2ra-3621/13 — Încasarea datoriei

prima instanţă: D.Suşchevici nr.2ra-3621/13 instanţa de apel: N.Craiu, L.Bulgac, A.Minciuna ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acţiuni „MAIB-Leasing”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni „MAIB-Leasing” împotriva lui Sergiu Sloninov cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Sergiu Sloninov, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 06 aprilie 2012 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 15 iulie 2010 SA „MAIB-Leasing” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Sloninov cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii a invocat că, la 15 octombrie 2008, SA „MAIB-Leasing” - în calitate de Locator şi Sergiu Sloninov - în calitate de Locatar, au încheiat Contractul de leasing financiar nr. FLl-1536, în vederea procurării de către pîrît a lotului de pămînt cu suprafaţa de 0,145 ha, situat în mun. Chişinău, nr. cadastral 0100202.529. Conform pct.1.3. din contract, Sergiu Sloninov s-a obligat să achite în folosul SA „MAIB-Leasing”, integral şi în termen, ratele de leasing conform graficului de achitare, care este parte integrantă a contractului respectiv. Menţionează că, SA „MAIB-Leasing” şi-a onorat obligaţiile asumate prin contract, a finanţat procurarea în leasing a bunului imobil solicitat de pîrît, fapt confirmat prin Actul de predare-primire a bunului din 15 februarie 2008, semnat între Locator, Locatar şi Vînzător.

Pîrîtul însă, nu s-a conformat prevederilor contractuale şi nu a respectat graficul şi termenii de achitare stabiliţi de părţi, astfel acumulînd o datorie faţă de reclamant în sumă de 7581635,16 lei şi 1260 lei - cheltuielile pentru evaluarea bunului. Mai afirmă că, potrivit pct.1.4. al contractului indicat mai sus, pentru achitarea cu întîrziere a ratei de leasing, pîrîtul urmează să achite penalitate în mărime de 0,1 % din suma neachitată pentru fiecare zi de întîrziere. În scopul achitării ratelor de leasing şi soluţionării litigiului pe cale extrajudiciară, reclamantul a notificat în repetate rînduri pîrîtul despre necesitatea stingerii datoriilor. Totodată, pîrîtul a fost avertizat despre faptul că în cazul neexecutării obligaţiilor de plată, Contractul de leasing financiar va fi reziliat unilateral, iar bunul va fi restituit.

Invocă că deoarece pîrîtul nu a efectuat nici o achitare şi a ignorat adresările, SA „MAIB- Leasing” a reziliat unilateral contractul pe motivul nerespectării de către pîrît a obligaţiilor contractuale, în temeiul art. 10 al Contractului de leasing, precum şi art. 10 alin. (2), lit. a) al Legii cu privire la leasing. La 11 decembrie 2008, a expediat în adresa lui Sergiu Sloninov notificarea de reziliere cu revendicarea bunului nr. 6133. Din momentul rezilierii contractului a fost solicitată şi restituirea bunului cu toate actele aferente acestuia. În baza Actului de restituire a proprietăţii din 01 septembrie 2009, lotul de pămînt a fost restituit în scopul evaluării lui, şi vînzării lui ulterioare întru stingerea datoriei.

Drept urmare, reclamantul a fost nevoit să efectueze un Raport de evaluare a bunului imobil în vederea determinării cu exactitate a preţului bunului imobil. Astfel, conform Raportului de evaluare a bunului imobil nr. 2010/64-004 din 05 februarie 2010, lotul de teren a fost evaluat la preţul de 5250000 lei. Pîrîtul a fost înştiinţat despre data, ora şi adresa unde va avea loc evaluarea, însă nu s-a prezentat, şi nu a contestat acest raport. Totodată, prin reclamaţia nr. 11391 din 17 mai 2010 în scopul stingerii datoriei a fost oferit pîrîtului un termen de 7 zile în vederea răscumpărării bunului pentru suma datoriilor existente - 7581635,16 lei sau să achite diferenţa formată din suma datoriei şi suma la care a fost evaluat automobilul ceea ce constituie 2331635,16 lei şi 1260 lei - cheltuieli suportate pentru evaluarea bunului.

La 13 februarie 2009 pîrîtului i-a fost expediată somaţia de evacuare nr. 6794, prin care i s-a propus eliberarea benevolă a încăperilor ocupate, într-un termen de 10 zile, reclamaţia şi somaţia de evacuare au rămas fără răspuns, iar pîrîtul nu a întreprins nici o acţiune în vederea stingerii datoriei. S-a solicitat încasarea din contul lui Sloninov Sergiu în beneficiul SA „MAIB-Leasing” a datoriei în sumă 2332895,16 lei, a cheltuielilor parţiale pentru asistenţa juridică în sumă de 116581,76 lei, a taxei de stat parţial achitată în mărime de 5000 lei şi încasarea din contul lui Sloninov Sergiu în beneficiul statului a taxei de stat parţiale în mărime de 45000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 06 aprilie 2012 acţiunea a fost admisă integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013 a fost admis apelul declarat de către Sergiu Sloninov, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 06 aprilie 2012 şi emisă o nouă hotărîre de respingere de acţiunii. La 02 septembrie 2013 SA „MAIB-Leasing” a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 iulie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat că decizia instanţei de apel este neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material, iar concluziile instanţei sunt în contradicţie cu materialele pricinii.

Mai invocă că decizia instanţei de apel nu conţine o argumentare din care să rezulte certitudinea constatării la care s-a ajuns, respectiv, instanţa de apel este în imposibilitatea de a exercita controlul judiciar complex asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărîrii atacate din lipsa cărorva probe legale, fapt ce denotă că judecarea apelului a fost efectuată în mod evaziv. Astfel, soluţia adoptată de instanţa de apel rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului şi obiectului acestuia din urmă, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă şi certă a situaţiei de fapt sub toate aspectele. Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SA „MAIB-Leasing” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către SA „MAIB-Leasing” în esenţa lor sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SA „MAIB-Leasing” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „MAIB-Leasing” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat