2ra-3640/13 — Încasarea prejudiciului material

prima instanţă: N. Costin dosarul nr. 2ra-3640/13 instanţa de apel: N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Vîslouh Irina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vîslouh Irina către Elicişceva Larisa şi Pivnev Stanislav privind încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Pivnev Stanislav, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 14 martie 2013 în partea încasării prejudiciului material şi cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii în această parte, c o n s t a t ă La data de 21 septembrie 2012 Vîslouh Irina a depus o cerere de chemare în judecată către Elicişceva Larisa şi Pivnev Stanislav privind încasarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că este proprietara SRL „Turist Club”, care activează în oficiul situat pe str. Armenească 47, apartament 51, mun. Chişinău, în acelaşi imobil cu pîrîta Elicişceva Larisa, care este proprietara apartamentului situat la etajul superior, amplasat pe str. Armenească 47, ap. 55 mun. Chişinău. Apartamentul menţionat este transmis în chirie de către pîrîtă lui Pivnev Stanislav. La data de 03.08.2012, Pivnev Stanislav din neglijenţă, a inundat apartamentul nr. 51, sub care este situat oficiul reclamantei. Indică reclamanta că, inundaţia s-a petrecut în timpul nopţii cînd reclamanta şi personalul nu se alia în oficiu, fiind astfel în imposibilitate de a sesiza inundaţia.

1 În urma acestei inundaţii, au fost umeziţi pereţii şi tavanul apartamentului, acestea necesitînd zugrăvire şi revopsire, au fost deteriorate de asemenea şi masa de serviciu estimat de reclamantă la 2000 lei, calculatorul personal MSI modelul MS- 16332 la preţ estimat de 17 680 lei. Potrivit devizului de cheltuieli de reparaţie a apartamentului, plata pentru efectuarea reparaţiei calculatorului şi a mesei de serviciu, sunt estimate în total la suma de 20 785,31 lei. Solicită reclamanta, încasarea din contul pîrîtei Elicişceva Larisa şi a copîrîtului Pivnev Stanislav a prejudiciului cauzat în sumă de 20 785 lei, prejudiciu moral în sumă de 10 000 lei, a tuturor cheltuielilor de judecată şi a cheltuielilor de asistenţă juridică suportate în acest proces în mărime de 3 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 14.03.2013, acţiunea înaintată de Vîslouh Irina a fost admisă parţial. S-a încasat de la Elicişceva Larisa şi Pivnev Stanislav în beneficiul Irinei Vîslouh prejudiciul material cauzat în sumă de 20 785, 31 lei, cheltuieli pentru asistenţă juridică în mărime de 3000 lei şi cheltuieli de judecată în sumă de 833 lei, în total suma de 24 618, 31 lei. Cerinţa reclamantei Vîslouh Irina, privind încasarea de la Elicişceva Larisa şi Pivnev Stanislav, a prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 12.04.2013, Pivnev Stanislav a declarat apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acţiunea înaintată de Vîslouh Irina ca fiind neîntemeiată.

În motivarea cererii de apel, apelantul a invocat că, circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin, concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, iar normele de drept material şi normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat. Instanţa de fond la emiterea hotărîri s-a bazat numai pe argumentele şi probele prezentate de reclamată. La examinarea litigiului, reclamanta nu a demonstrat legătura cauzală dintre acţiunile apelanţilor şi prejudiciul cauzat reclamantei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2013, apelul declarat de Pivnev Stanislav a fost admis, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 14 martie 2013 în partea încasării prejudiciului material şi cheltuieli de judecată, pronunţînd o nouă hotărîre, prin care s-a respins acţiunea înaintată de Vîslouh Irina către Pivnev Stanislav şi Elicişceva Larisa privind încasarea prejudiciului material şi cheltuielilor de judiciare. În rest, hotărîrea s-a menţinut. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că instanţa de fond nu a dat o rezolvare corectă a cauzei în raport cu circumstanţele şi probele materiale administrate în pricina dată, circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii 2 pe care prima instanţă le considera constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente.

Instanţa de apel a menţionat că actele care au fost prezentate de către intimata Vîslouh Irina sunt acte unilaterale, fără participarea apelanţilor-pîrîţi. Mai mult, constatarea inundaţiei, ţine de competenţa specialistului APLP şi a unei comisii cu ieşirea la faţa locului la momentul survenirii incidentului, confirmat prin actul de inundare, semnat de specialistul APLP şi toţi membrii comisiei şi a părţilor cointeresate, iar intimata a prezentat întru confirmarea faptului inundării procesul verbal întocmit la data de 03.08.2013, întocmit de însăşi intimata Vîslouh Irina şi semnat de către managerul pe turism din acelaşi oficiu - Trofimova Ana şi locuitoarea apartamentului vecin cu nr. 49, care pe lîngă faptul că este vecină mai este şi angajată la SRL „Turist Club” ce aparţine intimatei Vîslouh Irina, în calitate de servitoare.

Astfel, procesul-verbal din 03.08.2012, fiind unul unilateral, nu poate fi considerat drept probă pertinentă şi concludentă întru confirmarea inundării oficiului „Turist Club” din str. Armeană,47 la data de 03.08.2012. Instanţa de apel a concluzionat că, la materialele dosarului lipseşte careva raport de expertiză care ar constata şi pricina inundaţiei din 03.08.12 a oficiului ce aparţine SRL „Turist Club”, legătura cauzală dintre acţiunile apelanţilor şi prejudiciul cauzat. Devizul local nr. 1 elaborat de către „Ladonex” SRL, care indică că, suma totală pentru zugrăvirea pereţilor interiori şi vopsirea acestora presupune circa 1 105,31 lei, de asemenea nu poate fi luat în consideraţie, deoarece nu conţine data emiterii acestui deviz, numărul de înregistrare, funcţia persoanei care a semnat acest deviz.

Referitor la concluzia tehnică N08-12/13-2000 din 13.08.2012 privind constatarea defectării calculatorului personal, instanţa de apel a menţionat că acest act urmează a fi respins ca fiind neveridic, deoarece nu a fost demonstrat faptul că calculatorul dat a fost defectat anume în urma presupusei inundaţii din 03.08.2012. La 22 august 2013 Vîslouh Irina a contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului s-a indicat că, consideră decizia instanţei de apel ilegală şi neîntemeiată, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

3 Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Vîslouh Irina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Vîslouh Irina, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror 4 instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vîslouh Irina ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către reprezentantul Vîslouh Irina, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5