2ra-3524/13 — Repararea prejudiciului material şi moral cauzat în legătură cu reţinerea ilegală

dosarul nr. 2ra-3524/13 prima instanţă: D.Chistol instanţa de apel: D.Manole, E.Fistican, N.Traciuc DECIZIE 13 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iulia Oprea, Ion Corolevschi Andrei Harghel, Nicolae Clima examinând recursul declarat de către Sergiu Guşovschi şi Valentina Guşovschi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Guşovschi, Anatolie Guşovschi şi Vasile Guşovschi împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor, intervenienţi accesorii Comisariatul de Poliţie sect. Centru, mun.

Chişinău, Laurenţiu Gheaţă şi Direcţia Generală Finanţe a Consiliului municipal Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat în legătură cu reţinerea ilegală, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013, prin care apelul declarat de Sergiu Guşovschi, Anatolie Guşovschi şi Vasile Guşovschi a fost respins şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2012, prin care a fost admis apelul declarat de Consiliul mun. Chişinău şi casată parţial hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 martie 2011, c o n s t a t ă La 17 iulie 2006, Sergiu Guşovschi, Anatolie Guşovschi şi Vasile Guşovschi au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor, intervenienţi accesorii Comisariatul de Poliţie sect.

Centru, mun. Chişinău, Laurenţiu Gheaţă şi Direcţia Generală Finanţe a Consiliului municipal Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat în legătură cu reţinerea ilegală. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că ei au fost prejudiciaţi material în legătură cu reţinerea ilegală a lui Sergiu Guşovschi. La data de 27 iunie 2004 în jurul orelor 10:00, în piaţa centrală din str. M. Varlaam, 65, mun. Chişinău de către colaboratorii de poliţie al Comisariatului de Poliţie sect. Centru, mun. Chişinău, printre care şi colaboratorul de poliţie Laurenţiu Gheaţă, Sergiu Guşovschi a fost reţinut, fiind condus la sectorul de poliţie, percheziţionat, bătut şi reţinut ilegal 30 ore, rudele apropiate - fratele Guşovschi Anatolie Vasile, tatăl Guşovschi Vasile Diomid, facîndu-şi griji, neavînd nici o informaţie de la el.

Totodată, în privinţa lui Guşovschi Sergiu Vasile a fost intentată procedură administrativă în baza art. 174/1 alin. (1) CCA RM (redacţia anului 1985), care a fost clasată prin Dispoziţia Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28 iunie 2004 din lipsa faptei contravenţionale. Cer reclamanţii repararea prejudiciului material în sumă de 50000 lei, în legătură cu reţinerea ilegală a lui Sergiu Guşovschi la data de 17 iunie 2004. La 17 iulie 2006, Guşovschi Sergiu Vasile, Guşovschi Anatolie Vasile, Guşovschi Vasile Diomid au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor, intervenienţi accesorii Comisariatul de Poliţie sect. Centru, mun. Chişinău, Laurenţiu Gheaţă şi Direcţia Generală Finanţe a Consiliului municipal Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat în legătură cu reţinerea ilegală.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că ei au fost prejudiciaţi material şi moral în legătură cu reţinerea ilegală a lui Sergiu Guşovschi la data de 18 iulie 2004 în jurul orelor 10:00, în piaţa centrală din str. M. Varlaam, 65, mun. Chişinău de către colaboratorii de poliţie al Comisariatului de Poliţie sect. Centru, mun. Chişinău, printre care şi colaboratorul de poliţie Laurenţiu Gheaţă. Astfel, Sergiu Guşovschi fiind condus la sectorul de poliţie a fost percheziţionat, bătut, torturat sistematic, lipsit abuziv de libertate, fiind supus unui tratament inuman, răpit pe data de 18 iulie 2004 şi supus la tortură, persecuţiei politice a lui şi a familiei sale. Totodată, în privinţa lui Guşovschi Sergiu Vasile a fost intentată procedură administrativă în baza art. 174 alin. (1) CCA RM (redacţia anului 1985), care a fost clasată prin Decizia Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 18 martie 2005 din lipsa faptului contravenţiei administrative.

Cer reclamanţii repararea prejudiciului material şi moral în sumă de 50000 lei, în legătură cu reţinerea ilegală a lui Sergiu Guşovschi la data de 18 iulie 2004. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 19 februarie2007, au fost conexate dosarele civile nr. 2-2289/2006, intentat la cererea lui Guşovschi Sergiu Vasile, Guşovschi Anatolie Vasile, Guşovschi Vasile Diomid împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral în sumă de 50000 lei în legătură cu reţinerea ilegală din 18 iulie 2004 şi nr. 2290/2006, intentat la cererea lui Guşovschi Sergiu Vasile, Guşovschi Anatolie Vasile, Guşovschi Vasile Diomid către Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor privind încasarea prejudiciului material în sumă de 50000 lei în legătură cu reţinerea ilegală din 27 iunie 2004 şi examinarea lor într-un singur proces.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 martie 2011, acţiunea a fost admisă parţial şi s-a încasat din contul bugetului municipal Chişinău prin intermediul Direcţiei Generale Finanţe al Consiliului Municipal Chişinău în beneficiul lui Sergiu Guşovschi prejudiciul moral în mărime de 500 lei, s-a încasat taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 100 lei din contul Direcţiei Generale Finanţe a Consiliului Municipal Chişinău. Acţiunea înaintată de Sergiu Guşovschi, Anatolie Guşovschi şi Vasile Guşovschi către Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor, intervenienţi accesorii Comisariatul de Poliţie sect. Centru, mun. Chişinău, colaboratorul de poliţie al Comisariatului de Poliţie sect.

Centru, mun. Chişinău, Laurenţiu Gheaţă şi Direcţia Generală Finanţe a Consiliului Municipal Chişinău cu încasarea prejudiciului material în legătură cu reţinerea ilegală din 27 iunie 2004 şi din 18 iulie 2004 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La data de 03 august 2011 Consiliul municipal Chişinău a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 martie 2011. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2012, apelul declarat de Consiliul mun.

Chişinău a fost admis, fiind casată hotărîrea primei instanţe în partea încasării din contul bugetului municipal Chişinău prin intermediul Direcţiei Generale Finanţe al Consiliului Municipal Chişinău în beneficiul lui Sergiu Guşovschi prejudiciul moral în mărime de 500 lei şi în partea încasării a taxei de stat în beneficiul statului în mărime de 100 lei din contul Direcţiei Generale Finanţe a Consiliului Municipal Chişinău, fiind emisă în această parte hotărîre nouă prin care acţiunea a lui Sergiu Guşovschi a fost admisă parţial şi s-a încasat în beneficiul lui Sergiu Guşovschi din contul statului prin intermediul Ministerului Finanţelor prejudiciul moral în mărime de 500 lei, în rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută.

La data de 10 septembrie 2012 familia Guşovschi a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 10 martie 2011 prin care a solicitat casarea acestea. A indicat apelantul că cererea de apel va fi completată cu prezentarea de probe, dar la materialele dosarului lipsesc asemenea completări. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013, apelul declarat de Sergiu Guşovschi, Anatolie Guşovschi şi Vasile Guşovschi a fost respins şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2012. La 06 septembrie 2013, Sergiu Guşovschi şi Valentina Guşovschi au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă.

În motivarea recursului recurenţii au invocat că instanţele de judecată la examinarea pricinii incorect au dat apreciere circumstanţelor da fapt stabilite care influenţează asupra cuantumului prejudiciului moral încasat, care este unul diminuat şi neconcordant cu suferinţe psihice cauzate în urma reţinerii ilegale a lui Sergiu Guşovschi. S-a mai invocat că examinarea acuzei a avut loc în lipsa reclamanţilor în prima instanţa şi instanţa de apel. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2012 şi din 26 martie 2013 cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Conform art. 2 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, prin acţiuni ilicite se subînţeleg acţiuni sau inacţiuni ale organului împuternicit să examineze cazurile cu privire la contravenţiile administrative, ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată, care exclud vinovăţia acestora, al căror caracter ilegal se manifestă prin încălcarea principiului general, potrivit căruia nici o persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere şi nu poate fi judecată, (erori) ori fapte ale persoanelor cu funcţie de răspundere din organul de urmărire penală sau din instanţa de judecată, manifestate prin încălcarea intenţionată a normelor procedurale şi materiale în timpul procedurii penale sau administrative (infracţiuni).

În conformitate cu prevederile art. 3 al legii citate, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală. Conform art. 6 lit.c) al Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului în legătură cu reabilitarea persoanei fizice.

Conform art.7 al aceleaşi legi, în cazurile menţionate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie: a) salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite; b) pensia sau indemnizaţia a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal şi ţinerii sub arest; c) averea (inclusiv depunerile băneşti şi dobînzile aferente, obligaţiile împrumuturilor de stat şi cîştigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de către instanţa judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum şi averea sechestrată; d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinţei judiciare şi cheltuielile de judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acţiunile ilicite; e) sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică; f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea faţă de aceasta a unor acţiuni ilicite (a maltratării); g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul procuraturii sau în instanţa judecătorească.

Conform art. 11 al aceleaşi legi, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege. Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare: a) gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; c) rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; e) natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; g) măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Instanţa de judecată va determina mărimea compensaţiei şi în baza criteriilor specificate la art.219 alin.(4) din Codul de procedură penală. În toate cazurile, instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. Conform art. 1405 alin. (1) Cod civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată.

Conform art. 1422 CC, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial. Reparaţia prejudiciului moral se face şi în lipsa vinovăţiei autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii şi în alte cazuri prevăzute de lege.

După cum rezultă din actele cauzei Sergiu Guşovschi, Anatolie Guşovschi şi Vasile Guşovschi s-au adresat în instanţa de judecată cu acţiune către Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor, intervenienţi accesorii Comisariatul de Poliţie sect. Centru, mun. Chişinău, Laurenţiu Gheaţă şi Direcţia Generală Finanţe a Consiliului mun.Chişinău prin care au solicitat repararea prejudiciului material în sumă de 50000 lei, în legătură cu reţinerea ilegală a lui Sergiu Guşovschi la data de 27 iunie 2004 şi repararea prejudiciului material şi moral în sumă de 50000 lei, în legătură cu reţinerea ilegală a lui Sergiu Guşovschi la data de 18 iulie 2004. Potrivit actelor cauzei în privinţa lui Guşovschi Sergiu Vasile a fost intentată procedură administrativă în baza art. 174/1 alin. (1) CCA RM (redacţia anului 1985), care a fost clasată prin Dispoziţia Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 28 iunie 2004 din lipsa faptului contravenţiei administrative, pe cazul din data de 27 iunie 2004. Anterior, Sergiu Guşovschi, Anatolie Guşovschi şi Valentina Guşovschi s-au adresat cu o cerere de chemare în judecată către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor şi Direcţia Generală Finanţe a Consiliului municipal Chişinău cu privire la recuperarea prejudiciului moral pentru faptul reţinerii ilegale la data de 27.06.2004. Cauza dată a fost examinată cu adoptarea hotărîrii judecătoriei Centru din 19.11.2004, deciziei Curţii de apel Chişinău din 18.01.2005, potrivit căror prejudiciul moral a fost încasat în sumă de 12000 lei. Prin decizia Curţii Suipreme de Justiţie din 20 aprilie 2005 a fost admis recursul Direcţiei Generală Finanţe a Consiliului municipal Chişinău şi prejudiciul moral a fost micşorat pînă la 1000 lei.

S-a mai constatat că prin decizia Judecătoriei Centru din 18 martie 2005, a fost încetat procesul în cazul administrativ intentat în privinţa lui Guşovschi Sergiu în baza art. 174 alin. (1) CCA din lipsa faptului contravenţiei administrative pe cazul din 18 iulie 2004. Astfel pe cazul în speţă reclamanţii solicită recuperarea prejudiciului material în sumă de 50000 lei, în legătură cu reţinerea ilegală a lui Sergiu Guşovschi la data de 27 iunie 2004 şi repararea prejudiciului material şi moral în sumă de 50000 lei, în legătură cu reţinerea ilegală a lui Sergiu Guşovschi la data de 18 iulie 2004. Înstanţele de judecată au adoptat hotărîrile enunţate. Sumînd cele expuse se constată că Curtea de apel Chişinău a adoptat decizia din 07 februarie 2012 la apelul declarat de Consiliul mun.

Chişinău la data de 03 august 2011, care a fost admis în sensul declarat, iar la data de 26 martie 2013 a examinat apelul declarat de Sergiu Guşovschi, Anatolie Guşovschi şi Vasile Guşovschi la 10 septembrie 2012, care a fost respins şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2012. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că soluţia Curţii de Apel Chişinău pronunţată prin decizia din 26 martie 2013, este una ilegală şi neîntemeiată, deoarece art. 385 CPC prevede expres împuternicirile instanţei de apel în urma examinării apelului, astfel soluţia adoptată de către Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 26 martie 2013, nu se încadrează în prevederile legale.

Potrivit art. 357, 358 alin. (1) CPC hotărîrile susceptibile de apel pot fi atacate, pînă a rămîne definitive, în instanţă de apel care, în baza materialelor din dosar şi a celor prezentate suplimentar, verifică corectitudinea constatării circumstanţelor de fapt ale pricinii, a aplicării şi interpretării normelor de drept material, precum şi respectarea normelor de drept procedural, la judecarea pricinii în primă instanţă. Hotărîrile pronunţate în primă instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel la curţile de apel de drept comun.

Conform art. 385 alin. (1) instanţa de apel, după ce judecă apelul, este în drept: a) să respingă apelul şi să menţină hotărîrea primei instanţe; b) să admită apelul şi să modifice hotărîrea primei instanţe; c) să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, emiţînd o nouă hotărîre; d) să admită apelul, să caseze integral hotărîrea primei instanţe şi să trimită pricina spre rejudecare în primă instanţă doar în cazul în care s-au încălcat temeiurile prevăzute la art.388 alin.(1) lit.d) şi i). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de apel poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art.388 alin.(1) lit.b); e) să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, dispunînd încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art.265 şi 267. Astfel, instanţa de apel are împuterniciri de examinare a apelului împotriva hotărîrilor primei instanţe asupra legalităţii şi temeiniciei căror trebuie să se expună şi nu are împuterniciri de a se expune asupra legalităţii deciziilor instanţei de apel.

Prin urmare, examinînd apelul declarat de Sergiu Guşovschi, Anatolie Guşovschi şi Vasile Guşovschi la 10 septembrie 2012, instanţa de apel urma a se expune în privinţa hotărîrii primei instanţe, dar nu să menţină decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2012, prin care a fost examinat un alt apel. Este adevărat, că prin Legea nr. 155 din 05.07.2012 a fost exclus art. 395 din CPC care prevedea procedura de examinare a apelului primit după examinarea pricinii în apel. Chiar şi în lipsa unei asemenea reglementări un apel ulterior urmează a fi examinat conform regulilor generale, cu respectarea tuturor procedurilor.

În principiu, conform prevederilor generale un asemenea apel, parvenit ulterior examinării unui alt apel, urmează a fi examinat de acelaşi complet de judecată, care dacă ajunge la concluzia că decizia anterioară este ilegală sau neîntemeiată, este în drept de a casa propria decizie cu emiterea unei alteia sau în caz invers să menţină hotărîrea atacată cu apel. La caz, argumentele expuse în primul apel, examinat prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2012 sînt absolut contrare argumentelor expuse de recurenţii Guşovschi în prezenta cauză. Aceştia din urmă contestă mărimea prejudiciului moral pentru cazul de la 18 iulie 2004 şi material pentru ambele cauze. În acelaşi timp, reclamantul consideră că a fost reţinut ilegal, că a fost torturat de colaboratorii de poliţie, iar din actele cauzei (f. d. 15) rezultă că reclamantului i-au fost cauzate , posibil în termenul indicat la 18.07.2004, leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătăţii.

Aceste circumstanţe nu aui fost verificate de instanţa de apel. Potrivit jurisprudenţei CEDO, dreptul la reparaţie, în sensul articolului 5 § 5 al Convenţiei, necesită o constatare prealabilă de către instanţele judecătoreşti naţionale sau de către Curte a faptului dacă a avut loc o violare a unuia din paragrafele 1 – 4 ale acestui articol (N.C. c. Italiei, nr. 24952/94, § 49 şi Georgiev c. Bulgariei, nr. 47823/99, § 107). Curtea a menţionat că una din probleme care apar în asemenea situaţii este mărimea compensaţiei acordarea reclamantului cu titlu de prejudiciu moral. Astfel, în această ordine de idei, Curtea a subliniat că, în primul rînd, obligaţia de a repara orice violare pretinsă a Convenţiei revine autorităţilor naţionale.

O decizie sau o măsură a autorităţii naţionale în favoarea reclamantului nu este, în principiu, suficientă pentru a-l lipsi de statutul de „victimă”, cu excepţia cazului în care autorităţile naţionale au recunoscut încălcarea Convenţiei, în mod expres sau în substanţă, iar apoi au acordat despăgubiri. Întrebarea dacă reclamantul a primit despăgubiri pentru prejudiciu cauzat, comparativ cu satisfacţia echitabilă, care este prevăzută de articolul 41 din Convenţie, este o problemă importantă. Este stabilit în jurisprudenţa Curţii că în cazul în care autorităţile naţionale au stabilit o încălcare, iar decizia lor constituie o satisfacţie adecvată şi suficientă, partea interesată nu mai poate pretinde a fi o victimă în sensul articolului 34 din Convenţie (Scordino c. Italiei nr. 36813/97, § 179-181).

Respectiv, problema cuantumului compensaţiei morale acordate de instanţele naţionale după o constatare a unei încălcări, de asemenea, intră în sfera de supraveghere a Curţii şi o diminuare vădită a acestora comparativ cu volumul de satisfacţii care ar fi putut fi acordate de Curte în aceeaşi situaţie va constitui o încălcare a Convenţiei (Ciorap (2) c. Moldovei, nr. 7481/06, § 24). Prin aceste aspecte urma a fi verificate şi cerinţele de despăgubire materială. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel, la examinarea apelului apelanţilor Guşovschi urma să se expună asupra tuturor argumentelor, inclusiv că Sergiu Guşovschi contrar prevederilor art. 102 CPC în coroborare cu art. 105 CPC, nu a fost înştiinţat în mod legal, printr-un aviz de primire, despre locul, data şi ora şedinţei instanţei de apel.

Prin urmare, Colegiul consideră că, de către instanţa de apel a fost încălcat principiul contradictorialităţii în procesul civil şi a fost limitată partea de posibilitatea de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia în proces, de a-şi expune opinia asupra oricărei probleme de fapt şi de drept care are legătură cu pricina dată judecăţii şi de a- şi expune punctul de vedere asupra iniţiativelor instanţei. În asemenea circumstanţe, instanţa de recurs conchide că lui Sergiu Guşovschi nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată, iar reieşind din prevederile art. 27 alin. (1) din CPC, instanţa de apel a judecat cauza fără a asigura disponibilitatea în drepturi a participantului la proces, ce se afirmă prin posibilitatea, în primul rând a părţilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că decizia instanţei de apel este ilegală ca fiind emisă cu încălcarea normelor de drept procedural şi din motiv că eroarea comisă nu poate fi corectată de instanţa de recurs, aceasta urmează a fi casată integral cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, la Curtea de Apel Chişinău.

La rejudecare urmează a se ţine cont de cele expuse în decizia dată, de a examina apelul lui Guşovschi conform regulilor de procedură, într-un context cu apelul examinat anterior, cu adoptarea soluţiilor respective, de a ţine cont de cerinţele reclamanţilor Guşovschi, inclusiv dreptul de reparare echitabilă pentru prejudiciul cauzat carezultat al acţiunilor nelegitime ale organelor de poliţie, de a determina corect mărimea prejudiciului moral cît şi a celui material, a întreprinde toate acţiunile comform legii, inclusiv de citare a părţilor şi alte acţiuni, de a se determina care complet de judecată urmează să examineze apelul şi de a da o hotărîre legală şi întemeiată. În conformitate cu art.445 al.(1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Sergiu Guşovschi şi Valentina Guşovschi.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Guşovschi, Anatolie Guşovschi şi Vasile Guşovschi împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerul Finanţelor, intervenienţi accesorii Comisariatul de Poliţie sect. Centru, mun. Chişinău, Laurenţiu Gheaţă şi Direcţia Generală Finanţe a Consiliului municipal Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat în legătură cu reţinerea ilegală, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iulia Oprea Ion Corolevschi Andrei Harghel Nicolae Clima