. Consideră că pentru eroarea admisă de către administrator la semnarea contractului AB-345/04 din 19 noiembrie 2004, creditorii au fost deposedaţi de această sumă ce putea fi utilizată la achitarea creanţelor. Astfel, administratorul urmează să despăgubească creditorii.

Solicită, reclamanţii, încasarea din contul administratorului insolvabilităţii „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, Tudor Ambrosii, a prejudiciului material în mărime de 334300 lei. La 26 iunie 2009, Întreprinderea Individuală „Exim-SA-Lapinschi” a depus cerere de chemare în judecată împotriva „Leoplast-Prim” Societate cu Răspundere Limitată şi administratorului insolvabilităţii „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată - Tudor Ambrosii (f.d. 3-7 Vol. II). În motivarea acţiunii, au fost indicate aceleaşi temeiuri de fapt şi de drept invocate în cererile de chemare în judecată anterior specificate.

Solicită, Întreprinderea Individuală „Exim-SA-Lapinschi” recunoaşterea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare încheiate la 18 martie 2005, respectiv la 25 aprilie 2005, între Tudor Ambrosii, administratorul insolvabilităţii „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată şi „Leoplast Prim” Societate cu Răspundere Limitată, cu aducerea părţilor la poziţia iniţială, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată suportate. Prin încheierea protocolară din 13 decembrie 2010, Judecătoria Economică de Circumscripţie a atras în calitate de coreclamant pe „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată (f.d. 91 Vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 18 februarie 2011 a fost dispusă conexarea cauzelor civile anterior specificate într-una singură (f.d.

95, Vol. II). Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 08 februarie 2013 acţiunea depusă de „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, Lapinschi Nicolae, Rotari Valentina, „Diames Tabacoproduct” Societate cu Răspundere Limitată, „Arlong” Societate cu Răspundere Limitată, Întreprinderea Individuală „Exim-SA-Lapinschi” împotriva „Leoplast-Prim” Societate cu Răspundere Limitată şi Ambrosii Tudor privind recunoaşterea nulităţii contractelor de vânzare cumpărare a imobilului situat pe str. Petricani 31, mun.Chişinău şi încasarea prejudiciului material a fost respinsă ca tardivă. A fost dispusă încasarea în mod solidar reclamanţilor în beneficul statului taxa de stat în sumă de 50000 lei (f.d.

63-67 Vol. IV). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2013, apelul declarat de către „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, Nicolae Lapinschi a fost admis. A fost casată parţial hotărîrea primei instanţe în partea declarării 5 nulităţii contractelor de vînzare-cumpărare a imobilului, cu aducerea părţilor în poziţie iniţială, iar în această parte a fost pronunţată o încheiere prin care procesul a fost încetat. În rest a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 08 februarie 2013 (f.d. 166-176). La 12 iulie 2013, „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, Nicolae Lapinschi au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea actului contestat, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău.

Prin recursul din 30 august 2013, apoi prin recursul suplimentar din 09 octombrie 2013 declarat împotriva deciziei instanţei de apel, aceleaşi părţi au solicitat casarea actului contestat şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie declarate nule contractele de vînzare-cumpărare din 18 martie 2005 şi din 25 aprilie 2005. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Potrivit recipisei anexate la materialele dosarului, se atestă faptul că Nicolae Lapinschi a primit copia deciziei la 24 iulie 2013 (f.d. 177 Vol. IV). Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen.

Recurenţii, „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, Nicolae Lapinschi, în motivarea recursului au indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept procedural şi material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. La 17 septembrie 2013, 24 septembrie 2013, 24 octombrie 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimaţilor cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, nicio parte nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

6 Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, Nicolae Lapinschi, în cererea de recurs nu au invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, Nicolae Lapinschi, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 7 d i s p u n e: Recursul declarat de „Diames Group” Societate cu Răspundere Limitată, Nicolae Lapinschi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru Tatiana Vieru 8