3ra-1625/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: R. Ţurcanu dosarul nr. 3ra-1625/13 instanţa de apel: B. Bîrca, M. Moraru, M. Ciugureanu DECIZIE 13 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Vera Macinskaia, Ion Vîlcov examinând recursul declarat de către Biroul Vamal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii comerciale „Ovatel TDM” Societate cu răspundere limitată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de către Biroul Vamal Chişinău şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 11 aprilie 2013, c o n s t a t ă: La 07 martie 2013 SC„Ovatel TDM” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că a importat pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de la partenerii săi comerciali din străinătate – companiile „Forth-One Trading” (Cipru), „PowerCom” (Taiwan), „Ningbo Beilun Trade” (China), „Key Mouse Electronic Enterprise” (Taiwan), „TP-Link Technologies” (China), calculatoare şi accesorii (scanere, imprimante, microfoane, plăci materne, cabluri etc.), în vederea devamării mărfurilor respective şi plasării lor sub regimul vamal de import fiind perfectate declaraţiile vamale în detaliu nr. 3019I28319 din 14 decembrie 2012, nr. 3019I28407 din 17 decembrie 2012, nr. 3019I28711 din 20 decembrie 2012, nr. 3019I28866 din 21 decembrie 2012, nr. 3019I29679 din 28 decembrie 2012, nr. 3019I29680 din 28 decembrie 2012 şi nr. 3019I29681 din 28 decembrie 2012. Menţionează reclamantul că a prezentat organului vamal următoarele documente în scopul declarării valorii în vamă a mărfurilor introduse în ţară: contractele de vânzare-cumpărare încheiate între SC„Ovatel TDM” SRL şi partenerii săi de afaceri, facturile comerciale (invoice-uri), scrisorile internaţionale de trăsură (CMR), certificatele de origine, înscrisurile privind cheltuielile de transportare, conosamentele la transport maritim şi declaraţiile electronice.

1 Organul vamal a solicitat prezentarea unor acte suplimentare la cele prezentate iniţial, perfectând borderouri în care a inclus în dependenţă de fiecare caz: corespondenţa comercială purtată cu vânzătorul producţiei în vederea încheierii şi derulării contractului; declaraţia vamală a ţării de export în original; documentele contabile, liste de preţuri şi facturi fiscale; recipisele de depozit; comenzile de livrare; cataloagele, specificările, ofertele de preţ ale firmelor producătoare; certificatul de origine al mărfurilor; contractul comercial încheiat între părţile tranzacţiei şi acordurile adiţionale la acesta.

Pretinde reclamantul că a fost în imposibilitate să prezinte actele solicitate expres de către organul vamal din motivul lipsei acestora, precum şi deoarece acestea se refereau la secretul comercial al partenerilor de afaceri, dar actele prezentate iniţial au fost suficiente pentru a finisa procedura devamării mărfurilor importate conform preţurilor indicate după metoda principală de determinare a valorii mărfurilor în vamă. Susţine că suplimentar a prezentat organului vamal informaţii referitoare la valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare importate anterior, listele de preţuri ale producătorului (documente comerciale, actele vamale, documentele de plată, facturi, scrisori internaţionale de trăsură), care însă nu au fost luate în vedere de către Biroul Vamal Chişinău în cadrul procedurii devamării.

Deşi Biroul Vamal Chişinău a dispus de informaţie suficientă pentru a verifica corectitudinea calculelor drepturilor de import prezentate de către SC„Ovatel TDM” SRL după metoda principală de determinare a valorii mărfurilor în vamă în funcţie de valoarea tranzacţiei cu mărfurile respective şi preţul efectiv plătit, pârâtul în mod abuziv a desconsiderat argumentele reclamantului şi a conchis asupra subevaluării costului calculatoarelor şi accesoriilor la acestea (scanere, imprimante, microfoane, plăci materne, cabluri etc.) importate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, prin actele de inspecţie emise la declaraţiile vamale nr. 3019I28319 din 14 decembrie 2012, nr. 3019I28407 din 17 decembrie 2012, nr. 3019I28711 din 20 decembrie 2012, nr. 3019I28866 din 21 decembrie 2012, nr. 3019I29679 din 28 decembrie 2012, nr. 3019I29680 din 28 decembrie 2012 şi nr. 3019I29681 din 28 decembrie 2012, utilizând metoda de rezervă de determinare a valorii mărfii în vamă, au fost încasate suplimentar drepturi de import în sumă de 791 338,69 lei.

Invocă reclamantul că în rezultatul majorării nejustificate a drepturilor de import, Biroul Vamal Chişinău în mod abuziv a dispus încasarea sumei de 791 338,69 lei prin ridicare de la conturile bancare ale întreprinderii. Consideră acţiunile organului vamal nelegitime şi arbitrare, fiind majorate în mod neîntemeiat drepturile de import la calculatoarele şi accesoriile la acestea introduse din China, Taiwan şi Cipru după o metodă de determinare a valorii mărfii (metoda de rezervă) inaplicabilă la cazul speţei, SC„Ovatel TDM” SRL în rezultatul comportamentului culpabil al pârâtului suportând cheltuieli financiare excesive şi fiind în pierdere comercială.

În scopul soluţionării pe calea extrajudiciară a situaţiei iscate, a expediat în adresa pârâtului o cerere prealabilă prin care a solicitat anularea actelor de inspecţie emise şi restituirea sumei drepturilor de import achitate suplimentar, precum şi 2 prezentarea actului administrativ în baza căruia s-a dispus ridicarea de la conturile bancare ale societăţii această sumă, însă a recepţionat un răspuns de natură formală prin care solicitările i-au fost refuzate. Pretinde reclamantul că pârâtul în mod ilegal şi abuziv a recalculat spre majorare valoarea în vamă a mărfii importate, în afara existenţei unor parametri şi criterii corespunzătoare în acest sens.

Solicită reclamantul anularea actelor de inspecţie privind recalculul drepturilor de import emise la declaraţiile vamale în detaliu nr. 3019I28319 din 14 decembrie 2012, nr. 3019I28407 din 17 decembrie 2012, nr. 3019I28711 din 20 decembrie 2012, nr. 3019I28866 din 21 decembrie 2012, nr. 3019I29679 din 28 decembrie 2012, nr. 3019I29680 din 28 decembrie 2012 şi nr. 3019I29681 din 28 decembrie 2012 şi încasarea de la Biroul Vamal Chişinău în beneficiul SC„Ovatel TDM” SRL a sumei ridicate suplimentar de la conturile bancare ale societăţii de 791 338,69 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 11 aprilie 2013 acţiunea a fost admisă integral, fiind anulate actele de inspecţie privind recalculul drepturilor de import şi încasată de la Biroul Vamal Chişinău în beneficul SC„Ovatel TDM” SRL suma de 791 338,69 lei percepută nefondat conform actelor de inspecţie anulate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2013 a fost respins apelul declarat de către Biroul Vamal Chişinău şi menţinută hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 11 aprilie 2013. La 08 iulie 2013, în termenul prevăzut de lege, Biroul Vamal Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2013, cerînd admiterea recursului, casarea integrală a hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei hotărâri noi de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată. Recurentul în motivarea recursului a indicat că instanţele judecătoreşti ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat normele de drept material.

La 10 septembrie 2013 în adresa intimatei SC„Ovatel TDM” SRL a fost expediată copia recursului declarat de către Biroul Vamal Chişinău, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs, însă intimata nu şi-a valorificat dreptul procedural respectiv şi nu a depus referinţă în termenul stabilit pentru aceasta, prezentul recurs examinându-se astfel în lipsa referinţei din partea intimatei. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, Potrivit art. 25 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, judecînd acţiunea, instanţa de contencios administrativ este în drept să admită acţiunea şi să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ sau să oblige pîrîtul de a înlătura încălcările pe care le-a comis. Instanţa 3 de contencios administrativ este în drept să se pronunţe, în limitele competenţei sale, din oficiu sau la cerere, şi asupra legalităţii actelor sau operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat.

Conform art. 26 alin. (1) din aceeaşi Lege, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probaţiunii revine ambelor părţi. Conform art.6 alin.(1) al Legii privind tariful vamal nr.1380 din 20 noiembrie 1997, la trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia autorităţii vamale.

Conform art.7 alin.(1) al aceleiaşi Legi, valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte. Conform art. 8 alin. (3) din Legea cu privire la tariful vamal nr.1380 din 20 noiembrie 1997, în cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii anunţate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant (importator) nu sînt veridice (inclusiv sînt sub nivelul valorii lor de producţie) şi/sau nu sînt suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicînd consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de prezenta lege.

Articolul 10 alin. (1) şi (2) ale aceleiaşi Legi prevede că, valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică, în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară, în baza costului unitar al mărfii, în baza valorii calculate a mărfii, prin metoda de rezervă. Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă.

Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii, şi anume din copiile de pe declaraţiile vamale nr. 3019I28319 din 14 decembrie 2012, nr. 3019I28407 din 17 decembrie 2012, nr. 3019I28711 din 20 decembrie 2012, nr. 3019I28866 din 21 decembrie 2012, nr. 3019I29679 din 28 decembrie 2012, nr. 3019I29680 din 28 decembrie 2012 şi nr. 3019I29681 din 28 decembrie 2012, precum şi din depoziţiile părţilor expuse pe parcursul examinării pricinii în fond şi în apel, rezultă că recurentul-intimat SC„Ovatel TDM” SRL în perioada 14 decembrie 2012 – 28 decembrie 2012 a introdus pe teritoriul vamal al Republicii Moldova din străinătate (China, Taiwan şi Cipru) prin intermediul transportului auto şi marin (portul 4 Iliychevsk), calculatoare şi accesorii (scanere, imprimante, microfoane, plăci materne, cabluri etc.), prezentând recurentului Biroului Vamal Chişinău următoarele acte: copiile de pe contractele de vânzare-cumpărare încheiate între SC„Ovatel TDM” SRL (Republica Moldova) şi companiile „Forth-One Trading” (Cipru), „PowerCom” (Taiwan), „Key Mouse Electronic Enterprise” (Taiwan), „TP-Link Technologies” (China); copiile de pe facturile comerciale (invoice) aferente mărfurilor importate; scrisorile internaţionale de trăsură; carnetele TIR; certificatele de origine; înscrisurile privind cheltuielile de transportare; conosamentele la transport maritim;

copiile de pe permisele conducătorilor auto şi paşapoartele tehnice ale mijloacelor de transport şi declaraţiile electronice. Copiile de pe actele de inspecţie aferente declaraţiilor vamale nr. 3019I28319 din 14 decembrie 2012, nr. 3019I28407 din 17 decembrie 2012, nr. 3019I28711 din 20 decembrie 2012, nr. 3019I28866 din 21 decembrie 2012, nr. 3019I29679 din 28 decembrie 2012, nr. 3019I29680 din 28 decembrie 2012 şi nr. 3019I29681 din 28 decembrie 2012, atestă faptul că recurentul-pârât Biroul Vamal Chişinău conducându-se de unele suspiciuni privind subevaluarea costului mărfurilor importate, a dispus reestimarea preţului acestora utilizând metoda de rezervă de determinare a valorii mărfii în vamă, în rezultat fiind suplimentar recalculate taxele vamale de import.

Conform pct. 16 din Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 600 din 14 mai 2002, pentru evaluarea vamală a mărfurilor şi verificarea valorii lor în vamă, anunţate de declarant, pot fi folosite atît informaţiile prezentate de declarant, cît şi cele deţinute de organul vamal. Informaţiile trebuie să fie veridice, complete şi să asigure confirmarea valorii în vamă anunţate.

Instanţa de recurs reţine că contrar normelor de drept enunţate, organul vamal nu a argumentat în nici un mod modificarea metodei de determinare a valorii în vamă cu utilizarea metodei (6) de rezervă, neprezentînd probe admisibile şi pertinente care să demonstreze legalitatea şi rezonabilitatea acţiunilor întreprinse, nefiind clară modalitatea de calcul, criteriile şi parametrii valorici, utilizarea cărora a condus spre constatarea preţului mărfii introduse pe teritoriul vamal ca fiind nejustificativ micşorat de către importatorul SC„Ovatel TDM” SRL, şi astfel încălcate normele pertinente ale legislaţiei vamale.

În circumstanţele enunţate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră justă şi corectă concluzia instanţelor ierarhic inferioare privind admiterea integrală a acţiunii, anularea actelor de inspecţie contestate şi încasarea de la Biroul Vamal Chişinău în beneficiul intimatei-reclamante SC„Ovatel TDM” SRL a sumei achitate suplimentar cu titlu de drepturi de import, în condiţiile în care recurentul Biroul Vamal Chişinău şi-a motivat decizia de majorare a valorii în vamă a mărfurilor prin faptul că are suspiciuni privind subevaluarea preţului calculatoarelor şi accesoriilor la acestea introduse în ţară, fără însă a proba acest fapt, invocat astfel în mod arbitrar.

5 Nu poate fi reţinut argumentul recurentului Biroul Vamal Chişinău, precum că considerând incorecte şi subestimate calculele pe marginea utilizării metodei (1) principale de determinare a valorii mărfurilor în vamă, organul vamal a fost în imposibilitate să utilizeze alte metode în ordine succesivă, decât metoda (6) de rezervă, metodele (2) şi (3) de calculare a valorii în baza tranzacţiilor cu mărfurile identice şi similare neputând fi utilizate din considerentul că în Republica Moldova nu există precedent de import al mărfurilor identice sau similare în condiţiile art. 14 din Legea privind tariful vamal nr.1380 din 20 noiembrie 1997, deoarece este vădit neîntemeiat, mărfurile (calculatoarele şi accesoriile la acestea) importate de către intimata SC„Ovatel TDM” SRL reprezentând un obiect al tranzacţiilor continue de export-import încheiate între comercianţii rezidenţi şi companiile nerezidente.

La caz, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că deşi Biroul Vamal Chişinău invocă dreptul său de a utiliza informaţiile de serviciu deţinute, inclusiv conform sistemului electronic Asycuda World, în vederea calculării drepturilor de import/export pentru diferite categorii de mărfuri introduse sau scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, acesta nu indică concret care informaţii probează faptul majorării drepturilor de import pentru SC„Ovatel TDM” SRL, precum şi a sumei concrete a majorării de 791 338,69 lei.

Astfel, atât la solicitarea intimatei, cât şi în faţa instanţelor judecătoreşti ierarhic inferioare în cadrul soluţionării prezentei cauze, recurentul Biroul Vamal Chişinău nu a prezentat careva probe care să confirme necesitatea majorării drepturilor de import pentru mărfurile introduse de către SC„Ovatel TDM” SRL în perioada 14 decembrie 2012 – 28 decembrie 2012, precum şi să demonstreze rezonabilitatea calculelor efectuate de majorare a valorii mărfii în vamă, nefiind clare şi transparente acţiunile recurentului în acest sens.

Nu poate fi reţinut nici argumentul Biroului Vamal Chişinău precum că organul vamal în mod just a determinat subestimarea costului mărfurilor introduse şi a dispus recalcularea acestuia şi majorarea drepturilor vamale de import, în condiţiile în care intimata SC„Ovatel TDM” SRL a omis să prezinte actele solicitate suplimentar la devamare, deoarece este abuziv, la caz însăşi autoritatea vamală în textul actelor de inspecţie prescriind expres despre suspiciunea subevaluării mărfii introduse de către SC„Ovatel TDM” SRL, şi nu a faptului împlinit de încălcare a legislaţiei vamale. Iar o simplă suspiciune de subevaluare a costului mărfii din partea organelor de resort, în lipsa unor probe pertinente şi concludente, nu poate servi ca temei acceptabil pentru determinarea neautenticităţii informaţiei prezentate de către declarant şi, în consecinţă, recalcularea spre majorare considerabilă a drepturilor de import pentru mărfurile introduse.

De asemenea, instanţa de recurs consideră neîntemeiat şi argumentul Biroului Vamal Chişinău referitor la neprezentarea de către SC„Ovatel TDM” SRL a declaraţiei vamale a ţării de expediere în original, deoarece potrivit p. 13 din Regulamentul cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 600 6 din 14 mai 2002, declarantul urmează să prezinte declaraţia vamală a ţării de export doar dacă efectiv dispune de aceasta.

În lumina considerentelor relevate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că Biroul Vamal Chişinău în mod neîntemeiat şi abuziv, cu încălcarea obligaţiunilor ce-i revin în virtutea legii şi fără a avea motive justificative, a majorat costul mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de către SC„Ovatel TDM” SRL, în consecinţă dispunând încasarea suplimentară a drepturilor de import în sumă de 791 338,69 lei. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia recurată este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Biroul Vamal Chişinău şi a menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 11 aprilie 2013. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Biroul Vamal Chişinău. Se menţin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 11 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii comerciale „Ovatel TDM” Societate cu răspundere limitată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî Vera Macinskaia Ion Vîlcov 7