2ra-3362/13 — Declararea nulă a testamentului

prima instanţă: I.Timofei dosarul nr.2ra-3362/13 instanţa de apel: B.Bîrcă, M.Moraru, M.Ciugureanu DECIZIE 13 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia, Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de Moisei Nina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Moisei Vitalie şi Moisei Nina către Coruga Nina privind declararea nulă a testamentului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2013 prin care s-a admis apelul declarat de Coruga Nina, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 13 martie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 23 octombrie 2008 Moisei Vitalie şi Moisei Nina s-au adresat cu cerere de chemare în judecată către Coruga Nina privind declararea nulă a testamentului. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanţii au indicat, că testamentul din 29.11.2007 prin care Moisei Constantin, tatăl lui Moisei Vitalie şi soţul Ninei Moisei, a testat 1/3 cotă-parte din apartamentul nr. 3 situat pe str. G. Ureche 57, mun. Chişinău pîrîtei Coruga Nina, născută la 22.02.1982, a fost întocmit de testator fără a avea discernămînt şi fără aşi putea dirija acţiunile. Mnţionează că, defunctul Moisei Constantin, anterior întocmirii testamentului, a aflat că suferă de o boală incurabilă - cancer central al bronhului, care a şi constituit cauza decesului.

Astfel, acesta a trecut un curs de tratament complex de lungă durată, inclusiv în mod repetat. Preparatele medicale îi atentau durerea, dar avînd şi un efect psihotrop, influenţau asupra stării lui sufleteşti şi capacităţii de a judeca. Stresul puternic, frica de moarte, depresie, durerea insuportabilă, influenţa medicamentelor extrem de puternice asupra creierului şi toate acestea l-au împiedicat să judece şi să aprecieze lucrurile la justa lor valoare. 1 De toate aceste circumstanţe s-a folosit pîrîta Coruga Nina care l-a influenţat şi l- a convins să întocmească testament pe numele ei. Susţin reclamanţii că, în momentul întocmirii testamentului, Moisei Constantin era lipsit de discernămînt, nu putea aprecia lucrurile la justa valoare şi să înţeleagă sensul acţiunilor sale, întocmind astfel testamentul în folosul unei persoane absolut străine.

Solicită reclamanţii, declararea nulă a testamentului întocmit la 29.11.2007 de către Moisei Constantin prin care şi-a testat averea sa compusă din 1/3 cotă-parte din apartamentul nr. 3 situat pe str. G. Ureche 57, mun. Chişinău, în folosul lui Coruga Nina. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 13 martie 2012 acţiunea a fost admisă şi s-a declarat nul testamentul nr. 2856 din 29.11.2007, autentificat de notarul privat Angela Geleznîi cu sediul biroului în mun. Chişinău, str. Tighina 65, prin care Moisei Constantin, a testat 1/3 cotă - parte din apartamentul nr. 3, situat pe str. G. Ureche 57 mun. Chişinău, lui Coruga Nina născută la 22.02.1982. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Coruga Nina a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2013 s-a admis apelul declarat de Coruga Nina, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 13 martie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. La 17 aprilie 2013 Moisei Nina a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În susţinerea recursului s-a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural, precum şi a fost interpretată eronat legea.

Menţionează recurenta că instanţa de apel nu a luat în consideraţie că la momentul întocmirii testamentului, testatorul Moisei Constantin nu putea să conştiintizeze acţiunile sale, să le dirijeze, nefiind în stare să aprecieze efectele juridice ale acestora deoarece suferea de alcoolism cronic şi se afla sub influienţa medicamentelor, precum şi de faptul că la momentul întocmirii testamentului a participat o persoană terţă, iar testamentul a fost întocmit în altă limbă decît cea vorbită de testator, fără ai fi tradus. De asemenea menţionază că testatorul a fost lipsit de principiul libertăţii testamentare. Susţine că decizia instanţei de apel conţine doar expunerea faptelor în versiunea intimatului, fără a fi contrapuse cu probele administrate în dosar.

În acest sens indică că concluziile expuse de instanţa de apel sunt în contradicţie şi cu raportul de expertiză în comisie seria BB001005 din care rezultă că Moisei Constantin a fost supus unui curs de chimioterapie, iar medicamentele psihotrope cu acţiune analgetică folosite au acţionat asupra stării şi posibilităţii de a percepe adecvat circumstaţele şi a primi careva hotărîri. 2 Referitor la termenul declarării recursului Colegiul îl consideră în termen, deoarece decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 29.01.2013, iar din scrisoarea de însoţire a Curţii de Apel Chişinău cu nr. 1286 urmează că copia deciziei motivate a fost expediată părţilor la 22.02.3013. Astfel, recursul depus la 17.04.2013 a fost declarat în interiorul termenului de două luni prevăzut de art. 434 CPC.

Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărîrea primei instanţe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art.1449 alin. (1) Cod civil, testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil şi personal prin care testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viaţă, de toate bunurile sale sau de o parte din ele.

Conform art.1449 alin. (2) Cod civil, testator poate fi doar persoana cu capacitate de exerciţiu. În conformitate cu art. 1469 Cod civil, testamentul este nul dacă sînt prezente condiţiile de nulitate a actelor juridice. În acest sens, Colegiul notează că testamentul, fiind un act juridic poate fi recunoscut nul în baza temeiurilor prevăzute de art. art 220-229. Astfel, testamentul poate fi recunoscut nul în baza temeiurilor de nulitate comune tuturor actelor juridice, cum ar fi: incapacitatea de a încheia acte juridice, viciile de consimţămînt, cauză sau obiect ilicit, lipsa formei cerute de lege pentru validitatea actului etc. În dependenţă de încălcările comise poate interveni nulitatea absolută sau relativă a testamentelor prevăzută de art. art. 216-218 Cod civil.

De asemenea, nulitatea testamentului urmează a fi apreciată în raport de elementele şi temeiurile existente la data întocmirii testamentului. Testatorul este liber de a dispune de bunurile sale pentru cauză de moarte şi de a alege persoana în favoarea cărei dispune moştenirea. Reieşind din prevederile art.199 Cod civil, consimţămînt este manifestarea, exteriorizată, de voinţă a persoanei de a încheia un act juridic. Consimţămîntul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernămînt, este exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice şi nu este viciat. Din materialele cauzei rezultă că în baza testamentului nr. 2856 din 29.11.2007, autentificat de notarul privat Angela Geleznîi, cu sediul biroului în mun.

Chişinău, str. Tighina 65, Moisei Constantin a testat Ninei Coruga 1/3 cotă - parte din apartamentul nr. 3, situat pe str. G. Ureche 57 mun. Chişinău. 3 La 19 mai 2008 Moisei Constantin a decedat, fapt confirmat prin certificatul de deces din 24 iunie 2008. După cum atestă materialele cauzei Moisei Constantin a suferit de o boală incurabilă - cancer central al bronhului, care a şi constituit cauza decesului. Actele cauzei mai atestă că Moisei Constantin s-a aflat ala evidenţa medicului narcolog din 12.03.1994, aflîndu-se la tratament staţionar din 09.12.1994 pînă la 13.02.1995 cu diagnoza: alcoolism cronic gr.II mixt, încontinuu, sindrom de abstinenţă pronunţat, hepatită cronică recidivă, miocardiodistofie.

De asemenea s-a constatat că în perioada 14.11.2007 - 20.11.2007, 03.12.2007 – 15.12.2007 şi 27.12.2007 - 02.01.2008 Moisei Constantin s-a aflat la tratament staţionar cu diagnoza ,,cancer central al bronhului”. Conform raportului de expertiză în comisie seria BB 0011005 efectuat de Centrul Naţional de Expertize Judiciare, rezultă că Moisei Constantin a fost supus unui curs de chimioterapie, iar medicamentele psihotrope cu acţiune analgetică folosite au acţionat asupra stării şi posibilităţii de a percepe adecvat circumstaţele şi a primi careva hotărîri.

La fel rezultă că, Constantin Moisei suferea de tulburări cognitive care se exprimau prin reducerea memoriei, atenţiei, a activităţii mentale, dizfuncţii emoţionale exprimate în lipsa de caracter ce au contribuit la influienţa terţelor persoane asupra deciziei luate la 29 noiembrie 2007. De asemenea s-a mai constatat că în ziua întocmirii testamentului, Moisei Constantin nu a primit careva medicamente sau substanţe psihotrope. Instanţa de recurs reiterează că pentru validitatea testamentului, nu este suficient ca testatorul să aibă „de iure” capacitatea deplină de exerciţiu, fiind necesar a avea şi responsabilitate în fapt, adică să poată să conştientizeze acţiunile sale, să le dirijeze, fiind în stare să aprecieze efectele juridice ale acestora.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ la Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că prima instanţă corect a stabilit că, în ziua întocmirii testamentului, Moisei Constantin era lipsit de discernămînt, nu avea capacitatea de exerciţiu şi nu era în stare să înţeleagă sensul acţiunilor sale sau să le dirijeze. În astfel de circumstanţe sunt prezente condiţiile prevăzute de normele menţionate mai sus şi care fiind apreciate cu circumstanţele cauzei corect au dus la soluţia de declarare a nulităţii testamentului. Or, actele cauzei, inclusiv raportul de expertiză şi declaraţiile martorilor audiaţi în cadrul şedinţelor de judecată, atestă că Moisei Constantin la data autentificării testamentului suferea de multiple afecţiuni, neurologice şi psihiatrice care i-au abolit discernămîntul, fiind lipsit de capacitatea de a aprecia consecinţele juridice ale actelor încheiate.

4 Colegiul conchide că instanţa de apel eronat a apreciat concluziile expuse în raportul de expertiză, invocînd că în perioada întocmirii testamentului Moisei Constantin nu a folosit medicamente sau alte substanţe care ar influienţa decizia sa. Contrar concluziilor date, instanţa de recurs observă că din conţinutul raportului de expertiză în comisie seria BB 0011005, precum şi din declaraţiile martorului Filipov Andrei rezultă că în ziua întocmirii testamentului Moisei Constantin a servit circa 100-150 gr. de băuturi alcoolice spirtoase. Respectiv, ultimul nu putea în măsură deplină obiectiv şi multilateral să aprecieze situaţia şi să înţeleagă caracterul acţiunilor sale. Cu atît mai mult că, Moisei Constantin a suferit de alcoolism cronic, fapt ce a dus la tulburări cognitive, motiv din care voinţa juridică a defunctului a putut fi înşelată la momentul semnării testamentului.

Instanţa de recurs reţine şi faptul că testamentul a fost întocmit în altă limbă decît cea vorbită de testator, fără ai fi tradus, fiindu-i explicat doar conţinutul art. 1505 Cod civil. În acest context este de menţionat şi faptul că la întocmirea testamentului au fost încălcate şi condiţiile prevăzute de art. 1462 Cod civil, care prevede că nu pot fi martori testamentari persoanele care nu au atins majoratul, cele lipsite de capacitate de exerciţiu, moştenitorii testamentari şi rudele lor pe linie ascendentă şi descendentă, surorile, fraţii, soţul (soţia) şi legatarul. Însă, din materialele cauzei s-a constatat că la întocmirea testamentului, testatorul Moisei Constantin a fost asistat de către Coruga Mihail, tatăl intimatei Coruga Nina, iar acesta putea avea vre-un interes sau influenţa testatorul să-şi exprime liber ultima sa voinţă.

În opinia Colegiului, fiind investită cu judecarea apelului declarat de Coruga Nina, instanţa de apel a interpretat eronat prevederile art. 1469 Cod civil, ignorînd circumstanţele sus constatate ce au dus la nulitatea actului juridic. În astfel de circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că apelul Ninei Corug greşit a fost admis şi instanţa de apel eronat a casat hotărîrea primei instanţe, care este legală şi întemeiată, fiind emisă în rezultatul aprecierii corecte a tuturor probelor administrate în cauză în coraport cu prevederile legii ce guvernează raportul juridic litigios.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că circumstanţele pricinii au fost constatate de către prima instanţă, care a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicînd corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Moisei Nina, a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărîrea primei instanţe. 5 În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Moisei Nina.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2013 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 13 martie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Moisei Vitalie şi Moisei Nina către Coruga Nina privind declararea nulă a testamentului. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Valentina Clevadî 6