2ra-2470/13 — Partajarea bunurilor imobile proprietate comună. Radierea contului din registrul de evidenţă a gospodăriilor şi partajarea averii comune.

Dosarul nr. 2ra-2470/13 Prima instanţă: Judecătoria Briceni Judecătorul:N. Chirtoagă Instanţa de Apel: Curtea de Apel Bălţi Judecători: Alexandru Gheorghieş Natalia Chircu Valeriu Harmaniuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 13 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Valentina Clevadî, Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinînd recursul declarat de Cojocari Eugenia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cojocari Ana împotriva Eeugeniei Cojocari, intervenient accesoriu Consiliul sătesc şi Primăria Ţrebisăuţi, r. Briceni cu privire la partajarea bunurilor imobile proprietate comună, cererea reconvenţională înaintată de Eugenia Cojocari împotriva Anei Cojocari privind radierea contului din registrul de evidenţă a gospodăriilor şi partajarea averii comune, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 martie 2013, prin care apelul declarat de Cojocari Ana, a fost admis, ACONSTATAT: La 10 iulie 2009 Cojocari Ana a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Eugeniei Cojocari, intervenient accesoriu Consiliul sătesc şi Primăria Ţrebisăuţi, r. Briceni cu privire la partajarea bunurilor imobile proprietate comună.

În motivarea acţiunii a indicat că, la 17 august 1976 a înregistrat căsătorie cu Cojocari Vasile, fiul pîrîtei Eugenia Cojocari. La începutul anului 1980 ea cu soţul sau întors din Kazahstan unde au fost la muncă şi sau instalat cu traiul la mama- soacră Eugenia Cojocari în satul Ţrebisăuţi, r-1 Briceni. Cu traiul sau instalat într-un 1 sărai cu teren aferent de 15 ari, ce făcea parte din terenul de pe lîngă casa de locuit a pîrîtei Cojocari Eugenia. Tot atunci primăria din Ţrebisăuţi le-a deschis şi un cont de gospodărie separat cu nr.547. A mai invocat reclamanta că, pe parcursul vieţii din 1993 şi pînă în 1995, în aceeaşi ogradă, deoarece familia sa înmulţit au construit cu soţul Cojocari Vasile o anexă la casa pîrîtei în aceaşi ogradă.

Această anexă constituie din 2 camere de locuit, o baie şi un coridor, au mai construit şi încăperi pentru vite şi păsări. Din 1995 cînd au finalizat construcţia-anexă au trecut cu traiul în ea. La fel au construit împreună cu soţul şi un gard capital cu porţi din partea de la la drum cu o lungimrîe de 30 metri, precum au instalat ţevi-gazoduct şi reţeuă de telefon în gospodărie, suportînd cheltuieli totale în mărime de 38 800 lei. După ce soţul la 30.12.2008 a decedat pîrîta Cojocari Eugenia o alungă din imobilul litigios, comunieînd-ui că casa cu tot cu anexă o va transmite fiicei sale. Solicită reclamanta Cojocari Ana, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra anexei cu suprafaţa de 49,9 m2 şi obligarea pîrîtei de a înlătura toate obstacolele în sensul exercitării dreptului de proprietate asupra bunului imobil indicat.

La 26 aprilie 2010 Cojocari Eugenia a înaintat cerere reconvenţională împotriva Anei Cojocari. Ulterior, la 24 iunie 2010 Cojocari Eugenia a înaintat o cerere prin care şi-a concretizat pretenţiile din acţiunea iniţială. Solicită reclamanta Cojocari Eugenia, partajarea averii comune în devălmăşie, deoarece şi ea a participat la construcţia acestor imobile, cu atribuirea în proprietate privată casa de locuit cu nr. cadstral 1446101026.01 şi anexa de la casa de locuit cu suprafaţa de 49,9 m2, iar pîrîtei Cojocari Ana să-i revină saraiul, subsolul de la sărai şi şoproanele cu numerele cadastrale 1446101026.03 şi respectiv 1446101026.04. Prin încheierea instanţei de fond din 21 ianuarie 2011 a fost atras în calitate de intervenient accesoriu Consiliul local Trebisăuţi.

Prin hotărîrea judecătoriei Briceni din 11 noiembrie 2011 s-a dispus respingerea cererii iniţiale înaintate de Cojocari Ana. S-a dispus admiterea parţială a cererii reconvenţionale cu atribuirea în proprietate privată lui Cojocari Eugenia casa de locuit cu nr. cadastra: 1446101026.01 şi anexa la casa dată de locuit cu suprafaţa de 49,9 m2, compusă din coridor, două camere de locuit şi cameră de baie, amplasate în s. Trebisăuţi r-1 Briceni.

Pretenţiile înaintate de Cojocari Eugenia împotriva Anei Cojocari şi Primăria s. Trebisăuţi cu privire la radierea din cărţile de gospodării al s. Trebisăuţi, contul nr. 785 pe anii 1990-1996 pe capul familiei defunctului Cojocari Vasile Alexandru cu membrii familiei sale – soţia Cojocari Ana Nicanor, fiul Cojocari Ruslan şi fiica Cojocari Tatiana, imobilul la rubrica „jiloi dom” (sărai) din anul 1960 cu efectuarea corectărilor în registru de evidenţă a gospodăriilor pe s. Trebisăuţi şi cu înscrierea 2 construcţiei „sărai, anul construcţiei 1960” după Cojocari Eugenia Grigore – la fel au fost respinse , ca neîntemeiate. A fost obligată Cojocari Eugenia Grigore, locuitoare a s. Trebisăuţi r-1 Briceni, de a nu-i crea impedimente lui Cojocari Ana de a se folosi de saraiul de trai, construit în anul 1960, beci, şopron şi bucătăria de vară.

A fost scutită Cojocari Eugenia şi Cojocari Ana de la plata taxei de stat. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 martie 2013, apelul declarat de Cojocari Ana, a fost admis.

A fost casată hotărîrea Judecătoriei Briceni din 11 noiembrie 2011 adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cojocari Ana împotriva Eugenia Cojocari, intervenient accesoriu Consiliul sătesc şi Primăria Trebisăuţi, r. Briceni cu privire la partajarea bunurilor imobile proprietate comună şi cererea reconvenţională a Eugeniei Cojocari către Cojocari Ana, Primăria şi Consiliul local Trebisăuţi, r-1 Briceni privind radierea contului din registrul de evidenţă a gosodăriilor şi partajarea averii comune, emiţîndu-se o nouă hotărîre după cum urmează: A fost admisă parţial acţiunea Anei Cojocari şi sa recunoscut după aceasta dreptul de proprietate comună în devălmăşie a ei şi a defunctului Cojocari Vasile asupra anexei cu suprafaţa de 48 m.p., cu codul cadastral 1446101026.02, conform extrasului din registrul de evidenţă a gospodăriilor a Primăriei s. Trebisăuţi, r. Briceni.

A fost obligată Cojocari Eugenia să nu-i creeze obstacole Anei Cojocari şi familiei acesteia în folosirea bunului nominalizat. În rest, pretenţiile înaintate în cererea iniţială, au fost respinse. Cererea reconvenţională înaintată de Eugenia Cojocari împotriva Anei Cojocari privind atribuirea în drept de proprietate a casei de locuit, a fost scoasă de pe rol, iar cerinţa privind partajarea averii în devălmăşie, a fost respinsă, ca neîntemeiată. I s-a explicat Evgheniei Cojocari că scoaterea cererii de pe rol nu împiedică înaintarea repetată a aceleiaşi cerinţe conform dispoziţiilor generale ale C.P.C. după înlăturarea circumstanţelor ce au dus la scoaterea cererii de pe rol.

Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 18 aprilie 2013, Cojocari Eugenia, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea reconvenţională să fie admisă integral. În motivarea recursului a indicat că, atît hotărîrea primei instanţe, cît şi decizia instanţei de apel, sunt ilegale şi neîntemeiate, deoarece au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material, iar concluziile expuse contravin circumstanţelor cauzei. Instanţa de recurs, reiterează prevederile art. 434 C.P.C., care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. 3 Din materialele pricinii rezultă cu certitudine că decizia recurată a fost pronunţată la 28 martie 2013, iar recursul a fost declarat la 18 aprilie 2013, astfel, prin prisma art. 434 C.P.C., instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Bălţi. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, la 10 iulie 2009 Cojocari Ana a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Eugeniei Cojocari, intervenient accesoriu Consiliul sătesc şi Primăria Ţrebisăuţi, r. Briceni, prin care a solicitat, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra anexei cu suprafaţa de 49,9 m2 şi obligarea pîrîtei de a înlătura toate obstacolele în sensul exercitării dreptului de proprietate asupra bunului imobil indicat. Totodată, la 26 aprilie 2010 Cojocari Eugenia a înaintat cerere reconvenţională împotriva Anei Cojocari, prin care a solicitat, partajarea averii comune în devălmăşie, deoarece şi ea a participat la construcţia acestor imobile, cu atribuirea în proprietate privată casa de locuit cu nr. cadstral 1446101026.01 şi anexa de la casa de locuit cu suprafaţa de 49,9 m2, iar pîrîtei Cojocari Ana să-i revină saraiul, subsolul de la sărai şi şoproanele cu numerele cadastrale 1446101026.03 şi respectiv 1446101026.04.

Instanţa de recurs, reţine argumentul recurentei Cojocari Eugenia precum că, saraiul din 1960 care este înregistrat în contul de gospodărie nr. 876 a lui Cojocari Vasile şi Ana este construit pe subsolul care în conturile de gospodărie sub nr. 875 este înregistrat după ea şi-i aparţine cu drept de proprietate. În acest sens, Colegiul Judiciar al Instanţei de recurs menţionează că, instanţa de apel nu a elucidat toate circumstanţele în vederea partajării corecte a bunului în litigiu, în sensul excluderii unei eventuale ingerinţe în exercitarea dreptului de proprietate. Totodată, instanţa de recurs menţionează că, instanţa de apel a dispus ca cererea reconvenţională înaintată de Eugenia Cojocari împotriva Anei Cojocari privind atribuirea în drept de proprietate a casei de locuit, să fie scoasă de pe rol, iar cerinţa privind partajarea averii în devălmăşie, să fie respinsă, ca neîntemeiată.

4 În acest sens, de menţionat că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele la adoptarea acestei concluzii, fapt, care atrage ilegalitatea acesteia. În acest sens, Colegiul judiciar consideră că, concluzia instanţei de apel, poartă un caracter prematur, deoarece nu au fost constatate toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei, circumstanţă care, constituie temei de casare a hotărîrilor judecătoreşti pronunţate şi de a restitui pricina spre rejudecare, în instanţa de apel. În sprijinul concluziei privind remiterea pricinii la rejudecare, instanţa de recurs afirmă că, eroarea judiciară, comisă de către instanţa de apel, nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

În această ordine de idei, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează prevederile art. 241 CPC, care statuiază expres că, pe lîngă circumstanţele pricinii constatate de către instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la circumstanţe şi legile de care s-a călăuzit, în motivarea hotărîrii se indică şi argumentele invocate de instanţă la respingerea probelor administrate. Mai mult decît atît, în conformitate cu art. 373 alin. alin. (1) şi (5) C.P.C., instanţa de apel verifică în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi a obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în prima instanţă.

Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. Astfel, întru susţinerea unei asemenea concluzii vine şi practica CEDO. Or, conform art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, instanţele judecătoreşti sunt obligate să-şi motiveze deciziile astfel încît să permită exercitarea efectivă a dreptului la casaţie, să nu lase părţile într-o stare de incertitudine şi să nu creeze impresia că nu au fost auzite. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel nu a constat şi elucidat toate circumstanţele care ar face soluţionarea corectă a pricinii date, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanţei de apel, restituind cauza la rejudecare în instanţa de apel – Curtea de Apel Bălţi.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Cojocari Eugenia. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 martie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cojocari Ana împotriva 5 Evgheniei Cojocari, intervenient accesoriu Consiliul sătesc şi Primăria Ţrebisăuţi, r. Briceni cu privire la partajarea bunurilor imobile proprietate comună, cererea reconvenţională înaintată de Evghenia Cojocari împotriva Anei Cojocari privind radierea contului din registrul de evidenţă a gospodăriilor şi partaj area averii comune, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel – Curtea de Apel Bălţi.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul /Semnătura/ Iulia Sîrcu Judecătorii /Semnătura/ Valentina Clevadî /Semnătura/ Tamara Chişca-Doneva /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 6