2ra-3506/13 — Încasarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: M.Ţurcan dosarul nr. 2ra-3506/13 instanţa de apel: B.Bîrca, M.Moraru, M.Ciugureanu ÎNCHEIERE 13 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Caragheaur Fiodor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Caragheaur Fiodor către Timoşenco Igor, intervenient accesoriu SAR „Moldcargo” SA cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Caragheaur Fiodor, şi menţinută hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 24 octombrie 2012, c o n s t a t ă La 27 aprilie 2012, reclamantul Caragheaur Fiodor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Timoşenco Igor cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 11779 lei, a dobînzii de întîrziere în sumă de 490 lei, a prejudiciului moral în sumă de 5000 lei, a taxei de stat în sumă de 470 lei, iar în total suma de 17739 lei. În motivarea acţiunii reclamantul a indica că, la 15 decembrie 2011, la orele 12.00, în mun. Chişinău la intersecţia str. Dimineţii cu str. Plaiului, Timoşenco Igor conducînd automobilul „Mitsubishi Paje” n/î CPJ- 230, a tamponat automobilul „Subaru Legacy” n/î CDV-080, condus de reclamantul Caragheaur Fiodor.

Suplimentar reclamantul a menţionat că vinovat de producerea accidentului de circulaţie rutieră conform înscrisurilor aferente constatării accidentului rutier, precum şi decizie de sancţionare cu privire la faptul invocat este şoferul autoturismului „Mitsubishi Paje” n/î CPJ- 230, care aparţine cu drept de proprietate pîrîtului Timoşenco Igor, care deţine poliţă de asigurare la SAR „Moldcargo” SA de răspundere civilă. Reclamantul a explicat că în urma accidentului rutier paguba cauzată de către pârât a fost evaluată la suma de 39 000 lei, ce se confirmă prin contractul de prestări servicii nr.51 din 24.02.2012, factura fiscală din 24.02.2012 şi actul de executare a lucrărilor de reparaţie. Prin acordul de stabilire a despăgubirii de asigurare a fost achitată doar suma de 27221,15 lei, diferenţa fiind de 11779 lei, pe care reclamantul a solicitat-o spre încasare de la Timoşenco Igor.

În cererea de chemare în judecată reclamantul a mai menţionat faptul că, din cauza neachitării prejudiciului cauzat de către pîrît în urma accidentului rutier în termen rezonabil, pîrîtul este obligat să achite şi dobândă de întârziere în mărime de 490 lei pentru perioada 15.12.2011- 24.04.2012, calculată conform ratelor de dobândă stabilite de BNM, de asemenea pârâtul este obligat de a repara şi prejudiciul moral, care a fost evaluat la suma de 5000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 24 octombrie 2012 acţiunea înaintată de Caragheaur Fiodor a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea nominalizată, la 22 noiembrie 2012, a depus apel Caragheaur Fiodor, solicitînd casarea hotărîrii contestate şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2013 s-a respins apelul declarat de către Caragheaur Fiodor, cu menţinerea fără modificări a hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 24 octombrie 2012. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a constatat că, potrivit certificatului de înmatriculare precum şi a poliţei de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto internă (RCA) seria AU nr. 0139915 din 18.11.2011, automobilul de model „Subaru Legacy” cu numărul de înmatriculare K DV 080, la momentul cauzării prejudiciului aparţinea cet. Cevdar Iurie cu drept de proprietate şi pe numele acestuia a fost eliberată poliţa de asigurare, reclamantul pe dosar nefiind proprietarul automobilului, şi neavând careva atribuţii la asigurarea acestuia.

Astfel, instanţa de apel a constatat, că procedurile legate de negocierea şi primirea despăgubirilor de asigurare cu SAR „Moldcargo” SA au fost desfăşurate de către Caragheaur Fiodor în interesele persoanei pe care o reprezenta în baza procurii, proprietarul autoturismului deteriorat de fapt fiind cet. Cevdar Iurie, fapt care contravine prevederilor art.22 alin. (1), art.28 al Legii nr. 414 din 22.12.2006 „Cu privire la asigurarea obligaţiei de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule”. Mai mult ca atât, prejudiciul pretins de Caragheaur Fiodor nu poate fi solicitat de el, or proprietarul autovehicolului avariat este Cevdar Iurie, care practic nu are careva pretenţii faţă de Timoşenco Igor, primind prejudiciul suportat de el pe poliţa de asigurare, nu a înaintat acţiune în judecată.

Apelantul nu a fost în drept să înainteze despăgubirile în cauză ca păgubit, or el nu a suportat pagubele pretinse de el, şi nici în baza procurii din 13.12.2011 eliberată de Cevdar Iurie, nefiind avocat licenţiat, mai mult ca atît prin procura în cauză Cevdar Iurie 1-a împuternicit doar să îndeplinească formalităţile legate de asigurarea automobilului, dar nu şi de a înainta din numele său acţiune în judecată. Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 25 iunie 2013 s-a dispus încasarea sumei de 1500 lei din contul lui Caragheaur Fiodor în beneficiul reprezentantului intimatului Timoşenco Igor în persoana avocatului Alexandru Mărgineanu cu titlul de cheltuieli de asistenţă juridică.

La 09 august 2013 Caragheaur Fiodor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului Caragheaur Fiodor a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Caragheaur Fiodor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Caragheaur Fiodor, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Caragheaur Fiodor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Caragheaur Fiodor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru