2rac-567/13 — Încasarea datoriei

dosarul nr. 2rac-567/13 prima instanţă Gh. Muntean instanţa de apel B. Bîrcă M. Moraru, M. Ciugureanu ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii cu răspundere limitată „Coldin-DC” împotriva societăţii cu răspundere limitată „Şel şi C”, intervenient accesoriu Institutul de Stat de Proiectare „Ruralproiect” cu privire la încasarea sumei, la cererea intervenientului principal societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” împotriva Institutului de Stat de Proiectare „Ruralproiect” şi societăţii cu răspundere limitată „Coldin-DC” cu privire la declararea nulă a procesului-verbal şi a contractului de antrepriză, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 24 februarie 2012. c o n s t a t ă La 08 iulie 2009 societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC” a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii cu răspundere limitată „Şel şi C”, intervenient accesoriu Institutul de Stat de Proiectare „Ruralproiect” cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC” a menţionat că, la 08 noiembrie 2004 între Institutul de Stat de Proiectare „Ruralproiect” şi societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” a fost încheiat contractul de antrepriză pentru lucrările de proiectare în mărime de 125.000 dolari SUA. Conform contractului în cauză, lucrările de proiectare a obiectului cu denumirea „Centrul comercial şi agrement” din bd. Mircea cel Bătrîn 14 municipiul Chişinău urmau să fie îndeplinite după un grafic în 3 etape, care să conţină lucrări de proiectare a unor secţiuni relevante ale proiectului dat.

La 05 septembrie 2006 între societatea cu răspundere limitată „Atriumus- Imol”, Institutul de Stat de Proiectare „Ruralproiect” şi societatea cu răspundere 1 limitată „Şel şi C” a fost încheiat acordul de cesiune de creanţă, în baza căruia societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” a cedat societăţii cu răspundere limitată „Şel şi C” toate drepturile şi obligaţiunile reieşite din contractul de antrepriză din 08 noiembrie 2004. La punctul 3 al acordului de cesiune, este confirmat că societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol”, la 05 septembrie 2006 a transmis societăţii cu răspundere limitată „Şel şi C” originalul contractului nr. 55 din 08 noiembrie 2004 de antrepriză pentru lucrările de proiectare şi alte documente obţinute în procesul realizării contractului dat.

Conform punctului 4 al acordului de cesiune, Institutul de Stat de Proiectare „Ruralproiect” micşorează datoria sa faţă de societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” în sumă de 468273,75 lei şi o înregistrează faţă de societatea cu răspundere limitată „Şel şi C”, iar ultima majorează faţă de ea datoria Institutului de Stat de Proiectare „Ruralproiect” în sumă de 468273,75 lei. La 29 septembrie 2006 Institutul de Stat de Proiectare „Ruralproiect” şi societatea cu răspundere limitată „Şel şi C” au semnat actul de primire-predare a lucrărilor de proiectare şi factura fiscală în sumă de 468273,75 lei. Reclamantul a mai menţionat că suma dată în termenii stabiliţi nu a fost achitată de societatea cu răspundere limitată „Şel şi C” la adresa Institutului de Stat de Proiectare „Ruralproiect”.

Conform contractului de cesiune de creanţă din 20 mai 2009 Institutul de Stat de Proiectare „Ruralproiect” a cesionat societăţii cu răspundere limitată „Coldin-DC” dreptul de creanţă împotriva societăţii cu răspundere limitată „Şel şi C” în sumă de 824467,75 lei, inclusiv datoria de 468273,75 lei ce prezintă costul lucrărilor de proiectare a primei etape de proiectare. La 21 mai 2009 societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC” a adresat societăţii cu răspundere limitată „Şel şi C” avizul-reclamaţie şi contractul de cesiune a creanţei din 20 mai 2009, cu propunerea de a achita costul lucrărilor de proiectare a primei etape în sumă de 468273,75 lei, însă reclamaţia a rămas fără răspuns. Societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC” solicită încasarea de la societatea cu răspundere limitată „Şel şi C” a sumei de 468273,75 lei.

Societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Institutului de Stat de Proiectare „Ruralproiect” şi societăţii cu răspundere limitată „Coldin-DC” cu privire la declararea nulă a procesului-verbal şi a contractului de antrepriză. În motivarea acţiunii societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” a menţionat că, la 08 noiembrie 2004 între societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” şi Institutul de Stat de Proiectare „Ruralproiect” a fost încheiat contractul nr. 55 de antrepriză pentru lucrări de proiectare a obiectului - Centrul comercial de agrement din Bd. Mircea cel Bătrîn, mun. Chişinău, în valoare de 125.000 dolari SUA. Conform contractului indicat, documentaţia de proiect urma să fie elaborată în decursul a trei etape.

Conform pct. 2.3 din contractul menţionat, beneficiarul urma să achite antreprenorului în avans 30 procente din suma contractului, fapt care a şi fost realizat prin plata din 18 noiembrie 2004 în valoare de 468 273,75 lei. 2 La 05 august 2006 Institutul de Stat de Proiectare „Ruralproiect”, societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol”şi societatea cu răspundere limitată „Şei şi C” au încheiat acordul de cesiune a drepturilor şi obligaţiilor, conform căruia părţile vor efectua următoarele operaţiuni contabile pe suma avansului sus indicat, astfel: antreprenorul micşorează datoria sa faţă de Client şi concomitent înregistrează datoria sa faţă de Clientul nou; clientul nou majorează datoria antreprenorului şi concomitent înregistrează datoria sa faţă de client; clientul micşorează datoria antreprenorului şi concomitent înregistrează datoria clientului nou.

Astfel, la moment, obiect al litigiului reprezintă suma de 468273,75 lei care în opinia societăţii cu răspundere limitată „Coldin-DC” nu a fost achitată. Societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” a mai indicat că, în punctul 1 al procesului-verbal nr. 1 de interpretare a punctului 2.3 al contractului de antrepriză pentru lucrările de proiectare nr. 55 din 08 noiembrie 2004 se menţionează că, „punctul 2.3 al contractului de antrepriză pentru lucrările de proiectare nr. 55 din 08 noiembrie 2004 va fi interpretat în modul următor: clientul va transfera antreprenorului în avans 30% din preţul contractului în termen de 5 zile din ziua semnării acestui contract. Astfel, din suma avansului achitat nu se va compensa costul etapei I şi etape II.

Suma avansului va fi luată în calcul la achitarea costului etapei a II numai în cazul în care costul cumulativ al etapei I şi al etapei II vor constitui mai mult de 70% din preţul contractului. în acest caz, din suma avansului se va compensa numai partea sumei ce depăşeşte pragul de 70%. Restul sumei plătite în avans va fi luată în calcul la achitarea costului etapei a III a contractului de antrepriză pentru lucrările de proiectare nr. 55 din 08 noiembrie 2004”.

Însă, societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” consideră că de fapt, prin pct. 2.3 din contractul sus indicat, s-a stabilit că beneficiarul urma să achite antreprenorului 30 % din suma contractului, iar aceasta urma să fie atribuită ca plată pentru realizarea etapei I. Mai mult decît atît, procesul-verbal nr. 1 de interpretare a punctului 2.3 al contractului de antrepriză pentru lucrările de proiectare nr. 55 din 08 noiembrie 2004 la care face referire societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC” are un caracter ilegal şi este pasibil a fi declarat nul reieşind din următoarele considerente.

Reieşind din conţinutul prevederilor art. 49, 73 a Legii cu privire la Societăţile cu răspundere limitată din 14.06.2007 şi prevederilor pct. 8.5.q) din statutul întreprinderii societăţii cu răspundere limitată „Atriumus-Imol”, directorul întreprinderii urmează să înştiinţeze fondatorii şi să obţină aprobarea Adunării Generale în cazul încheierii unor contracte de proporţii, valoarea cărora depăşeşte ¼ din capitalul social.

Contractul încheiat la 08 noiembrie 2004 este unul de proporţii, valoarea căruia depăşeşte ¼ din capitalul social, şi nu putea fi încheiat fără acordarea împuternicirilor de către fondatori, acest fapt confirmîndu-se prin copia procesului-verbal din 08 noiembrie 2004. Ca confirmare a faptului, că directorul societăţii cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” în cazul încheierii contractelor de proporţii urmă să acţioneze doar cu acordul Adunării Generale a Asociaţilor poate servi şi procesul-verbal nr. 14 din 25 august 2006, care aproba semnarea contractului de cesiune către societatea cu răspundere limitată „Şel şi C”.

3 În cazul, semnării procesului-verbal nr. 1 privind interpretarea punctului 2.3 al contractului de antrepriză pentru lucrările de proiectare nr. 55 din 08 noiembrie 2004, nu au existat careva împuterniciri delegate directorului în sensul semnării unui astfel de contract, deşi ele trebuiau obligatoriu să existe căci prin proces- verbal vine se modifică esenţial conţinutul contractului de bază şi se modifică condiţiile aspectului financiar al contractului. Societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” solicită declararea nulă a procesului-verbal nr. 1 din 02 august 2006 privind interpretarea punctului 2.3 al contractului de antrepriză pentru lucrările de proiectare nr. 55 din 08 noiembrie 2004, declararea nulă a contractului de cesiune de creanţă din 20 mai 2009 şi respingerea acţiunii societăţii cu răspundere limitată „Coldin-DC” ca fiind neîntemeiată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 24 februarie 2012, acţiunea societăţii cu răspundere limitată „Coldin-DC” a fost respinsă. A fost considerat nul procesul-verbal nr. 1 din 02 august 2006 de interpretare a punctului 2.3 al contractului de antrepriză pentru lucrările de proiectare nr. 55 din 08 noiembrie 2004 încheiat între Institutul de Stat de Proiectare „Ruralproiect” şi societatea cu răspundere limitată „Atriumus-Imol” şi contractul de cesiune de creanţă din 20 mai 2009 încheiat între Institutul de Stat de Proiectare „Ruralproiect” şi societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC”.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2013, care a fost respins apelul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 24 februarie 2012. Societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC” a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea înaintată să fie admisă cu respingerea acţiunii înaintată de societatea cu răspundere limitată „Atriumus- Imol”. Recurentul societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC”, în motivarea recursului a menţionat că, instanţele judecătoreşti la examinarea cauzei au aplicate eronat normele de drept material.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

4 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Coldin-DC” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 5