2ra-3608/13 — Restabilirea în funcţie

prima instanţă: L.Coţaga dosarul nr. 2ra-3608/13 instanţa de apel: N.Cernat, A.Gavriliţa, A.Pahopol ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Roşca Maria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Roşca Maria către Şcoala Profesională or. Rezina privind restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi a prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Roşca Maria, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rezina din 10 aprilie 2013, c o n s t a t ă La 26 decembrie 2012 Roşca Maria a formulat o cerere de chemare în judecată către Şcoala Profesională or.

Rezina, solicitînd anularea ordinului privind desfacerea contractului de muncă, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru absenţa forţată de la muncă şi a prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, a activat în calitate de soră medicală prin cumul la Şcoala Profesională or. Rezina din 21.01.2009 în baza contractului individual de muncă nr. 24. Prin ordinul nr. 90 din 12.11.2012 contractul individual de muncă nr. 24 din 21.01.2009 a fost reziliat în legătură cu încheierea contractului individual de muncă nr. 83 din 12.11.2012 cu Maria Şveţ în funcţia de bază - soră medicală. Consideră că ordinul nr. 90 din 12.11.2012 este ilegal, deoarece dânsa a rămas fără locul de muncă; administraţia n-a ţinut cont de cererea reclamantei din 12.11.2012, prin care ultima a solicitat transferarea la lucru în calitate de soră medicală de bază.

Solicită anularea ordinului nr. 90 din 12.11.2012 cu restabilirea ei în funcţie deţinută, încasarea salariului pentru absenţa forţată de la lucru şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei. Prin cererea suplimentară a solicitat obligarea Şcolii Profesionale or. Rezina de a modifica contractul individual de muncă nr. 24 din 21.01.2009 în contract de muncă în funcţie de bază (f.d.22-23). Prin hotărîrea Judecătoriei Rezina din 10 aprilie 2013 a fost respinsă acţiunea ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 02 mai 2013 Roşca Maria a declarat apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii Judecătoriei Rezina din 10 aprilie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013 fost respins apelul declarat de către Roşca Maria, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rezina din 10 aprilie 2013. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii.

Astfel, instanţa de apel a concluzionat că, potrivit art. 86 alin. (1) Codul muncii concedierea - desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată - se admite pentru următoarele motive: s) încheierea, vizînd salariaţii ce prestează munca prin cumul, a unui contract individual de muncă cu o altă persoană care va exercita profesia, specialitatea sau funcţia respectivă ca profesie, specialitate sau funcţie de bază (art.273). Conform art. 273 Codul muncii, pe lîngă temeiurile generale de încetare a contractului individual de muncă, contractul încheiat cu salariatul care prestează muncă prin cumul poate înceta şi în cazul încheierii unui contract individual de muncă cu o altă persoană care va exercita profesia, specialitatea sau funcţia respectivă ca profesie, specialitate sau funcţie de bază.

Din materialele dosarului s-a constatat că, Roşca Maria în dimineaţa zilei de 12.11.2012, a fost invitată de directorul Şcolii Profesionale or.Rezina şi i-a fost adus la cunoştinţă ordinul nr. 90 din 12.11.2012, pentru care motiv ea a depus cerere privind transferarea la funcţie de bază. Prin urmare, Roşca Maria a confirmat că a depus cerere de transferare după emiterea ordinului nr. 90 din 12.11.2012, după ce a aflat de acesta şi după angajarea Mariei Şveţ. Argumentele precum că activa în calitate de soră medicală la Şcoala Profesională or. Rezina, inclusiv sîmbătă şi duminică, deoarece la cămin era necesară asistenţa medicală, prin ce graficul de muncă nu se contrapunea, instanţa de apel le-a respins ca nefondate, or faptul că uneori existau diferenţe de grafic nu poate prezenta impediment la angajarea unei persoane la muncă de bază în funcţia respectivă, conform necesităţilor unităţii.

Mai mult ca atît, argumentele apelului au fost obiect de examinare în prima instanţă şi respingerea lor a fost reflectată sub toate aspectele în motivarea hotărîrii conestate. La 28 august 2013 Roşca Maria a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului recurenta a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

La 31 octombrie 2013 Şcoala Profesională or. Rezina a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a invocat dezacordul cu recursul depus de Roşca Maria, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Roşca Maria, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Roşca Maria, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Roşca Maria ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Roşca Maria, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru