2r-275/17 — încasarea prejudiciului material

prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosar nr. 2r-275/2017

judecător: N. Mămăliga

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău

judecători: V. Negru, I. Secrieru, A. Pahopol

D E C I Z I E

12 aprilie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari, Galina Stratulat

examinând recursul declarat de avocatul Victor Furnică, în interesele lui

Veaceslav Brașovan,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Veaceslav

Brașovan împotriva Societății pe Acțiuni „Moldova Astrovaz”, intervenient

accesoriu Serghei Rogulschi cu privire la repararea prejudiciului material și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, prin care

nu s-a dat curs cererii de apel înaintată de cu acordarea unui termen pentru

prezentarea apelului motivat și a dovezii de achitare a taxei de stat,

c o n s t a t ă :

La 16 februarie 2016, avocatul Victor Furnică, în interesele lui Veaceslav

Brașovan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva SA „Moldova

Astrovaz” cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 07 noiembrie 2012, ora

20:45, în mun. Chișinău, str. Nicolae Milescu Spătaru 13 s-a produs accidentul

rutier cu participarea automobilelor de model „Mitsubishi Lancer”, nr. de

înmatriculare CNF 886, condus de Veaceslav Brașovan și automobilul de model

„BMW 535”, nr. de înmatriculare CMW 037, condus de Serghei Rogulschi.

A mai indicat reclamantul că, în rezultatul accidentului rutier s-a stabilit că

prejudiciul material cauzat posesorului automobilului de model „Mitsubishi

Lancer”, nr. de înmatriculare CNF 886, după prețul lucrărilor de reparație, pieselor

de rezervă înlocuite, luând în considerație uzura, constituie suma de 104 395 lei.

Prin încheierea protocolară din 20 mai 2016 s-a atras în proces în calitate

de intervenient accesoriu Serghei Rogulschi.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 octombrie 2016

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Veaceslav

1

Brașovan împotriva SA „Moldova Astrovaz”, intervenient accesoriu Serghei

Rogulschi cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 octombrie 2016,

avocatul Victor Furnică, în interesele lui Veaceslav Brașovan a declarat apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017 nu s-a dat curs

cererii de apel înaintate de Veaceslav Brașovan, acordând apelantului termen de 10

zile din data recepționării încheierii, pentru prezentarea apelului motivat și

achitarea taxei de stat în sumă de 2 348,88 lei.

La 20 martie 2017, avocatul Victor Furnică, în interesele lui Veaceslav

Brașovan a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 18

ianuarie 2017, prin care a solicitat admiterea recursului cu casarea încheierii

recurate.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând-o neîntemeiată, deoarece recurentul trebuie să fie scutit de la plata

taxei de stat, invocând prevederile art. 85 alin. (1), linia 5 Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Din materialele cauzei rezultă că copia încheierii Curții de Apel Chișinău

din 18 ianuarie 2017 a fost expediată în adresa recurentului la 10 februarie 2017

conform scrisorii de însoțire (f.d. 105) și recepționată de recurent la 14 martie 2017,

fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 106).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 20 martie 2017, în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii recurate din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

După cum denotă materialele cauzei, la 31 octombrie 2016, avocatul Victor

Furnică, în interesele lui Veaceslav Brașovan a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 octombrie 2016, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

Iar, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017 nu s-a dat

curs cererii de apel înaintate de Veaceslav Brașovan, acordând apelantului termen

2

de 10 zile din data recepționării încheierii, pentru prezentarea apelului motivat și

achitarea taxei de stat în sumă de 2 348,88 lei.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele

de drept procedural care reglementează acțiunile instanței la acea fază a procesului,

pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, dacă cererea

de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este

depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se

dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide

că instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel depusă de Veaceslav

Brașovan, împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 octombrie

2016, or, aceasta nu a prezentat cererea de apel motivată și dovada achitării taxei

de stat la înaintarea apelului.

Or, potrivit art. 3 alin. (1), lit. j) a Legii taxei de stat nr. 1216-XII din 03

decembrie 1992, pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor

judecătorești taxa de stat constituie 75% din taxa ce urmează a fi plătită la

depunerea cererii de chemare în judecată, sau altei cereri (plângeri), iar în cazul

litigiilor cu caracter patrimonial - 75% din taxa calculată din suma contestată.

La caz, Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului precum că,

în temeiul art. 85, alin. (1), linia 5) Cod de procedură civilă, este scutit de la plata

taxei de stat, în speță, în cazul în care potrivit art. 85 alin. (1) Cod de procedură

civilă, de taxă de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc reclamanții în

acțiunile de reparație a prejudiciului material și/sau moral cauzat prin infracțiune.

Întru interpretarea corectă a normei precitate, Colegiul notează că,

infracțiunea este o faptă (acțiune sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea

penală, săvârșită cu vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală. Nu constituie

infracțiune acțiunea sau inacțiunea care, deși, formal, conține semnele unei fapte

prevăzute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanță, nu prezintă gradul

prejudiciabil al unei infracțiuni.

Astfel, instanța de recurs reține că, în speță reclamantul s-a adresat în

instanța de judecată solicitând încasarea prejudiciului material cauzat, ca rezultat a

accidentului rutier, pentru care a fost pornită cauză contravențională, or, constituie

contravenție fapta – acțiunea sau inacțiunea – ilicită, cu un grad de pericol social

mai redus decât infracțiunea, săvârșită cu vinovăție, care atentează la valorile

sociale ocrotite de lege, este prevăzută de prezentul cod și este pasibilă de sancțiune

contravențională.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel corect a dispus încasarea

taxei de stat la înaintarea apelului, în cazul în care, în speță prejudiciul material

cauzat rezultă dintr-o contravenție, și nu dintr-o infracțiune, încheierea recurată

fiind adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează

acțiunile instanței la acea fază a procesului.

3

Pe cale de consecință, la caz se va remarca și jurisprudența constatată a

Curții Europene, care a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile

necesare cu privire la protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van Harn

vs Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar a menționa că apelul este o cale ordinară de

atac, obiectul căreia sunt hotărârile pronunțate de prima instanță care nu sunt

definitive.

La exercitarea căii de atac - apelul, persoanele în drept să declare apel,

dispun de anumite drepturi și obligații.

La rândul său instanța de apel, este obligată de a respecta procedura

examinării pricinii în apel atât la faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare,

cât și în cadrul dezbaterilor judiciare.

Mai mult ca atât, instanța de apel este obligată de a crea condiții obiective

și reale pentru ca participanții să-și exercite în volum deplin drepturile sale

procedurale, curmând în mod legal orice abuz din partea lor, și înlăturând pe măsură

posibilităților, omisiunile la acest capitol, depistate în orice fază a procesului.

Urmare a celor relatate, instanța de recurs constată că, recurentul, trebuia să

întreprindă toate măsurile necesare, în vederea prezentării dovezii de achitare a

taxei de stat sau să solicite scutirea de la plata acesteia cu prezentarea dovezilor

necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany,

nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță

și de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuți de lege.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cazul Kreuz

contra Poloniei, nr. 28249/95, cazul Golder și Z contra Marii Britaniei, cazul

Malahov contra Moldovei, nr. 32268/02), dreptul la un tribunal nu este absolut.

Aceasta prin natura sa poate fi supus limitărilor, deoarece dreptul de acces la

justiție, prin sine, cere reglementare din partea statului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că în unele cazuri pot fi

stabilite diferite limitări, inclusiv financiare, dreptului de acces al persoanei la o

„instanță judecătorească” sau „tribunal” (cazul Malahov contra Moldovei, § 27).

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere că argumentele

recursului sunt neîntemeiate, iar încheierea instanței de apel este întemeiată și

legală, Colegiul Civil Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea

Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de avocatul Victor Furnică, în interesele lui

Veaceslav Brașovan.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2017, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Veaceslav Brașovan

4

împotriva Societății pe Acțiuni „Moldova Astrovaz”, intervenient accesoriu

Serghei Rogulschi cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Valentina Clevadî

judecători Dumitru Mardari

Galina Stratulat

5