2ra-3193/13 — Recunoa;terea dreptuli de proprietate, încasarea datoriei

Instanţa de fond: N. Mazur Dosarul nr. 2ra-3193/13 Instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu, Judecători: Vera Macinskaia, Ion Vîlcov, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Greta Diacioc, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Greta Diacioc împotriva Rodicăi Mîrzac, privind încasarea sumei de 6.500 dolari SUA şi la acţiunea intervenientului principal Gheorghe Diacioc, privind constatarea faptului concubinajului, recunoaşterea dreptului de proprietate, determinarea cotei- părţi din averea comună – imobilul situat în mun.

Chişinău, or. Codru, str. Plaiului 1, nr. 14 şi la cererea reconvenţională a Rodicăi Mîrzac privind evacuarea lui Gheorghe Diacioc şi Greta Diacioc din imobilul situat în mun. Chişinău, or. Codru, str. Plaiului 1, nr. 14, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2013, prin care a fost modificată hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 28 decembrie 2012, c o n s t a t ă : La 24 noiembrie 2009, Greta Diacioc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Rodicăi Mîrzac, privind încasarea sumei de 6.500 dolari SUA. În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat că potrivit unui acord verbal cu privire la constituirea proprietăţii în comun, Gheorghe Diacioc şi Rodica Mîrzac, în anul 2005 au dobândit în proprietate comună construcţia nefinisată, situată în mun.

Chişinău, or. Codru, stradela 1 Plaiului nr. 14, care a fost procurat şi înregistrat pe numele Rodicăi Mîrzac. Susţin reclamanta că potrivit înţelegerii respective, a contribuit financiar la crearea proprietăţii comune, transmiţând lui Gheorghe Diacioc şi pârâtei Rodica Mîrzac mijloacele băneşti proprii în sumă de 6.500 dolari SUA, obţinute în rezultatul înstrăinării casei sale de locuit din s. Zastînca, raionul Soroca., precum şi din alte economii, mutându-se cu traiul la noul domiciliu. Pe parcurs, împreună cu Gheorghe Diacioc şi pârâta Rodica Mîrzac, a făcut îmbunătăţiri considerabile bunului comun, prin efectuarea lucrărilor de finisare, reparaţie, conectare la reţelele apă şi canalizare, gaz ete, inclusiv din contul prestaţiilor executate de sine.

La moment pârâta nu doreşte împărţirea bunului aliat în proprietate comună şi intenţionează să-l înstrăineze. La 12 ianuarie 2010 şi Gheorghe Diacioc s-a adresat cu o acţiune împotriva Rodicăi Mîrzac, prin care a solicitat admiterea acţiunii, determinarea cotei-părţi în 1 averea comună, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotei-părţi din imobilului situat în mun. Chişinău, or. Codru, stradela 1 Plaiului nr. 14; împărţirea în natură a bunului proprietate comună şi încasarea din contul pârâtei a tuturor cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretenţiilor Gheorghe Diacioc a indicat că în perioada anilor 2004-2009, a convieţuit în concubinaj cu pârâta Rodica Mîrzac, intenţionând să se căsătorească, au dus gospodărie comună şi au un copil comun Greta Diacioc născută la 22 mai 2005. Potrivit unui acord verbal cu privire la constituirea proprietăţii în comun, împreună cu pârâta Rodica Mîrzac, în anul 2005 a dobândit în proprietate comună construcţia nefinisată, situată în mun. Chişinău, or. Codru, stradela 1 Plaiului nr. 14, care a fost procurata şi înregistrată pe numele Rodicăi Mirzac. Potrivit înţelegerii respective la crearea proprietăţii comune a contribuit financiar şi Greta Diacioc.

Din contul prestaţiilor executate de el, de Greta Diacioc şi Rodica Mîrzac, au fost efectuate îmbunătăţiri considerabile bunului comun, prin efectuarea lucrărilor de finisare, reparaţie, conectare la reţelele apă şi canalizare, gaz etc. La moment pârâta nu doreşte împărţirea bunului aliat în proprietate comună şi nu acceptă soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului. Pe parcursul examinării pricinii Mîrzac Rodica a depus o acţiune reconvenţională, prin care a solicitat evacuarea forţată a pârâţilor Diacioc Greta şi Diacioc Gheorghe din imobilul situat în mun. Chişinău, or. Codru, str. Plaiului 1, nr. 14 precum şi încasarea din contul acestora a tuturor cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reconvenţionale a indicat că Diacioc Greta şi Diacioc Gheorghe domiciliază ilegal în imobilul nominalizat.

Până în prezent nu achită facturile la serviciile comunale, generând proprietarului cheltuieli adăugătoare. Susţine că proprietara casei este lipsită de dreptul său de a dispune liber de bunul ce-i aparţine cu drept de proprietate. De mai multe ori a solicitat de la pârâţi să elibereze bunul imobil benevol, însă ultimii au refuzat. La 17 decembrie 2012, Greta Diacioc şi-a modificat temeiul şi obiectul acţiunii şi a solicitat obligarea pârâtei la restituirea în natură a prestaţiei executate de ea cu încasarea de la aceasta sumei de 6.500 dolari SUA. Tot la 17 decembrie 2012 şi Gheorghe Diacioc şi-a concretizat pretenţiile din acţiune şi a solicitat constatarea faptului concubinajului cu pârâta Rodica Mîrzac, recunoaşterea dreptului de proprietate cu determinarea cotei-părţi din averea comună – imobilul situat în mun.

Chişinău, or. Codru, stradela 1 Plaiului nr. 14, în mărime de 7,3 %. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 28 decembrie 2012, acţiunea Gretei Diacioc a fost admisă parţial şi s-a dispus încasarea din contul Rodică Mîrzac în beneficiul Gretei Diacioc a sumei de 34.399,47 lei şi taxa de stat 150 lei. Cerinţa lui Diacioc Gheorghe către Rodica Mîrzac, privind constatarea faptului concubinajului şi recunoaşterea dreptului de proprietate cu determinarea cotei-părţi din imobilul nr, 14 din stradela 1 Plaiului, or. Codru, mun. Chişinău, a fost respinsă ca neîntemeiată. Acţiunea reconvenţională a fost admisă integral fiind dispusă evacuarea Gretei Diacioc ş a lui Gheorghe Diacioc din imobilul nr. 14 din stradela 1 Plaiului, or.

Codru. mun. Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ. 2 Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 14 ianuarie 2013, Rodica Mîrzac a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea parţială a acesteia, cu pronunţarea unei noi , privind respingerea acţiunii Gretei Diacioc. La 28 ianuarie 2013 şi Gheorghe Diacioc a contestat cu apel hotărîrea instanţei de fond, prin care a solicitat casarea parţială a acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi şi constatarea faptului concubinajului cu pârâta Rodica Mîrzac, recunoaşterea dreptului de proprietate cu determinarea cotei-părţi din averea comună – imobilul situat în mun. Chişinău, or. Codru, stradela 1 Plaiului nr. 14, în mărime de 7,3 %. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2013, cererea de apel declarată de către Gheorghe Diacioc a fost respinsă, iar cererea de apel declarată de către Rodica Mîrzac a fost admisă, hotărîrea instanţei de fond modificată şi a fost respinsă acţiunea Gretei Diacioc.

În rest hotărîrea a fost menţinută. La 19 iulie 2013, Greta Diacioc a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond. În motivarea cererii de recurs, recurenta a invocat că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii şi nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă, că Curtea de Apel Chişinău a pronunţat decizia la 22 mai 2013, iar cererea de recurs a fost depusă la 19 iulie 2013, motiv pentru care cererea de recurs se consideră a fi depusă în termen.

Potrivit prevederilor art. 432 CPC alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră 3 că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Greta Diacioc este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reiterează că, conform articolul 13 din Convenţie, recursul trebuie să fie unul "efectiv" atât în practică, cât şi în drept. Totuşi, un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind "serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Metropolitan Church of Bessarabia and Others v. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII), însă astfel de temeiuri Colegiul n-a constatat.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, reţine că decizia contestată a fost adoptată cu aplicarea corectă a legii materiale şi cu respectarea legislaţiei procedurale în vigoare, părţilor fiindu-le create condiţii obiective şi egale pentru exercitarea drepturilor sale procedurale. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, reieşind din actele anexate la dosar, se constată că recursul declarat de Greta Diacioc împotriva decizie Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2013, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 CPC. Ţinînd cont de cele indicate, în temeiul art. 432, 433, 434 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Cererea de recurs declarată de către Greta Diacioc se consideră inadmisibilă.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov 4