2ra-3635/13 — Încasarea salariului şi restabilirea în funcţie

prima instanţă: V. Panfilii dosarul nr. 2ra-3635/13 instanţa de apel: E. Secrieru, I. Guzun, Sv. Leu ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Beşleaga Boris, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Beşleagă Boris împotriva Primăriei Varniţa raionul Anenii Noi cu privire la încasarea salariului şi restabilirea în funcţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 27 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Beşleaga Boris şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 25 martie 2013 c o n s t a t ă La data de 02 decembrie 2011 Beşleagă Boris a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei s. Varniţa r-ul Anenii Noi cu privire la restabilirea în funcţie şi încasarea salariului.

În motivarea acţiunii reclamantul Beşleagă Boris a indicat că la data de 28 aprilie 2004 între el şi Primăria Varniţa, în persoana primarului Tudor Serbov , a fost încheiat contractul de muncă în calitate de viceprimar pe o durată nedeterminată, iar la data de 01 mai 2004 - contract de răspundere materială integrală. La data de 07 iulie 2011 prin decizia nr. 06/03 el a fost eliberat din funcţie în legătură cu expirarea termenului de activitate. Invocă că în timpul eliberării din funcţie el se afla în concediu medical, tratîndu-se în staţionar în perioada 06 iulie 2011 – 29 iulie 2011. În legătură cu aceasta, la data de 01 august 2011 a fost emisă dispoziţia nr. 43-p în care din nou este indicat că în conformitate cu decizia nr. 06/03 din 07 iulie 2011 să fie eliberat din funcţie de la data de 01 august 2011 cu predarea bunurilor materiale şi să efectueze calculul definitiv în ceea ce priveşte salariul.

De la data de 01 august 2011 dînsul a început transmiterea bunurilor noului viceprimar. La 18 august 2011 au fost transmise conform actului bunurile materiale aflate pe teritoriul portului fluvial de pe Nistru. Mai rămăseseră netransmise bunurile care se aflau pe teritoriul fostei unităţi militare, cazangeriile de pe teritoriul instituţiilor bugetare, încăperile şi birourile aflate îi primărie, cît şi documentaţia, care au fost transmise mai tîrziu conform actelor de predare-primire din 22 septembrie 2011 si 10 octombrie 2011. Menţionează că atît în prima decizie din 07 iulie 2011, cît şi în dispoziţia din 01 august 2011 nu a fost instituită comisia de predare a bunurilor materiale şi indicat termenul de predare-recepţionare.

La data de 22 august 2011 a fost emisă o nouă dispoziţie cu privire la eliberarea sa din funcţie, ca completare a dispoziţiei nr. 43-p din 01 august 2011. Prin dispoziţia indicată a fost instituită comisia de predare-recepţionare a bunurilor materiale şi documentelor. Comisia a fost instituită în număr de 6 persoane. Tot în aceeaşi dispoziţie este indicat: p.4 d-na Ina Cangaş să efectueze calculul definitiv al salariului şi se va achita după semnarea de către membrii comisiei a actului de predare-recepţionare a bunurilor materiale şi documentelor. Practic a fost eliberat de la data de 01 august 2011 despre ce demonstrează înscrierile din carnetul de muncă.

Nu cunoaşte din ce motiv în carnetul de muncă este indicat nr. deciziei nr. 06/03 din 07 iulie 2011 dacă el se afla în concediu medical lecuindu-se în staţionar, iar data eliberării este indicată data de 01 august 2011. Mai mult ca afit, el s-a aflat la lucru şi după emiterea dispoziţiei din 22 august 2011, deoarece nu au fost predate bunurile şi documentele, nu din cauza sa, dar a administraţiei primăriei, iar comisia de primire- recepţionare a bunurilor a semnat actele de predare-primire a bunurilor cu mult mai tîrziu.

Solicită reclamantul restabilirea în funcţie de viceprimar, deoarece a eliberat din funcţie, conform deciziei consiliului local 06/03 din 07 iulie 2011 în timp ce se afla în concediul medical, încasarea salariului pentru perioada de predare-recepţionare a bunurilor materiale, de la data de 01 august 2011 pînă la 10 octombrie 2011. Conform art. 330 alin. (2) Codul muncii să se plătească pentru reţinerea salariului şi a plăţilor după eliberarea din funcţie pentru fiecare zi de întrziere 0.1% la sută din suma neachitată la timp ce constituie 658 lei. Ulterior, reclamantul a renunţat la pretenţia privind restabilirea în funcţia de vice-primar. Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 25 martie 2013 acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 27 iunie 2013 a fost respins apelul declarat de către Beşleaga Boris şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Beşleaga Boris a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotătîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acţiunii. În motivarea recursului recurentul a invocat că concluziile instanţelor de judecată expuse în hotărîri vin în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Intimatul, Primăria s. Varniţa, prin referinţă a solicitat de a considera recursul ca fiind unul inadmisibil, invocînd că era de sarcina recurentului de a transmite bunurile cît mai rapid. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 2 Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Beşleaga Boris este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Beşleaga Boris nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Beşleaga Boris ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 3 d i s p u n e Recursul declarat de către Beşleaga Boris se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 4