- Dosarul nr.
- 2ra-3755/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 20 noiembrie 2013
- Părțile
- Ţugui Ivan vs Andriţchi Victor, Titomir Ghenadie
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-3755/13 — Încasarea prejudiciului moral
Judecătoria Orhei Dosarul nr. 2ra-3755/13 Judecător: V.Selevestru Curtea de Apel Chişinău Judecători: N.Vascan, E.Fistican, Iu.Cotruţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 20 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători: Ion Corolevschi, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Titomir Ghenadie şi Andriţchi Victor, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ţugui Ivan către Titomir Ghenadie şi Andriţchi Victor privind încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013, CONSTATĂ : La 18.03.2011, Ţugui Ivan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andriţchi Victor şi Titomir Ghenadie cu privire la repararea prejudiciului.
În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la data de 02.04. 2010, pîrîţii i- au cauzat leziuni corporale uşoare cu dereglarea sănătăţii de scurtă durată sub formă de traumatism cranio-cerebral închis, comoţie cerebrală, traumatism toraco- abdominal închis, contuzie pulmonară, contuzia ţesuturilor moi ale capului, feţei. Prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 11.11.2010, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27.01.2011, pîrîţii au fost declaraţi culpabili în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 164 alin. (2) lit. e) Cod penal, fiindu-le aplicată pedeapsă în corespundere cu art. 90 Cod penal pentru fiecare a cîte 4 ani închisoare condiţionat cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de un an.
A mai indicat reclamantul că, în urma cauzării leziunilor corporale, a suferit şoc, frustare, spaimă, amărăciune, disconfort, astfel, prejudiciul moral cauzat constituie 200 000 lei. Solicită reclamantul Ţugui Ivan să fie încasat de la Andriţchi Victor suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracţiune şi cheltuielile de judecată în mărime de 3000 lei şi de la Titomir Ghenadie Victor suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracţiune şi cheltuielile de judecată în mărime de 3000 lei şi cheltuielile de judecată suportate în pricina dedusă judecăţii în mărime de 5 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 09 decembrie 2011, acţiunea depusă de Ţugui Ivan împotriva lui Andriţchi Victor, Titomir Ghenadie cu privire la repararea prejudiciului, a fost respinsă.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 iulie 2012, a fost respins apelul declarat de către Ţugui Ivan şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 09 decembrie 2011. 1 Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 februarie 2013, recursul declarat de Ţugui Ivan a fost admis, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 iulie 2012 şi remisă cauza la rejudecare în instanţa de apel într-un alt complet de judecată. Rejudecînd cauza, la 03 iulie 2013, Curtea de Apel Chişinău a admis apelul declarat de Ţugui Ivan, a casat hotărîrea Judecătoriei Orhei din 09 decembrie 2011 şi a emis o hotărîre nouă prin care a admis parţial acţiunea şi a dispus încasării în mod solidar de la Andriţchi Victor şi Titomir Ghenadie în beneficiul lui Ţugui Ivan prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei, cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 2 000 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 1 000 lei.
În rest, pretenţiile reclamantului au fost respinse. În susţinerea soluţiei, instanţa de apel a invocat prevederile art. 221 alin. (5) CPP, menţionînd că reclamantul are dreptul de a înainta o acţiune civilă de solicitare a prejudiciului cauzat, iar îngrădirea posibilităţii reclamantului de a înainta o acţiune civilă separată după finisarea procesului penal, constituie o încălcare gravă a dreptului prevăzut la art. 20 din Constituţia RM, art. 5 CPC şi art. 6 din Convenţie, ce reglementează dreptul la un proces echitabil. Referitor la repararea prejudiciului moral, instanţa de apel a aplicat prevederile art. 616 alin. (1), 1398 alin. (1), 1422 alin. (1), 1423 alin. (1) şi (2) CC, menţionînd că suma de 20 000 lei reprezintă o satisfacţie echitabilă şi menţine totodată echilibru între compensaţie şi venituri nejustificate.
Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 30.09.2013 şi 01.10.2013, Titomir Ghenadie şi Andriţchi Victor au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea decizie Curţii de Apel Chişinău din 03.07.2013 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Orhei din 09.12.2011. În argumentarea recursurilor recurenţii au invocat că, în cadrul procesului penal, intimatul a declarat că prin acţiunile recurenţilor, nu i-a fost cauzat prejudiciu material sau moral, iar această circumstanţă se prezumă a fi dovedită prin prisma art. 123 alin. (6) CPC. Totodată, recurenţii au mai invocat faptul că instanţa de apel a apreciat probele în mod arbitrar. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele considerente.
Verificînd motivele de casare invocate în cererile de recurs, Colegiul atestă că recurenţii indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care au fost constatate circumstanţele cauzei şi au fost apreciate înscrisurile probatoare. În viziunea recurenţilor, instanţa de apel a neglijat faptul că în cadrul procesului penal, intimatul a declarat că prin acţiunile recurenţilor, nu i-a fost cauzat prejudiciu material sau moral. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursurile în cauză conţin obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. 2 Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recursuri nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurenţii şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.
Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurenţi nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursurile declarate de Titomir Ghenadie şi Andriţchi Victor, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Titomir Ghenadie şi Andriţchi Victor ca inadmisibile.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Titomir Ghenadie şi Andriţchi Victor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Ţugui Ivan către Titomir Ghenadie şi Andriţchi Victor privind încasarea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea 3