2ra-3448/13 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanţă: C.Urîtu dosarul nr.2ra-3448/13 instanţa de apel: D.Manole, N.Traciuc, Iu.Cotruţă ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Zgibarţa Sergiu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zgibarţa Sergiu împotriva ÎS „Poşta Moldovei” cu privire la încasarea prejudiciului material, încasarea prejudiciului moral, încasarea beneficiului neobţinut în rezultatul pierderii documentelor şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către ÎS „Poşta Moldovei”, casată hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 04 februarie 2011 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 21 octombrie 2010 Zgibarţa Sergiu a înaintat o cerere de chemare în judecată către ÎS „Poşta Moldovei” cu privire la încasarea prejudiciului material, încasarea prejudiciului moral, încasarea beneficiului neobţinut în rezultatul pierderii documentelor şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că la 04 noiembrie 2009, a expediat în Italia, Ladispoli (Roma) prin intermediul poştei rapide EMS a ÎS „Poşta Moldovei” trimiterea nr. EE200054619MD, cu toate documentele de identitate a două persoane aflate la muncă în Italia, care au fost perfectate de către reclamant în baza procurii la ÎS „Registru”, acestea fiind: paşaport Vartic Elena, buletin de identitate Vartic Elena, certificat de naştere Vartic Elena, certificat de divorţ Vartic Elena, paşaport Vartic Mariana, care în termenii prevăzuţi nu au ajuns la destinatar. La fel, reclamantul a indicat că, în rezultatul mai multor discuţii si interpelări în adresa ÎS „Poşta Moldovei”, reclamantul a primit mai multe răspunsuri formale, precum că, s-au încurcat coletele, apoi că a fost pierdută din vina rutei Frankfurt, ba din vina Poştei Italiei, ba din vina Poştei Lituaniei.

Ca rezultat al adresărilor insistente din partea reclamantului a fost găsită şi o persoană vinovată din cadrul ÎS „Poşta Moldovei”, şi anume operatorul de serviciu EMS d-na S.Veste, care în opinia pîrîtului nu poate purta nici o responsabilitate, fiindcă a admis o greşeală din neatenţie. A mai indicat Zgibarţa Sergiu că, este evident faptul că, trimiterea a fost pierdută din vina pîrîtului, care a expediat-o cu totul în altă ţară, din care cauză aceasta nu a ajuns în Italia. Susţine reclamantul că, atitudinea pîrîtului, în cazul dat este de parcă s-a pierdut un obiect oarecare, şi nu toate documentele de identitate a două persoane, care pot fi folosite în săvîrşirea diferitor infracţiuni, dar pînă la moment actele nu au fost găsite.

Totodată, Zghibarţa Sergiu a indicat că, din vina ÎS. „Poşta Moldovei" cetăţenii menţionaţi au fost lipsiţi de toate drepturile constituţionale într-o ţară străină, fiind intimidaţi şi înjosiţi, persoanele date suportînd esenţial prejudiciul moral şi material. Suplimentar, reclamantul a indicat că, la insistenţa d-nei Vartic Elena, Zghibarţa Sergiu a solicitat încasarea tuturor cheltuielilor pentru deplasare, cazare, întreţinere, restabilirea documentelor au fost suportate integral de reclamant, şi au fost evaluate la suma de 31 468 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 04 februarie 2011, acţiunea înaintată de către Zghibarţa Sergiu a fost admisă parţial şi a fost dispusă încasarea de la ÎS.

„Poşta Moldovei" în beneficiul lui Zghibarţa Sergiu cheltuielile suportate pentru pierderea documentelor în sumă de 12 642 lei, prejudiciul moral în sumă de 4000 lei şi taxa de stat în sumă de 150 lei. La data de 18 aprilie 2011, ÎS. „Poşta Moldovei" a declarat apel împotriva hotărîri Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 04 februarie 2011, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de către Zghibarţa Sergiu să fie respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2013 s-a admis apelul declarat de ÎS. „Poşta Moldovei", casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 04 februarie 2011, emisă o nouă hotărîre prin care s-a respins acţiunea.

La adoptarea soluţie instanţa de apel a constatat că, verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii primei instanţe, dispoziţiile procedurale sus-arătate nu au fost respectate, concluziile instanţei de fond expuse în hotărâre contravin probelor administrate, iar normele de drept material au fost aplicate eronat.

Tratatul internaţional cu privire la drepturile omului la care Republica Moldova este parte componentă a Constituţiei Republicii Moldova, în temeiul art. 6 al Convenţiei judecătorii naţionali sunt obligaţi să-şi motiveze deciziile în măsura în care acest lucru ar permite exercitarea efectivă a dreptului de apel, nu i-ar lăsa pe părţi într-o stare de incertitudine şi nu se va crea impresia că ei nu au fost auziţi (Hirvisaari v. Finland, hot. 27 septembrie 2001, § 31; Garcia Ruiz v. Spain hot. 21 ianuarie 1999, § 26; the Helle v. Finland hot. 19 decembrie 1997, §§ 59 şi 60). CEDO a mai notat în cauza Ruiz Torija v. Spain, (hot. 9 decembrie 1994) că eşuarea instanţelor judecătoreşti de a se expune asupra unei obiecţii esenţiale invocate de o parte în proces este contrară art. 6 al Convenţiei.

După cum atestă materialele dosarului, la data de 04 noiembrie 2009, Zghibarţa Sergiu, prin intermediul poştei rapide EMS a Î.S. „Poşta Moldovei" a transmis în Italia, Ladispoli (Roma), paşaportul pe numele Elenei Vartic, buletinul de identitate a Elenei Vartic, certificat de naştere Vartic Elena, certificat de divorţ Vartic Elena , paşaport pe numele Marianei Vartic, buletin de identitate pe numele Marianei Vartic şi certificatul de naştere al Marianei Vartic, care urmau a fi ridicate de către Vartic Elena în termenii prevăzuţi, fapt ce se confirmă prin bonul de depunere a trimiterii EE200054619MD (f.d. 5), cît şi prin declaraţile părţilor. Concomitent, din materialele dosarului, instanţa de apel a reţinut că, trimiterea EMS nr. EE200054619MD, cu destinaţia Italia, a fost recepţionată în oficiul poştal MD-2000, la data de 04.11.2009, ora 15:12, şi în aceeaşi zi a fost transmisă Serviciului EMS pentru perfectarea documentelor de expediere spre destinaţie.

La data de 05 noiembrie 2009, a fost transmisă depeşa nr. 112 cu destinaţia Malpensa, Italia pentru ruta 9U 0863/Lh3886, tranzit prin Frankfurt, care la data de 06 noiembrie 2009, ora 05:05, a fost preluată de ruta respectivă. La data de 06 noiembrie 2009, depeşa nr. 112, cu destinaţia Italia, din Frankfurt a fost expediat greşit la Kiev. La reperfectarea depeşei returate din Kiev, la data de 12 noiembrie 2009, din neatenţie, depeşa cu nr. 112, a fost transmisă la Vilnius, Lituania. La data de 15 noiembrie 2009, serviciul EMS a Lituaniei a format depeşa nr. 111 pentru Italia, în care a fost introdusă şi trimiterea EMS EE200054619MD, în aceeaşi zi depeşa nr. 111, a fost predată reprezentanţilor aeroportului Malpensa, Italia, informaţie care a fost confirmată de reprezentantul responsabilului aeroportului Malpensa, d-na A. Sorace (f.d.

6). În urma cercetărilor efectuate în cadrul Serviciului EMS al Italiei, responsabilii serviciului respectiv, au informat ÎS. „Poşta Moldovei” că nu pot găsi depeşa în cauză, astfel, confirmînd pierderea depeşei transmise de către Zghibarţa Sergiu (f.d. 16-17). Potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) al Legii poştei nr. 463 din 18 mai 1995, în cazul în care convenţiile şi acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte, conţin alte prevederi decît cele prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, se aplică prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale.

Totodată, potrivit art. 9B din Acordul EMS Standart cu privire Ia schimbul internaţional de trimiteri EMS între operatorii Poştali EMS, în vigoare pentru Republica Moldova din 01.04.2004, despăgubirea pentru orice pierdere sau deteriorare pentru care operatorul de redistribuire este responsabil, indiferent dacă pierderea sau deteriorarea a rezultat dintr-o neglijenţă, un furt sau orice alt motiv, nu va depăşi suma de 30 DST (drept special de tragere) pentru o trimitere EMS care conţine documente. Fără a ţine cont de natura sau valoarea bunurilor, despăgubirea rezultată ca urmare a unor pierderi, deteriorări, a nedistribuirii bunurilor sau a deteriorării acestora şi/sau a distribuirii greşite, nu va depăşi despăgubirea maximă indicată pentru operatorul de distribuire conform celor de mai sus.

Raportînd norma legală citată mai sus la circumstanţele speţei examinate, instanţa de apel a invocat că, reclamantul Zghibarţa Sergiu poate pretinde doar la achitarea a 30 DST cu titlu de despăgubire, iar ÎS. „Poşta Moldovei”, la data de 17 ianuarie 2010, a transmis în adresa intimatului mandatul electronic nr. 7 în sumă de 526,48 lei - echivalentul a 30 DST, fapt ce cu certitudine denotă că, ÎS. „Poşta Moldovei" a respectat întocmai prevederea legală citată mai sus. Prin urmare, instanţa de apel a conchis că, prima instanţă a aplicat eronat normele materiale, considerînd că, reclamantului Zghibarţa Sergiu urmează să-i fie reparat prejudiciul material cauzat în urma pierderii depeşei transmise prin intermediul poştei rapide EMS, or în speţa dată, urma a fi aplicate prevederile actul internaţional, care reglementează raportul juridic litigios.

În accepţiunea art. 126 din Regulamentul privind prestarea serviciilor poştale, aprobat prin hotărîrea Guvernului RM nr. 798 din 18.06.2002, despăgubirea prejudiciilor materiale se compensează de către operatorul poştal, în cazul în care operatorul poştal refuză să despăgubească prejudiciile materiale cauzate beneficiarilor în urma activităţii sale nesatisfăcătoare, recuperarea daunelor se va face conform hotărîrii instanţei judiciare, în conformitate cu legea. Pagubele indirecte şi beneficiile nerealizate provenite din erori, pierderi sau întîrzieri în transmiterea sau predarea trimiterilor poştale nu sînt luate în considerare. În aceste condiţii, instanţa de apel a menţionat că, hotărîrea instanţei de fond în partea încasării prejudiciului moral este una neîntemeiată, pe motiv că, norma legală citată mai sus expres menţionează că, prejudiciile indirecte cauzate în urma pierderii trimiterilor poştale nu sînt luate în consideraţie.

La 08 august 2013 Zghibarţa Sergiu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanţa de apel a emis Decizia nominalizată cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu a elucidat toate circumstanţele cauzei, în cadrul procesului de judecată punînd întrebări despre existenţa probelor care în dosar se regăsesc, ca rezultat acestea nefiind examinate în ansamblul şi interconexiunea lor. Instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat eronat legea. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Zghibarţa Sergiu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Zghibarţa Sergiu, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Zghibarţa Sergiu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Zghibarţa Sergiu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru