2rac-434/13 — Recunoaşterea ilegalităţii refuzului de a încasa valuta în numerar

prima instanţă: M. Diaconu dosarul nr. 2rac-434/13 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa DECIZIE 13 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Banca Comercială „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Invest Vest” împotriva Băncii Comerciale „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acţiuni cu privire la recunoaşterea ilegalităţii refuzului de a încasa valuta în numerar, obligarea îndeplinirii obligaţiunilor contractuale şi obligarea încasării în numerar a mijloacelor băneşti ca tranşe pe contractul de credit, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Invest Vest”, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 23 ianuarie 2013 şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă La 11 mai 2012, SRL „Invest Vest” a depus cerere de chemare în judecată împotriva BC ,,Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA cu privire la recunoaşterea ilegalităţii refuzului de a încasa valuta în numerar,

obligarea îndeplinirii obligaţiunilor contractuale şi obligarea încasării în numerar a mijloacelor băneşti ca tranşe pe contractul de credit. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 23 martie 2012, SRL „Invest Vest” s-a adresat la BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca”, filiala nr. 19 cu solicitarea de încasare a numerarului în valută străină în temeiul art. 26 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară. La solicitare au fost anexate originalele buletinului de identitate al lui A. Belibov, originalul contractului de credit nr.032 din 01 martie 2012, suma de 50 000 euro în numerar şi altele.

Menţionează că încasarea sumei de 50 000 euro i-a fost refuzată din motiv că solicitarea nu se încadrează prevederilor Legii menţionate, fără indicarea articolului concret, iar în răspunsul din 05 aprilie 2012 i-a fost explicat că din motivul imposibilităţii utilizării ulterioare a mijloacelor băneşti este imposibilă şi încasarea acestora în cont. Consideră refuzul BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA de a încasa suma de 50000 euro în contul curent al SRL „Invest Vest” ca neîntemeiat, banca încălcând şi prevederile contractului nr. l din 06 februarie 2012 privind deschiderea/gestionarea/modificarea contului curent (pct. 3.5).

Susţine că conform art. 17 alin. (1) din Legea privind reglementarea valutară, plăţile şi transferurile în cadrul operaţiunilor valutare curente se primesc/efectuează fără restricţii, iar conform art. 25 alin. (3) din Legea menţionată, persoanele juridice rezidente şi nerezidente sînt obligate să primească/efectueze plăţi şi transferuri în cadrul operaţiunilor valutare numai prin conturile lor, cu excepţia cazurilor în care efectuarea operaţiunilor valutare este permisă în numerar sau cu utilizarea instrumentelor de plată. Afirmă că încasarea sumei de 50 000 euro în numerar pe contul curent al reclamantei este legală şi întemeiată, încadrîndu-se prevederilor legale şi, anume, art. 26 alin. (1) lit. p) din Legea privind reglementarea valutară, care prevede că persoanele juridice rezidente pot utiliza numerar în valută străină şi cecuri de călătorie în valută străină în cazul primirii de la persoane fizice nerezidente a numerarului sub formă de împrumuturi/credite.

Indică că la 01 martie 2012, între compania nerezidentă „Bostac Capital Corp”, în calitate de creditor şi compania rezidentă SRL „Invest Vest”, în calitate de debitor a fost încheiat contactul de credit nr. 032 şi Acordul adiţional, în temeiul căruia părţile l-au acceptat în calitate de cocreditor pe Iurie Bescov, nerezident. Conform Acordului adiţional, Iurie Bescov, în calitate de creditor, a împrumutat debitorului suma de 259 501 euro, iar suma de 50 000 euro solicitată de a fi încasata în numerar pe contul curent al reclamantei la 23 martie 2012, constituia prima tranşă încasată de SRL „Invest Vest” din suma împrumutată de la Iurie Bescov ca persoană fizică nerezidentă. Consideră că, solicitarea reclamantei se încadrează întocmai prevederilor art. 26 alin. (1) lit. p) din Legea privind reglementarea valutară.

Insistă că s-a conformat întocmai cerinţelor legale pentru încasarea numerarului în cont curent, iar pentru utilizarea numerarului reclamanta se va conforma Instrucţiunii privind angajamentele externe, aprobată prin hotărârea Băncii Naţionale a Moldovei nr. 185 din 13 iulie 2006 şi, anume, pct. 3.3, conform căruia notificaţia cu privire la împrumut/creditul extern, perfectată conform formularului din anexa nr. 2 la prezenta Instrucţiune, se prezintă la Banca Naţională a Moldovei de către rezident in două exemplare originale. Notificaţia respectivă se prezintă: în alte cazuri, decît cele menţionate la lit. a) şi b) din prezentul punct - pînă la utilizarea de către rezident a mijloacelor băneşti primite conform contractului de împrumut/credit extern.

Prin urmare, consideră că BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA la 23 martie 2012 era obligată să încaseze banii în contul curent al SRL „Invest Vest”, iar utilizarea mijloacelor, şi anume, efectuarea plăţilor/transferurilor propriu-zisă de către reclamantă, este posibilă doar la prezentarea originalului notificării Băncii Naţionale a Moldovei, circumstanţă cu care reclamanta se va conforma. Reţine că în cazul în care reclamanta încerca să utilizeze mijloacele băneşti fără a avea notificarea Băncii Naţionale a Moldovei, atunci pârât, avînd statut de agent al controlului valutar, era în drept să interzică efectuarea oricăror plăţi/transferuri aferente angajamentului extern. La fel, susţine că pct. 126 din Regulamentul privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor valutare, aprobat prin hotărârea Băncii Naţionale a Moldovei nr. 8 din 28 ianuarie 2010, nu prevede prezentarea notificaţiei la solicitarea de depunere a mijloacelor băneşti în numerar.

Consideră că în cazul dat, pârâta şi-a depăşit atribuţiile de agent al controlului valutar, refuzînd încasarea mijloacelor băneşti în contul curent al reclamantei în baza unui împrumut extern acordat în numerar de o persoană fizică nerezidentă (art. 26 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008. Concomitent invocă că, între reclamantă şi pârâtă există relaţii contractuale de cont curent bancar, reglementările căruia se regăsesc în capitolul XXIV, secţiunea a 2-a din Codul civil (art. art. 1228 - 1230), în conformitate cu care prin contractul de cont curent bancar, banca se obligă să primească şi să înregistreze în contul titularului de cont (client) sumele băneşti depuse de acesta sau de un terţ în numerar sau transferate (virate) din conturile altor persoane, să execute în limitele disponibilului din cont ordinele clientului privind transferul unor sume către alte persoane, retragerile de numerar, precum şi să efectueze alte operaţiuni în contul clientului din însărcinarea lui în conformitate cu legea, cu contractul şi cu uzanţele bancare, iar clientul să achite o remuneraţie pentru prestarea serviciilor menţionate.

Banca este ţinută să efectueze operaţiunile în contul clientului numai la ordinul lui. Banca nu poate să efectueze operaţiuni în contul clientului fără ordinul lui decît în cazurile prevăzute de lege sau de contract. In cazul efectuării unor operaţiuni în contul clientului, banca este obligată să urmeze indicaţiile titularului de cont în limitele scopului urmărit prin contract. Afirmă că prin acţiunile sale, banca a încălcat dispoziţiile Legii privind reglementarea valutară, ale Regulamentului privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor valutare şi ale Instrucţiunii privind angajamentele externe legale susmenţionate, precum şi obligaţiile contractului de cont curent bancar.

Solicită recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA din 23 martie 2012 de încasare a numerarului ca tranşe pe contractul de credit nr. 032 din 01 martie 2012 în temeiul art. 26 alin. (l) lit. p) din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, obligarea BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA să execute contractul nr. 1din 06 februarie 2012 privind deschiderea/gestionarea/modificarea contului/conturilor curente a persoanei juridice rezidente/nerezidente şi obligarea BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA să încaseze în numerar mijloace băneşti ca tranşe pe contractul de credit nr. 032 din 01 martie 12 în temeiul art. 26 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 23 ianuarie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată şi încasată de la SRL „Invest Vest” în beneficiul BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA suma de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2013 a fost admis apelul declarat de către SRL „Invest Vest”, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă şi constatată ilegalitatea refuzului BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA din 23 martie 2012 de încasare a numerarului ca tranşe pe contractul de credit nr. 032 din 01 martie 2012 în temeiul art. 26 alin. (l) lit. p) din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, şi a fost obligată BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA să execute contractul nr. 1 din 06 februarie 2012 privind deschiderea/gestionarea/modificarea contului/conturilor curente a persoanei juridice rezidente/nerezidente şi să încaseze în numerar mijloace băneşti ca tranşe pe contractul de credit nr. 032 din 01 martie 12 în temeiul art. 26 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, cu respectarea procedurii prevăzute de Legea menţionată.

Totodată, s-a încasat de la BC „Eximbank- Gruppo Veneto Banca” SA în beneficiul SRL „Invest Grup” taxa de stat, achitată la depunerea cererii de chemare în judecată şi la depunerea cererii de apel, în sumă de 490 lei. La 20 iunie 2013, BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală, deoarece instanţa de apel a dat o apreciere arbitrară probelor, fapt ce a dus la soluţionarea greşită a pricinii.

Menţionează că instanţa de apel eronat a examinat legalitatea refuzului Băncii din 23 martie 2012 prin prisma răspunsului Băncii nr. 08/2-31 din 05 aprilie 2012. Susţine că recurentei nu i-a fost comunicată cererea de apel suplimentară şi probele anexate la aceasta, fapt prin care a fost încălcat principiul contradictorialităţii şi egalităţii armelor, elemente inerente dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Afirmă că instanţa de apel a emis o hotărâre, fără a indica normele de drept material în baza cărora a declarat ilegal refuzul Băncii. Invocă că instanţa de apel a obligat Banca să efectueze o operaţiune bancară, prin care se vor încălca reglementările valutare.

Reţine că practica judiciară invocată de către intimată nu este obligatorie şi o soluţie diferită dată în prezenta cauză nu va încălca principiul securităţii juridice. Suplimentar a invocat că la 13 iunie 2013, în legătură cu suspiciunile cu privire la acţiunile ilegale ale SRL „Invest Grup”, Banca a sesizat Procuratura Anticorupţie, care, la rândul său, prin scrisoarea din 18 iulie 2013, a comunicat că circumstanţele invocate în sesizarea din 13 iunie 2013 constituie obiectul examinării unei cauze penale conform indicilor infracţiunii prevăzute la art. 243 alin. (2) lit. b) din Codul penal. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentului la 27 iunie 2013, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 250). Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 20 iunie 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe. După cum rezultă din actele cauzei la 06 februarie 2012, între BC „Eximbank- Gruppo Veneto Banca” SA şi SRL „Invest Vest” a fost încheiat contractul nr. 1 privind deschiderea/gestionarea/modificarea şi închiderea contului/conturilor curent/curente a persoanei juridice rezidente/nerezidente. Toto actele cauzei atestă că la 23 martie 2012, SRL „Invest Vest”, urmărind depunerea mijloacelor băneşti în contul său deschis la bancă, a depus la BC „Eximbank- Gruppo Veneto Banca” SA o solicitare de încasare a numerarului în valută străină în sumă de 50 000 euro în temeiul art. 26 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, la care a anexat copiile unor acte.

La rîndul său, BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA, în urma examinării solicitării în baza celor indicate în aceasta şi actelor anexate, a refuzat efectuarea operaţiunii solicitate, restituind solicitantului cererea cu actele anexate, iar în urma explicaţiilor acordate verbal directorului SRL „Invest Vest”, Alexandr Belibov, pe solicitarea restituită a fost inclusă menţiunea „solicitarea nu se conformează Legii nr. 62-XVI din 21 martie 2008”. Ulterior, la 28 martie 2012, SRL. „Invest Vest” a solicitat să-i fie comunicată în scris în ce constă neconformitatea. Iar, prin scrisoarea nr. 08/2-31 din 05 aprilie 2012 BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA a explicat că în temeiul art. 26 alin. (1) lit. p) din Legii nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, mijloacele băneşti în numerar primite sub formă de împrumut/credit pot fi utilizate de către persoana juridică rezidentă numai în cazul în care împrumutătorul este o persoană fizică nerezidentă.

Din motivul imposibilităţii utilizării ulterioare a mijloacelor băneşti este imposibilă şi încasarea acestora în cont. De asemenea, a mai explicat solicitantului că mijloacele băneşti primite în temeiul contractului de credit nr. 032 din 01 martie 2012 pot fi înregistrate în contul curent al SRL „Invest Vest” deschis la Bancă - prin virament.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, SRL „Invest Vest” a solicitat recunoaşterea ca fiind ilegal refuzul BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA din 23 martie 2012 de încasare a numerarului ca tranşe pe contractul de credit nr. 032 din 01 martie 2012 în temeiul art. 26 alin. (l) lit. p) din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară, obligarea BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA să execute contractul nr. l din 06 februarie 2012 privind deschiderea/gestionarea/ modificarea contului/conturilor curente a persoanei juridice rezidente/nerezidente şi obligarea BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA să încaseze în numerar mijloace băneşti ca tranşe pe contractul de credit nr. 032 din 01 martie 12 în temeiul art. 26 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară.

Prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii. Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către SRL „Invest Vest”, instanţa de apel a ajuns la concluzia admiterii apelului, casând hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre cu privire la admiterea acţiunii în sensul formulat. Instanţa de recurs constată, însă, că instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material, pe când prima instanţă, justificat şi amplu argumentat, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor importante şi cu trimitere la probele administrate, având în susţinere cadrul legal aplicabil în speţă, corect a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine prevederile art. 26 alin. (1) lit. p) din Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008, care direct indică că, persoanele juridice rezidente pot utiliza numerar în valută străină şi cecuri de călătorie în valută străină în cazul primirii de la persoane fizice nerezidente a numerarului sub formă de împrumuturi/credite. Cu referire la prevederile normei citate, corect prima instanţă a reţinut că SRL „Invest Vest” urma să prezinte BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA documente justificative, din care să rezulte că numerarul, încasarea căruia se solicită, provine de la o persoană fizică nerezidentă cu titlu de împrumut.

Or, actele pricinii denotă faptul că SRL „Invest Vest”, la depunerea numerarului în cuantum de 50000 euro, a prezentat o copie a contractului de credit nr. 032 din 01 martie 12, încheiat între „Bostac Capital Corp”, în calitate de creditor şi SRL „Invest Vest”, în calitate de împrumutător (4 file); o copie a anexei nr. 1 la contractul de credit nr. 032 din 01 martie 2012 (2 file) şi o copie a buletinului de identitate al administratorului SRL „Invest Vest”, din care rezultă că numerarul provine dintr-un credit acordat de o persoană juridică nerezidentă. Este cert şi faptul că anexa nr. 2 la contractul de credit nr. 032 din 01 martie 2012, din care rezultă că numerarul provine de la o persoană fizică nerezidentă cu titlu de împrumut, nu a fost prezentat Băncii, fiind prezentat doar în instanţa de judecată în cadrul examinării pricinii în cauză.

La acest segment instanţa de recurs remarcă şi prevederile pct. 121 din Regulamentul privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor valutare, aprobat prin hotărârea Băncii Naţionale a Moldovei nr. 8 din 28 ianuarie 2010, care stabileşte că plăţile /transferurile pot fi primite de către persoana juridica prin depunerea mijloacelor băneşti nemijlocit în contul persoanei juridice respective deschis la banca licenţiata sau încasarea mijloacelor băneşti in casa persoanei juridice cu depunerea ulterioara in contul persoanei juridice respective deschis la banca licenţiata. Ţinând cont de prevederile legale enunţate, în cazul în care SRL „Invest Vest”, prin administratorul său, a intenţionat să depună în contul său numerar, acest numerar urma a fi încasat întîi în casa companiei şi doar după aceasta SRL „Invest Vest” era în drept să depună numerarul în contul bancar.

În aceste condiţii, SRL „Invest Vest” urma să prezinte băncii documente justificative ce atestă încasarea mijloacelor băneşti în casa întreprinderii de la persoane fizice, pe cînd, astfel de documente nu au fost prezentate Băncii, fapt recunoscut de reprezentantul SRL „Invest Vest” în şedinţa instanţei de apel (f. d. 232), şi care rezultă şi din cererea de chemare în judecată şi cererea de apel, în care SRL „Invest Vest” nu a indicat că ar fi prezentat astfel de acte. Mai multă că, doar în instanţa de judecată SRL „Invest Vest” a prezentat o copie, autentificată notarial la 09 octombrie 2012, a dispoziţiei de încasare nr. 1 din 23 martie 2012, însă fără a proba faptul că a depus acte respective şi la solicitarea sa adresată Băncii.

Conform pct. 126 din Regulamentului privind condiţiile şi modul de efectuare a operaţiunilor valutare, repunerea în cadrul operaţiunilor valutare a mijloacelor băneşti in conturile persoanelor juridice rezidente sau nerezidente se efectuează la prezentarea la banca licenţiata a următoarelor documente, fără a se limita la acestea: actul de identitate - în cazul in care depunerea se efectuează de către persoana fizica in nume şi din cont propriu; solicitarea în scris de depunere a mijloacelor băneşti; documentele justificative, cu excepţia cazurilor specificate în mod expres in prezentul regulament sau in alte acte normative ale Băncii Naţionale a Moldovei în domeniul reglementarii valutare; autorizaţiile corespunzătoare - in cazul in care in conformitate cu Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008 operaţiunile valutare în cadrul cărora se efectuează depunerea mijloacelor băneşti sunt supuse autorizării din partea Băncii Naţionale a Moldovei; documentul care confirma împuternicirile persoanei fizice, care acţionează în numele altei persoane juridice/ persoane fizice, pentru efectuarea plăţii /transferului în numerar în cadrul operaţiunii valutare respective - în cazul în care în contul persoanei juridice (cu excepţia conturilor nerezidenţilor care sunt misiuni diplomatice, oficii consulare, alte reprezentante oficiale ale statelor străine,

reprezentante ale organizaţiilor internaţionale acreditate în Republica Moldova şi organizaţii internaţionale) se efectuează depunerea numerarului /cecurilor de călătorie în cadrul operaţiunii valutare cu altă persoană juridică /fizică (de exemplu, contrapante la tranzacţie, operaţiune). Această prevedere nu se aplică în cazul in care mijloacele respective se depun de către persoana fizică în nume şi din cont propriu.

De asemenea, pct. 127 din Regulamentul menţionat prevede că, solicitarea de depunere a mijloacelor băneşti trebuie sa conţină următoarele date, fără a se limita la acestea: descrierea operaţiunii valutare în cadrul căreia se efectuează /a fost efectuata primirea mijloacelor băneşti (de exemplu, „valuta străină încasată în urma comercializării mărfurilor în magazinul duty-free”); referinţa la prevederile actului legislativ (denumirea, numărul şi data actului respectiv, articolul /alineatul din acesta) în baza căruia persoana juridică are dreptul de a încasa numerar /cecuri de călătorie care se depun in contul persoanei juridice respective (de exemplu, ,,conform art. 93 alin. (3) din Codul vamal”) - în cazul în care operaţiunea valutară nu este supusă autorizării din partea Băncii Naţionale a Moldovei; denumirea şi, dacă există, numărul şi data documentului justificativ - în cazul în care depunerea se efectuează în baza documentului justificativ; denumirea, numărul şi data autorizaţiei respective – în cazul în care depunerea se efectuează la prezentarea la banca licenţiată a autorizaţiei, eliberate de Banca Naţională a Moldovei în cazurile prevăzute de Legea nr. 62-XVI din 21 martie 2008. În speţă, însă, cum sa menţionat,

SC „Invest Vest” SRL nu a prezentat documente justificate care ar cumula condiţiile sus citate în vederea admiterii solicitării de încasare a numerarului în valuta străină în temeiul art. 26 alin.(1) lit.p) al Legii nr. 62 din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară. În această ordine de idei, se atestă corectitudinea menţiunii primei instanţe cu referire la faptul că, SC „Invest Vest” SRL, cît şi contractanţii săi nu au respectat prevederile legale enunţate, care stabilesc expres condiţiile şi modalitatea de efectuare a operaţiunii valutare şi nu au prezentat Băncii setul de acte complet pentru efectuarea operaţiunii bancare.

La fel justificat prima instanţă a reţinut că în speţă este irelevantă referirea SRL „Invest Vest” la notificaţia cu nr. NG-175-2012 din 24 iulie 2012 şi argumentul acesteia precum că prin această notificare a fost confirmată legalitatea împrumutului acordat ultimei de persoană fizică, deoarece obiectul litigiului în cauză nu este contestarea legalităţii acestei tranzacţii, dar faptul că SRL „Invest Vest” nu a prezentat actele necesare în conformitate cu Legea pentru efectuarea operaţiunii bancare.

La caz, instanţa de recurs ţine să menţioneze că intimatul SRL „Invest-Vest” nu este lipsit de dreptul de a adresa Băncii o solicitare repetată cu anexare a documentelor suplimentare, care au fost prezentate Băncii doar în cadrul examinării cauzei, şi anume ordinul de încasare şi anexa 2 la contractul de credit pentru evaluarea posibilităţii încasării sumei solicitate, totodată, urmează să ţină cont şi de faptul că documentele justificative, care urmau a fi prezentate, nu sunt limitative, astfel, în cazul în care anexa nr. 2 la contractul de credit nr. 032 din 01 martie 2012, din care rezultă că numerarul provine de la o persoană fizică nerezidentă cu titlu de împrumut şi dispoziţia de încasare nr. 1 din 23 martie 2012 ar fi fost prezentate, în dependenţă de conţinutul şi forma lor, ar putea fi necesară prezentarea şi altor acte.

În această ordine de idei şi prin prisma normelor enunţate, instanţa de recurs reţine drept temeinică concluzia primei instanţe cu privire la netemeinicia acţiunii înaintate de SRL „Invest Vest” şi respingerea acesteia integral. Mai mult, instanţa re recurs remarcă că la caz nu poate fi reţinută nici referirea intimatului la hotărîre Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 09 octombrie 2012, adoptată într-o cază civilă similară, şi invocată de acesta în scopul asigurării aplicării corecte şi uniforme a legislaţiei de către instanţele judecătoreşti, pentru asigurarea unificării practicii judiciare, deoarece cauza menţionată a fost examinată în fond doar de prima instanţă, or, instanţa de apel, care prin decizia din 07 februarie 2013 a modificat hotărîrea primei instanţe, nu a examinat fondul cauzei, ci doar a judecat cauza în limitele apelului, şi anume, în partea ce ţine de în casarea taxei de stat, iar aceasta nefiind contestată ulterior şi în instanţa superioară, pe cînd Curtea Europeană pentru Drepturile Omului deşi condamnă divergenţele de jurisprudenţă, fapt care este contrar principiului securităţii juridice, însă în cazurile cînd este vorba de jurisprudenţa neuniformă la nivelul instanţei supreme.

Astfel, în cauza Beian vs. România la care a făcut referire intimatul, Curtea a Statuat că divergenţele de jurisprudenţă constituie, prin natura lor, consecinţa internă a oricărui sistem judiciar care se bazează pe un ansamblu de instanţe de fond avînd competenţa în raza lor teritorială. Cu toate acestea, rolul unei instanţe supreme este tocmai să regleze aceste contradicţii de jurisprudenţă. Similară cauzei Zelinski, Pradal şi Gonzalez şi alţii vs. Franţei. Totodată, în caza Ştefănică vs. România, Curtea a statuat, că aprecierea faptelor unei cauze de către o instanţă inferioară şi evaluarea făcută de aceasta cu privire la dovezile existente pot conduce la rezultatele diferite pentru părţi cu plîngeri foarte asemănătoare.

Această realitate nu încalcă în sine principiul securităţii raporturilor juridice. Deşi, în această cauză, Curtea a constat violarea Convenţiei prin abordarea divergentă de către instanţele de fond, însă pe motivul că în această speţă, era vorba de absenţa unui remediu care să rezolve aceste divergenţe, întrucît, tribunalele erau competente să se pronunţe ca ultimă instanţă şi, în consecinţă, Curtea Supremă de Justiţie nu putea interveni în soluţionarea cauzelor în cadrul procedurilor ordinare. În concluzie, instanţa de recurs reţine că practica judiciară invocată de SRL „Invest Vest” nu este obligatorie şi o soluţie diferită dată în prezenta cauză nu va încălca principiul securităţii juridice.

În conexiunea celor se constată că instanţa de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei soluţii greşite, pe când prima instanţă în mod temeinic şi legal a respins integral acţiunea SRL „Invest Vest” ca fiind neîntemeiată. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Banca Comercială „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acţiuni.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2013 şi se menţine hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 23 ianuarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Invest Vest” împotriva Băncii Comerciale „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acţiuni cu privire la recunoaşterea ilegalităţii refuzului de a încasa valuta în numerar, obligarea îndeplinirii obligaţiunilor contractuale şi obligarea încasării în numerar a mijloacelor băneşti ca tranşe pe contractul de credit. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Valentina Clevadî Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva