2ra-2684/14 — Încasarea compensației de concediere, penalității de intirziere și repararea prejudiciului moral

prima instanţă: L. Brînza dosarul nr. 2ra-2684/14 (Judecătoria Centru mun. Chișinău) instanţa de apel: M. Anton, N. Traciuc, I. Cotruță (Curtea de Apel Chișinău) DECIZIE 05 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând recursul declarat de către Stati Sorin prin intermediul avocatului Roman Pascari, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sorin Stati împotriva Înterprinderii de Stat ”Poşta Moldovei” privind încasarea compensaţiei de concediere şi a penalităţii de întârziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2014 prin care a fost admis apelul declarat de Stati Sorin, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 19 noiembrie 2013 și dispusă scoaterea cererii de pe rol, c o n s t a t ă Stati Sorin prin intermediul avocatului Roman Pascari a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS” Poşta Moldovei” privind încasarea compensaţiei şi a penalităţii de întârziere. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat faptul că, la data de 29.04.2009, a fost angajat în cadrul ÎS” Poşta Moldovei” în baza contractului individual de muncă nr. 16, în funcţia de director al Centrului de Prelucrare şi Transportare al Poştei , fiind semnat, la 03.08.2009 un acord suplimentar la acest contract.

La 17.02.2010 i-au fost adus la cunoștință ordinele nr. 29p şi nr. 65p din 22.01.2010 și respectiv din 17.02.2010 conform cărora a fost concediat din funcţia deţinută, în temeiul art. 86 alin.(1) lit. t) Codul Muncii, fiind desfăcut, contractul individual de muncă, pe motivul restabilirii la locul de muncă, conform hotărârii instanţei de judecată, a persoanei care a îndeplinit anterior munca respectivă. Susține reclamantul că, potrivit pct. 12.2 din contract introdus prin acordul suplimentar din 03.08.2009, în caz de desfacere a contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului, salariatului i se achită o compensaţie în mărime de 10 salarii medii lunare. În condițiile în care salariul mediu lunar constituia 8737 lei, suma ce urmează a fi încasată este de 87370 lei.

Solicită reprezentant reclamantul încasarea din contul ÎS” Poşta Moldovei” a compensaţiei de concediere în mărime de 87370 lei, plăţilor suplimentare de 1 întârziere în mărime de 95670,15 lei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 noiembrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind tardivă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2014 a fost admis apelul declarat de către Stati Sorin, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 noiembrie 2013 și dispusă scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată, pe motivul nerespectării procedurii de soluționare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.

La 17 iulie 2014, în termenul prevăzut de lege, Stati Sorin, prin intermediul avocatului Roman Pascari, a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei Curții de Apel cu restituirea pricinii spre rejudecare. La 29 iulie 2014, Stati Sorin a depus o cerere de recurs suplimentară, solicitând în final casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05.06.2014 şi a hotărârii Judecătoriei Centru din 29.11.2013 ca fiind neîntemeiate cu pronunţarea unei hotărâri noi, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată. Recurentul, în motivarea recursului, a indicat că decizia contestată este ilegală, lipsită de temei juridic şi urmează a fi casată, deoarece în cauza respectivă nu era posibilă aplicarea art. 267 lit.(a) Cod procedură civilă, or, la dosar este anexată somaţia din 18.02.2013 la care, pe data de 12.03.2013, Î.S.

Poşta Moldovei a dat un răspuns negativ, expunând în fond motivele refuzului. De asemenea, susține recurentul că, la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, instanţa de fond a acceptat spre examinare acţiunea, îndeplinind prevederile art. 183-185 Cod de procedură civilă. Astfel, fiind admis în mod ipotetic că prima instanţă greşit a acceptat spre examinare cererea de chemare în judecată, de la primirea cererii şi până la scoaterea acesteia de pe rol au derulat mai multe acţiuni procedurale, cauza fiind examinată de prima instanță. Mai mult ca atât, remarcă recurentul că scoaterea cererii de pe rol are drept consecinţă îngrădirea dreptului acestuia de acces liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, apărat de art.6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

La 31 iulie 2014 în adresa intimatei ÎS” Poşta Moldovei” a fost expediată copia recursului declarat de către Stati Sorin, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 01 septembrie 2014 intimata ÎS” Poşta Moldovei” a depus referință la recursul declarat de către Stati Sorin, solicitând respingerea lui ca fiind inadmisibil sau neîntemeiat. Consideră intimata ÎS” Poşta Moldovei” că decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2014 este absolut întemeiată, iar argumentele invocate de recurent sunt doar nişte afirmaţii lipsite de suport juridic. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 24 septembrie 2014 recursul declarat de către avocatul Roman Pascari în numele lui Stati Sorin a fost considerat admisibil.

2 În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii rezultă că Stati Sorin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Î.S „Poşta Moldovei” prin care a solicitat încasarea din contul pârâtei în beneficiul reclamantului a compensaţiei de concediere în mărime de 87370 lei, a plăților suplimentare de întârziere în mărime de 95670,15 lei și repararea prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei. La cererea de chemare în judecată nu a fost anexată dovada de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară. Ulterior, reclamantul a anexat la materialele pricinii (f.d.91) cererea adresată Î.S „Poşta Moldovei” prin care s-a solicitat achitarea sumei de 87 370 lei cu titlu de compensație de concediere, cererea dată fiind recepţionată de intimată la data de 19.02.2013 (f.d.92).

Prin adresa nr.21269 din 07.03.2013, ÎS ”Poșta Moldovei” a refuzat în satisfacerea cererii recurentului-reclamant (f.d.93). Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 19 noiembrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 iunie 2014 a fost admis apelul declarat de către Stati Sorin, casată hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 19 noiembrie 2013 , iar cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol, pe motivul nerespectării procedurii de soluționare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară. Instanța de apel a concluzionat că, la data depunerii acţiunii - 19.02.2013 procedura de soluţionare a litigiului pe cale extrajudiciară nu fusese respectată.

Or, acţiunea a fost înaintată până la expirarea termenului legal de examinare a acestei cereri, termen pe care recurentul-reclamant era obligat să-l respecte. Conform art.332 CM, cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului. Angajatorul este obligat să înregistreze cererea respectivă, s-o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) corespunzător în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducându-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură. Dacă salariatul nu este de acord cu ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) angajatorului sau dacă ordinul (dispoziţia, decizia, hotărîrea) nu a fost emis în termenul prevăzut la alin.(1), salariatul este în drept să se adreseze cu o cerere în 3 instanţa de judecată pentru soluţionarea litigiului individual de muncă apărut (titlul XII).

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reține că, în acest context, în conformitate cu art. 170 alin.(1) lit.a) și art. 267 lit. a) CPC, nerespectarea procedurii prealabile constituie temei de restituire a cererii de chemare în judecată, iar dacă cererea a fost primită, instanţa scoate cererea de pe rol. Astfel, la primirea cererii de chemare în judecată, instanţa de fond urma să verifice dacă cererea de chemare în judecată întruneşte condiţiile prevăzute la art. 166 şi art. 167 CPC pentru a fi acceptată spre examinare.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că, în cazul în care la primirea cererii de chemare în judecată, judecătorul nu a verificat dacă reclamantul a respectat procedura prealabilă de adresare în instanţa de judecată, deşi era obligat să verifice şi a acceptat spre examinare o astfel de acţiune, atunci eroarea se corectează prin scoaterea cererii de pe rol. În acest sens, instanţa de judecată trebuie să acţioneze prompt, anterior expirării termenului de examinare a cererii prealabile sau termenului pentru respectarea procedurii prealabile. În speţă, intimatul-pârât a recepţionat cererea prealabilă la data de 19 februarie 2013. Anterior expirării termenului de examinare a cererii prealabile, reclamantul s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere de chemare în judecată, care a fost primită pe rol, fiind îndeplinite prevederile art. 183-185 Cod de procedură civilă.

Mai mult ca atât, instanţa de judecată a dispus efectuarea mai multor acţiuni procedurale, inclusiv examinând pricina și pronunțând hotărârea din 19 noiembrie 2013. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reține că intimatul-pârât, ÎS ”Poşta Moldovei”, examinând cererea prealabilă în fond, prin adresa nr.21269 din 07.03.2013, a respins-o ca neîntemeiată, iar în instanța de judecată nu și-a exercitat drepturile sale procedurale și n-a solicitat scoaterea de pe rol a cererii.

Referitor la posibilitatea adresării în mod repetat în instanţa de judecată cu aceeaşi cerere de chemare în judecată, în condiţiile expirării termenului de prescripție şi menţinerii deciziei de scoatere de pe rol a cererii de chemare în judecată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează, că la sigur o astfel de cerere de chemare în judecată ar putea fi respinsă din motivul tardivităţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Astfel, luând în considerare circumstanţele speţei şi anume că instanţa de judecată greşit a acceptat spre examinare cererea de chemare în judecată fără analiza actelor prezentate şi cu încălcarea normelor procedurale, că de la primirea cererii şi până la scoaterea acesteia de pe rol au derulat anumite acţiuni procedurale şi cel mai important, s-au scurs toate termenele legale stabilite pentru îndeplinirea procedurii prealabile, iar intimata-pârâtă oricum a respins cererea prealabilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că în astfel de circumstanţe scoaterea cererii de pe rol va avea drept 4 consecinţă o posibilă îngrădire a accesului liber la justiţie pentru recurentul- reclamant.

Or, în speţă, recurentul-reclamantul riscă să fie lipsit de posibilitatea de a-şi apăra drepturile şi interesele, deoarece acesta iniţial nu a avut parte de un „recurs efectiv” la etapa extrajudiciară, mai ales că cererea prealabilă oricum a fost respinsă, iar pe cale judiciară o eventuală cerere repetată ar putea fi respinsă ca tardivă. În lumina celor enunțate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că instanța de apel neîntemeiat a scos de pe rol cererea de chemare în judecată depusă de recurentul-reclamant Stati Sorin împotriva ÎS ”Poșta Moldovei”, îngrădindu-i accesul liber la justiție, pricina urmând a fi remisă spre rejudecare, ținând cont de imposibilitatea instanței de recurs la faza actuală a dosarului de a examina pricina în fond.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanța de apel neîntemeiat a scos de pe rol cererea de chemare în judecată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel din 05 iunie 2014 şi a restitui pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina, să emită o decizie legală şi întemeiată, respectând dreptul garantat al părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Stati Sorin prin intermediul avocatului Roman Pascari.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chișinău din 05 iunie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sorin Stati către Înterprinderea de Stat ”Poşta Moldovei” privind încasarea compensaţiei de concediere şi a penalităţii de întârziere cu remiterea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă 5