2ra-3699/13 — Încasarea datoriei

Instanţa de fond: S. Bleşceaga Dosarul nr. 2ra-3699/13 Instanţa de apel: N. Budăui, A. Nogai, I. Muruianu ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecători: Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursurilor declarate de către Cooperativa de Construcţie a Locuinţelor nr. 136 şi Gheorghe Alexa, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cooperativa de Construcţie a Locuinţelor nr. 136 împotriva lui Gheorghe Alexa, privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 martie 2013, prin care a fost modificată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 06 aprilie 2011, c o n s t a t ă : La 10 noiembrie 2008, CCL-136 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Alexa, privind încasarea datoriei. În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că în baza statutului şi din numele locatarilor, a încheiat cu SA „Termocom” în procedura planului, contractul cu privire la furnizarea energiei termice, prin care şi-a asumat obligaţia de a achita la timp facturile pentru energia furnizată. Susţine reclamantul că SA „Termocom” a livrat energie termică în volumul complet îndeplinindu-şi astfel obligaţiile asumate.

Din cauza nerespectării obligaţiilor privind achitarea bonurilor de plată pentru serviciile prestate, pârâtul a acumulat la data de 01 septembrie 2008, o datorie la serviciile termice în sumă de 16.349,50 lei, iar pentru celelalte servicii locative- comunală o datorie în mărime de 9.838,50 lei, astfel suma datoriei pentru serviciile comunale este de 26.188 lei, care este confirmată prin informaţia despre calcularea şi achitarea serviciilor locativ-comunale. Indică reclamantul că s-a adresat către pîrît de nenumărate ori cu solicitarea de achitare benevola a datoriilor, însă pîrîtul nu şi-a onorat obligaţiunile. Solicită reclamantul, încasarea din contul pârâtului Gheorghe Alexa, a datoriei în sumă de 26.188 lei şi taxa de stat în mărime de 270 lei.

În cadrul judecării privind, reclamantul şi-a concretizat cerinţele, solicitînd încasarea datoriei pentru serviciile comunale, acumulate începînd cu 01 noiembrie 1 2010, în sumă de 48.161 lei, dintre care, pentru energia termică – 35.470,88 lei şi pentru alte servicii locativ-comunale – 12.034,72 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 06 aprilie 2011, acţiunea a fost admisă şi s-a dispus încasarea din contul lui Alexa Gheorghe în beneficiul CCL-136 a datoriei în sumă de 43.548 lei şi taxa de stat – 1.025,94 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2012, cererea de apel declarată de către Alexa Gheorghe a fost respinsă, iar hotărîrea instanţei de fond – menţinută.

Prin decizi Curţii Supreme de Justiţie din 03 octombrie 2012, a fost admisă cererea de recurs declarată de către Alexa Gheorghe, decizia instanţei de apel – casată, pricina fiind restituită spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. La rejudecarea pricinii, la 28 martie 2013, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat o decizia prin care cererea de apel declarată de către Alexa Gheorghe a fost admisă, hotărîrea instanţei de fond modificată, cu dispunerea încasării din contul lui Alexa Gheorghe în beneficiul CCL-136 a datoriei în sumă de 28.950 lei. În rest acţiunea a fost respinsă. La 11 iunie 2013, CCL-136 a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanţa de apel în mod neîntemeit a aplicat termenul de prescripţie în privinţa sumei de 14.248,11 lei, întrucît, omiterea termenului de prescripţie nu a fost menţionat de către Gheorghe Alexa. La 12 iunie 2013 şi Gheorghe Alexa a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de respingere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii şi nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Materialele cauzei atestă, că Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 28 martie 2013 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 08 aprilie 2013 (f.d. 202), iar cererile de recurs au fost depusă la 11 iunie 2013 şi respectiv 12 iunie 2013, însă avînd în vedere faptul că la materialele cauzei nu se conşin probe despre data recepţionării acesteia de către părţi, cererile de recurs se consideră a fi depuse în termen. Potrivit prevederilor art. 432 CPC alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

2 (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către CCL-136 şi Gheorghe Alexa sunt e şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reiterează că, conform articolul 13 din Convenţie, recursul trebuie să fie unul "efectiv" atât în practică, cât şi în drept. Totuşi, un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind "serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Metropolitan Church of Bessarabia and Others v. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII), însă astfel de temeiuri Colegiul n-a constatat.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, reţine că decizia contestată a fost adoptată cu aplicarea corectă a legii materiale şi cu respectarea legislaţiei procedurale în vigoare, părţilor fiindu-le create condiţii obiective şi egale pentru exercitarea drepturilor sale procedurale. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererilor de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, reieşind din actele anexate la dosar, se constată că recursurile declarate de către CCL-136 şi Alexa Gheorghe împotriva decizie Curţii de Apel Chişinău din 28 martie 2013, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 CPC.

3 Ţinînd cont de cele indicate, în temeiul art. 432, 433, 434 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Cererele de recurs declarate de către Cooperativa de Construcţie a Locuinţelor nr. 136 şi Gheorghe Alexa se consideră inadmisibile. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 4