2ra-3528/13 — Revendicarea bunurilor confiscate

dosar nr:2ra-3528/13 prima instanţă: Judecătoria Basarabeasca judecător –Burdujan Gheorghe instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău judecători – Anton Marina Panov Ana Secrieru Ion ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei , judecătorul – Iulia Sîrcu Judecători –Ion Vîlcov, Vera Macinskaia examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Railean Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Railean Victor către Consiliul raional Basarabeasca, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de Consiliul raional Basarabeasca şi Ministerul Finanţelor al RM, casată integral hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 01 martie 2013, fiind pronunţată o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă ca nefondată, constată La 01 august 2012, Railean Victor a depus cerere de chemare în judecată către Consiliul raional Basarabeasca, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice.

In motivarea acţiunii, reclamantul Railean Victor, a indicat că, la data de 06 iulie 1949 familia Railean, stabilită cu domiciliul în satul Abaclia, care era compusă din: capul familiei - Railean Alexandru Grigore, an. 1907, soţia - Railean Claudia Trofim, an. 1914, copii - Gheorghii, an. 1934; Măria, a.n. 1936; Ioana, a.n. 1938; Grgorii, an. 1940; Iulia, a.n. 1942, Alexei, a.n. 1947 şi Victor, a.n. 1949 a fost deportată nelegitim în regiunea Curgan din Federaţia Rusă. Mai menţionează reclamantul că, după deportarea familiei Railean, întreaga avere deţinută a fost confiscată şi trecută nelegitim în folosul statului, lista bunurilor confiscate fiind confirmată prin Extrasul din Cartea gospodăriilor din Primăria Abaclia din 21.08.2007, precum şi prin actul nr. 422 întocmit la 03.03.1990 de notarul C. Pascari.

1 Susţine reclamantul Railean Victor că, la data de 18.01.1990, în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM din 10.04.1989, familia Răilean a fost reabilitată. Din considerentele menţionate indică reclamantul Railean Victor că, în baza Legii nr. 1225 din 08.12.1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, s-a adresat cu cerere la comisia special creată pentru a revendica contravaloarea averii confiscate. Prin scrisoarea nr. 39 din 11.06.2009, pârâtul - Consiliul raional Basarabeasca a refuzat examinarea cererii privind recuperarea valorii bunurilor confiscate de la familia Răilean în anul 1949, invocând prevederile art. II al Legii nr. 186-XVI din 29.06.2006, care stabileşte că sub incidenţa Legii nr. 1225 XII din 08.12.1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, nu cad persoanele supuse represiunilor politice care au fost despăgubite până la intrarea în vigoare a legii nr. 186-XVI din 29.06.2006.

Consideră reclamantul Railean Victor că, Consiliul raional Basarabeasca neîntemeiat a refuzat examinarea cererii privind recuperarea valorii bunurilor confiscate de la familia Railean în anul 1949, deoarece conform deciziei nr. 9/5 din 17.09.1993, părinţilor săi le-a fost alocat ca compensaţie în schimbul bunurilor confiscate în anul 1949 doar suma de - 90 lei. Conform Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 41 din 20.07.1999 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 338 din 26 mai 1995, Curtea Constituţională a constatat că: „prevederile punctelor 2 şi 3 din Hotărârea Guvernului nr. 338 din 26 mai 1995 sunt neconstituţionale şi în fond stabilirea de către Guvern (pct. 2 din Hotărâre) a plafonului achitărilor de până la 200 lei şi 90 lei pentru averea nelegitimă confiscată sau naţionalizată, care actualmente nu poate fi restituită în natură, contravine clauzelor art. 53 alin. 1 din Constituţie.

Articolul nominalizat stipulează că persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică printr-un act administrativ, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei. Sumele propuse de Guvern ca reparaţii sunt derizorii şi nicidecum nu corespund sensului pe care-1 comportă noţiunea „repararea pagubei" din articolul constituţional precizat." Mai mult ca atât, indică reclamantul Railean Victor că, nimeni din membrii familiei Răilean nu au fost despăgubiţi pentru averea confiscată de către regimul comunist în anul 1949. Cere, reclamantul Railean Victor, admiterea acţiunii. A obliga Consiliul raional Basarabeasca să restituie valoarea bunurilor confiscate nelegitim de regimul comunist în anul 1949. A încasa de la pârât cheltuielile de judecată.

Ulterior, la data de 17 decembrie 2012 Railean Victor a depus o cerere de concretizare a acţiunii în motivarea cărei a indicat că, prin înscrisuri este constatat faptul că în anul 1949, familia Railean - compusă din soţul - Răilean Alexandru, soţia - Railean Clavdia împreună cu copii - Gheorghii, Măria, Ioana, Grgorii, Iulia, Alexei, Victor, a fost deportat nelegitim în Rusia, iar bunurile familiei nelegitim confiscate. Susţine reclamantul Railean Victor că, conform documentelor prezentate, a fost stabilit că Railean Alexandru a decedat la data de 01.11.1985 în s. Abaclia, r-1 Basarabeasca (certificat de deces DC-IV 1132563), iar Răilean (Chetruş) Clavdia a decedat la data de 30.05.1986 în s-Abaclia, r-1 Basarabeasca (certificat de deces DC-IV 1132564). 2 Drept urmare, consideră reclamantul că, la restituirea averii confiscate au dreptul de a pretinde copii decedaţilor.

Totodată, menţionează reclamantul Railean Victor că, potrivit raportului de evaluare, întocmit de Centrul de Evaluare Independentă şi Expertiză a Patrimoniului „Index Imobil", valoarea de piaţă a averii confiscate constituie suma de 427 305 lei. Cere, reclamantul Răilean Victor, admiterea acţiunii. A obliga Consiliul Raional Basarabeasca să restituie valoarea bunurilor confiscate nelegitim de regimul comunist în anul 1949 în mărime de 427 305 lei. A încasa de la pârât cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 01 martie 2013 acţiunea a fost admisă.

A fost încasat de la Consiliul raional Basarabeasca în beneficiul lui Railean Victor cu titlul de contravaloare a bunurilor confiscate ilegal în urma represiunilor politice din anul 1949 de la familia sa şi anume: costul casei de locuit cu construcţii accesorii auxiliare în sumă de 329 215 lei, teren agricol şi viţă de vie în sumă de 56 895 lei, animale confiscate în sumă de 29 750 lei şi rezerve de produse agricole în sumă de 11 445 lei, în total a fost încasat de la pârât în folosul reclamantului suma de 427 305 /patru sute douăzeci şi şapte mii trei sute cinci/lei. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, la 05 martie 2013, Consiliul raional Basarabeasca a declarat apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

La 07 martie 2013, Ministerul Finanţelor al RM a declarat apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2013, a fost admis apelul declarat de Consiliul raional Basarabeasca şi Ministerul Finanţelor al RM, casată integral hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 01 martie 2013 şi pronunţată o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 28 august 2013, Railean Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 iunie 2013 şi menţinerea hotărârii Judecătoriei Basarabeasca din 01 martie 2013. În motivarea recursului, recurentul Railean Victor a invocat că instanţa de apel a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material, şi anume nu a aplicat legea, care trebuia să fie aplicată.

La 08 noiembrie 2013, Consiliul raional Basarabeasca a depus referinţă la cererea de recurs, solicitînd respingerea recursului cu menţinerea deciziei instanţei de apel, ca întemeiată şi legală. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Railean Victor, în termen, deoarece copia deciziei a fost expediată în adresa recurentului la 15 iulie 2013 ( f.d.167). În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

3 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Conform art. 432 CPC (temeiurile declarării recursului): (1) Părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Railean Victor este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Colegiul judiciar consideră că, argumentele invocate în recurs de către Railean Victor precum că, instanţa de apel a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material, şi anume nu a aplicat legea, care trebuia să fie aplicată, poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute. Mai mult decît atît, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine, că prin decizia Comitetului executiv raional Basarabeasca nr.9/5 din 17.09.1993 s-a hotărât de a achita din bugetul raional suma de 90 000 ruble, în cote – părţi egale lui Railean Grigore, Railean Petru, Railean Maria, Railean Ioana, Railean Iulia, Railean Alexei şi Railean Victor.

4 Prin urmare, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Railean Victor sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II- a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art. 6 parag. 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Railean Victor, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către de Railean Victor, se consideră ca inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Vîlcov Vera Macinskaia 5