2ra-2789/13 — Anularea ordinului de concediere,încasarea salariului şi a prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-2789/13 prima instanţă: I. Chiroşca instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim şi I. Cotruţă DECIZIE 18 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Verstiuc împotriva Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” cu privire la anularea ordinului de concediere şi repunerea în funcţie, încasarea salariului şi compensarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Străşeni din 11 decembrie 2012, c o n s t a t ă: La 19 iunie 2012, Tatiana Verstiuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” cu privire la anularea ordinului de concediere şi repunerea în funcţie, încasarea salariului şi compensarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că la 01 iulie 2011 s-a prezentat la Centrul Poştal Străşeni al Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” la invitaţia administraţiei, unde i s-a recomandat să depună cerere de concediere din proprie iniţiativă din funcţia de şef al Oficiului Poştal com. Pănăşeşti, raionul Străşeni. Pretextul invocat de administraţie s-a rezumat la faptul că din conţinutul unei scrisori a Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, rezulta informaţia precum că în campania electorală, care s-a desfăşurat pînă la alegerile locale din 05 iunie 2011, Tatiana Verstiuc a făcut agitaţie pentru un anumit partid sau candidat, uzînd de funcţia deţinută. Administraţia a refuzat sa-i prezinte reclamantei scrisoarea menţionată, cu toate că ultima a solicitat să facă cunoştinţă.

Indică, Tatiana Verstiuc că, fiind intimidată psihologic, a consimţit contrar voinţei şi intereselor sale să scrie cererea de concediere din proprie iniţiativă la 01 1 iulie 2011, comunicîndu-i-se că este concediată din data semnării respectivei cereri. În pofida emiterii ordinului de concediere, reclamanta a continuat să-şi exercite funcţia de şef al Oficiului Poştal com. Pănăşeşti, raionul Străşeni. Consideră, Tatiana Verstiuc, că ordinul în cauză este lovit de nulitate, deoarece contravine prevederilor legislaţiei muncii. Ordinul dat nu putea fi emis înainte de expirarea a 14 zile. La 20 iulie 2011 a depus pe numele angajatorului o cerere prin care a indicat că îşi retrage cererea de concediere din proprie iniţiativă, la care nu a primit nici un răspuns.

De asemenea, reclamanta a menţionat că pînă în prezent angajatorul nu i-a restituit carnetul de muncă. Cere, Tatiana Verstiuc admiterea prezentei acţiuni, anularea ordinului de concediere din 01 iulie 2011 şi repunerea în funcţia deţinută anterior, încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a salariului pentru perioada de absenţă forţată de la lucru începînd cu data concedierii şi pînă în ziua repunerii sale în funcţie, precum şi compensarea prejudiciului moral în mărime de 5 salarii medii lunare. La 11 septembrie 2012, în cadrul şedinţei de judecată, reclamanta a depus cerere de concretizare a acţiunii (f.d. 60-62). În motivarea cererii, a indicat că la 21 septembrie 2001, între reclamantă şi pîrît a fost încheiat contractul individual de muncă.

De-a lungul activităţii, Tatiana Verstiuc s-a prezentat ca un angajat calificat şi sîrguincios, căruia nu i-au fost aplicate niciodată careva sancţiuni. În pofida ordinului de concediere din 01 iulie 2011, reclamanta a continuat să muncească, acest fapt fiind confirmat prin facturile din 01 iulie 2011 şi din 04 iulie 2011, în baza cărora Tatiana Verstiuc a primit sub semnătură şi sub propria răspundere sume impunătoare de bani.

Solicită, reclamanta, admiterea acţiunii, anularea ordinului de concediere şi repunerea în funcţia deţinută anterior, încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a următoarelor sume: salariul mediu lunar pentru perioada de absenţă forţată de de la lucru începînd cu data concedierii şi pînă în ziua repunerii sale în funcţie, în sumă de 39186,98 lei (2799,07 lei x 14 luni); salariul mediu pentru perioada reţinerii eliberării carnetului de muncă în sumă de 39186,98 lei (2799,07 lei x 14 luni); prejudiciul moral în mărime de 13995,35 lei; cheltuielile de judecată în sumă de 4000 lei. În total suma pretinsă de reclamantă constituie 96369,31 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Străşeni din 11 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat din contul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” în beneficiul Tatianei Verstiuc sumă de 39186,98 lei pentru perioada reţinerii eliberării carnetului de muncă, prejudiciul moral în mărime de 1000 lei, cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 2000 lei. S-a încasat din contul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1275 lei,60 lei. În rest pretenţiile au fost respinse.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013, a fost respinsă cererea de apel depusă de Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”, fiind menţinută hotărârea Judecătoriei Străşeni din 11 decembrie 2012. 2 La 31 mai 2013, Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe în partea în care acţiunea a fost admisă, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii. Recurentul, Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”, în motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat şi au aplicat greşit normele de drept procedural şi material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 28 august 2013, recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Prin referinţa depusă la 30 iulie 2013, Tatiana Verstiuc a solicitat respingerea recursului. Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral, iar în această parte pronunţînd o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Din actele pricinii s-a stabilit că potrivit contractului individual de muncă nr. 32 din 02 ianuarie 2004, Tatiana Verstiuc a fost angajată în calitate de şef al Oficiului Poştal Pănăşeşti pentru o perioadă nedeterminată (f.d.26). În baza cererii din 27 iunie 2011, salariatul a solicitat, din proprie iniţiativă, eliberarea din funcţia deţinută, începînd cu 01 iulie 2011 (f.d. 36). Potrivit ordinului nr. 51 din 30 iunie 2011, Tatiana Verstiuc a fost eliberată din funcţia de şef al Oficiului Poştal Pănăşeşti, în temeiul art. 85 alin. (1) Codul Muncii, ordin semnat de salariat în aceeaşi zi. Conform certificatului Centrului de Poştă Străşeni, filiala Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”, Tatiana Verstiuc, a beneficiat de un salariu mediu lunar în mărime de 2799,07 lei.

La 19 iunie 2012, nefiind de acord cu ordinul de concediere, salariatul s-a adresat în instanţa de judecată, solicitând anularea ordinului menţionat şi repunerea în funcţia deţinută anterior, încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a următoarelor sume: salariul mediu lunar pentru perioada de absenţă forţată de la 3 lucru începînd cu data concedierii şi pînă în ziua repunerii sale în funcţie, în sumă de 39186,98 lei (2799,07 lei x 14 luni); salariul mediu pentru perioada reţinerii eliberării carnetului de muncă în sumă de 39186,98 lei (2799,07 lei x 14 luni); prejudiciul moral în mărime de 13995,35 lei; cheltuielile de judecată în sumă de 4000 lei. Suma totală pretinsă de reclamantă a constituit 96369,31 lei.

Fiind investită cu examinarea pricinii, prima instanţă prin hotărârea din 11 decembrie 2012 a ajuns la concluzia temeiniciei în parte a acţiunii şi a dispus încasarea din contul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” în beneficiul Tatianei Verstiuc sumă de 39186,98 lei pentru perioada reţinerii eliberării carnetului de muncă, prejudiciul moral în mărime de 1000 lei, cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 2000 lei. S-a încasat din contul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1275 lei,60 lei. În rest pretenţiile au fost respinse. Hotărîrea primei instanţe a fost menţinută de Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 27 martie 2013. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile instanţelor inferioare în partea încasării prejudiciului moral în mărime de 1000 lei ca neîntemeiate.

Potrivit art.9 alin.(1) lit.n) Codul muncii, salariatul are dreptul la repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă, în modul stabilit de prezentul cod şi de alte acte normative. În baza art.10 alin.(2) lit.p) Codul muncii, angajatorul este obligat să repare prejudiciul material şi cel moral cauzat salariaţilor în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă, în modul stabilit de prezentul cod şi de alte acte normative. Articolul 90 alin. (2) lit.c) Codul muncii prevede că, repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului pentru transferul sau eliberarea nelegitimă din serviciu constă în compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Articolul 329 alin.(1) şi (2) Codul muncii la fel prevede că, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material şi cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. În această ordine de idei, prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părţi. Litigiile şi conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluţionează de instanţa de judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat. Prin urmare, din normele de drept citate rezultă că angajatorul este obligat să repare prejudiciul moral numai în legătură cu transferul sau eliberarea nelegitimă din serviciu a salariatului.

Cu referire la încasarea daunei morale pentru încălcarea drepturilor salariatei în cazul reţinerii eliberării carnetului de muncă, legea nu prevede obligaţia angajatorului de a compensa şi prejudiciul moral. În această ordine de idei, instanţele inferioare, în mod eronat, au dispus încasarea prejudiciului moral în mărime de 1000 lei din contul Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei”. 4 Reieşind din cele menţionate, colegiul consideră întemeiată cererea de recurs depusă de Întreprinderea de Stat “Poşta Moldovei” în această parte. Cu referire la pretenţia recurentului vizavi de încălcare a competenţei jurisdicţionale, instanţa de apel corect a conchis netemeinicia acesteia, deoarece potrivit art. 39 alin. (3) CPC, acţiunea care izvorăşte din activitatea unei filiale sau reprezentanţe a unei persoane juridice sau a unei alte organizaţii poate fi intentată şi în instanţa de la locul unde filiala sau reprezentanţa îşi are sediul.

Alin. (7) al aceluiaşi articol prevede că acţiunile ce ţin de restabilirea în dreptul la muncă, la pensie, la locuinţă, de revendicare a bunurilor sau a valorii lor, de reparare a prejudiciului cauzat prin condamnare ilegală, tragere ilegală la răspundere penală, prin aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma impunerii angajamentului scris de a nu părăsi localitatea ori prin aplicarea ilegală a sancţiunii administrative a arestului pot fi intentate şi în instanţa de la domiciliul reclamantului. Nu pot fi reţinute argumentele recurentului precum că a expediat salariatei o scrisoare prin care a invitat-o pe Tatiana Verstiuc să-şi ridice carnetul de muncă, dat fiind faptul că la materialele dosarului nu este anexată nicio probă care să confirme cele menţionate de către reprezentantul recurentului.

Înscrisul prezentat de angajator în vederea dovedirii contrariului, urmează a fi apreciat critic de către instanţă pe motiv că nu probează faptul că respectivul document a fost expediat salariatei (f.d. 38). În privinţa celor invocate de Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” în cererea de recurs, referitor la obiectul litigiului, instanţa de recurs consideră că acestea poartă un caracter declarativ şi nu au suport legal, instanţele inferioare argumentat expunîndu-se în această parte. Din considerentele menţionate, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei” doar în partea încasării prejudiciului moral în mărime de 1000 lei, pronunţînd o nouă hotărîre de respingere a acţiunii.

În rest hotărârea primei instanţe şi decizia instanţei de apel se menţin. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Întreprinderea de Stat „Poşta Moldovei”. Se casează hotărârea Judecătoriei Străşeni din 11 decembrie 2012 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Verstiuc împotriva Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” cu privire la anularea ordinului de concediere şi repunerea în funcţie, încasarea salariului şi compensarea prejudiciului material şi moral, în partea admiterii parţiale a cerinţei cu privire la repararea prejudiciului moral şi se emite în această parte o nouă hotărâre prin care: 5 Se respinge cerinţa Tatianei Verstiuc privind reparearea prejudiciului moral cauzat.

În rest hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 11 decembrie 2012 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013 se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 6