ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 07.03.2018

2ra-325/18 — incasarea prejudiciului material

HOTĂRÂRE
07.03.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
incasarea prejudiciului material
Temei legal
temeiurile declarării recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
2ra-325/18 — incasarea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-325/18

prima instanță: Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: N. Mămăligă

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău

Judecători: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

7 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Compania de Asigurări

,,Moldova-Astrovazʼʼ Societate pe Acțiuni,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Brașovan

Veaceslav împotriva Companiei de Asigurări ,,Moldova-Astrovazʼʼ Societate pe

Acțiuni, intervenient accesoriu Rogulschi Serghei cu privire la încasarea

prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 7 noiembrie 2017, prin care a

fost admis apelul declarat de către Brașovan Veaceslav, a fost casată hotărârea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 octombrie 2016 și a fost emisă o nouă

hotărâre de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 16 februarie 2016 Brașovan Veaceslav a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva CA „Moldova-Astrovaz” SA cu privire la încasarea prejudiciului

material și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a relatat că la 7 noiembrie 2012, aproximativ la ora

20:45, pe strada Nicolae-Milescu Spătaru 13 din mun. Chișinău, s-a produs un

accident rutier cu participarea automobilelor de model „Mitsubishi Lancer” cu n/î

XXXXX, condus de Brașovan Veaceslav și „BMW 535” cu n/î XXXXX, condus de

Rogulski Serghei.

A indicat că conform procesului-verbal cu privire la contravenție din 7

noiembrie 2012, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut inițial,

Brașovan Veaceslav.

A comunicat că nefiind de acord cu procesul-verbal din 7 noiembrie 2012 și

decizia de sancționare, în ordinea art. 448 Cod contravențional, Brașovan Veaceslav

a contestat actele emise de agentul constatator.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 iulie 2014 a fost

admisă contestația depusă de Brașovan Veaceslav, fiind anulat procesul-verbal și

1

decizia agentului constatator din 7 noiembrie 2012, pe motiv că în acțiunile acestuia

nu sunt întrunite elementele contravenției.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 2 septembrie 2014 a fost respins

recursul avocatului părții vătămate, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 29 iulie 2014.

A afirmat că la 17 octombrie 2014, Brașovan Veaceslav, reprezentat de

avocatul Furnică Victor a depus în adresa INP o plângere împotriva acțiunilor lui

Rogulski Serghei, cu solicitarea pornirii procesului contravențional în privința lui și

constatării în acțiunile acestuia a faptei contravenționale.

A invocat că prin scrisoarea INP/B-1606/14 din 31 octombrie 2014 INP a

expediat plângerea după competență Direcției de Poliție a mun. Chișinău. Prin

scrisoarea nr. 7291 din 30 iunie 2015 Direcția de Poliție a mun. Chișinău a informat

despre examinarea plângerii și întocmirii la 9 iunie 2015 a procesului-verbal cu

privire la contravenție în privința lui Rogulski Serghei, în temeiul art. 242 alin.(2)

Cod contravențional.

A menționat că la 31 iulie 2015, cu numărul 366, reprezentantul

reclamantului, Brașovan Tatiana, a depus în adresa pârâtului o cerere prin care a

solicitat să fie deschis dosar de daună și să fie achitată despăgubirea de asigurare

reclamantului, cu mențiunea că mijlocul de transport de model „Mitsubishi Lancer”

cu n/î XXXXX a fost reparat pe parcursul examinării cauzei contravenționale, însă

au fost puse la dispoziția pârâtului fotografii făcute imediat după accidentul rutier.

Mai mult că a reiterat, deteriorările mijlocului de transport „Mitsubishi

Lancer” cu n/î XXXXX au fost înregistrate și video de cameramanul postului de

televiziune „PRO TV” Chișinău, canal care a realizat un reportaj despre accidentul

rutier.

A indicat că la 17 noiembrie 2015, de către reprezentantul pârâtului, a fost

eliberată decizia prin care s-a refuzat achitarea despăgubirii de asigurare din motiv

că nu a fost prezentat mijlocul de transport „Mitsubishi Lancer” cu n/î XXXXX

pentru a fi examinat.

A susținut că în vederea determinării întinderii prejudiciului cauzat

reclamantului, la 12 iunie 2016, a depus în adresa Centrului tehnic criminalistic și

expertize judiciare a IGP a MAI cererea nr. 58, prin care a solicitat ca în baza

fotografiilor și imaginilor video efectuate de canalul „PRO TV”, să fie stabilit de

expert care este prejudiciul material cauzat proprietarului în urma deteriorării

autoturismului de model „Mitsubishi Lancer” cu n/î XXXXX, ca rezultat al

tamponării cu autoturismul de model „BMW 535” cu n/î XXXXX, condus de

Rogulski Serghei.

A mai relevat că potrivit raportului de constatare tehnico-științific nr. 34/12-

lR-416 din 11 februarie 2016, s-a stabilit că prejudiciul material cauzat posesorului

automobilului de model „Mitsubishi Lancer” cu n/î XXXXX, Brașovan Veaceslav,

în rezultatul accidentului rutier din 7 noiembrie 2012, după prețul lucrărilor de

reparație, pieselor de rezervă înlocuite, luând în considerare uzura lor fizică conform

termenului de exploatare și a materialelor folosite, constituie 104 395 lei.

2

A precizat că drepturile persoanei păgubite prin accident produs pe teritoriul

Republicii Moldova de autovehicul aflat în posesiunea asiguratului se exercită față

de asigurătorul de răspundere civilă auto direct, la sediul acestuia, sau prin

reprezentantul de despăgubiri, în limitele răspunderii asigurătorului.

A mai subliniat că în condițiile în care la data producerii accidentului rutier,

posesorul autoturismului de model „BMW 535” cu n/î XXXXX, condus de Rogulski

Serghei deținea poliția RCA eliberată de CA „Moldova-Astrovaz” SA, responsabil

de achitarea prejudiciului material, cauzat reclamantului prin acțiunile culpabile ale

lui Rogulski Serghei, este compania de asigurări.

A solicitat încasarea din contul CA „Moldova-Astrovaz” SA în beneficiul lui

Brașovan Veaceslav prejudiciul material în sumă de 104 395 și cheltuielile de

judecată.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 20 mai

2016 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu, Rogulschi Serghei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 octombrie 2016 a

fost respinsă acțiunea, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 7 noiembrie 2017 a fost admis apelul

declarat de către Brașovan Veaceslav, a fost casată integral hotărârea Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 27 octombrie 2016 și a fost emisă o nouă hotărâre de

admitere integrală a acțiunii.

S-a încasat din contul CA „Moldova-Astrovaz” SA în beneficiul lui Brașovan

Veaceslav prejudiciul material cauzat în sumă de 104 395 lei, cheltuielile de judecată

constituite din taxa de stat ce urma a fi achitată la depunerea cererii de chemare în

judecată în sumă de 3 131,85 lei și taxa de stat achitată pentru examinarea cererii de

apel în sumă de 2 348, 88 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că în procesul examinării

litigiului pornit la contestația înaintată de Brașovan Veaceslav, automobilul avariat

de model „Mitsubishi Lancer” cu n/î XXXXX a fost reparat, astfel, la momentul

adresării de către reclamantul Brașovan Veaceslav la asiguratorul de răspundere

civilă auto, era imposibilă prezentarea automobilului avariat la examinare.

Curtea de Apel a menționat că, conform art. 22 alin. (10) din Legea nr. 414

din 22 decembrie 2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă

pentru pagube produse de autovehicule, în caz de avariere sau distrugere a bunurilor,

dacă autoritățile publice competente nu au reținut elemente determinante cu privire

la cauzele și împrejurările producerii accidentului de autovehicul ori la pagubele

cauzate, aceste elemente pot fi dovedite de partea interesată prin orice mijloc legal

de probă.

Prin urmare, a considerat că instanța de fond incorect a concluzionat asupra

imposibilității determinării extinderii reale a prejudiciului cauzat în urma

accidentului rutier, or, reclamantul a întreprins toate măsurile necesare pentru

probarea daunei cauzate, prin mijloace posibile legale de probă, în cazul dat, fiind

colectate înregistrările audio/video de la canalul „Pro TV” și materialele dosarului

contravențional.

3

Astfel, a conchis că probele sunt pertinente și concludente, iar materialul

probant administrat la materialele cauzei este suficient întru justificarea sumelor ce

se solicită a fi încasate în contul despăgubirii de asigurare de către reclamantul

Brașovan Veaceslav.

La 18 decembrie 2017 CA „Moldova-Astrovaz” SA a declarat recurs

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 7 noiembrie 2017, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei contestate cu menținerea hotărârii instanței de

fond.

În motivarea recursului a indicat că în toate cazurile, persoana păgubită este

obligată să asigure accesul asigurătorului sau reprezentantului de despăgubiri al

acestuia la bunurile avariate prin accident de autovehicul pentru constatarea

pagubelor și întocmirea dosarului de daune.

A susținut că în cazul în care păgubitul nu a asigurat în termen de 5 zile accesul

persoanelor menționate la bunul avariat, asiguratorul este absolvit de la plata

despăgubirilor, reieșind din art. 20 alin. (6), (7) a Legii nr. 414 din 22 decembrie

2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse

de autovehicule.

A menționat că, odată contestând procesul-verbal nr. MAI 01 884667 din 7

noiembrie 2012, considerându-se nevinovat în producerea accidentului rutier, în

temeiul art. 18 alin. (1) lit. c) a Legii nr. 414 din 22 decembrie 2006 indiferent de

rezultatele examinării cauzei, Brașovan Veaceslav avea obligația de a anunța

asiguratorul și a nu întreprinde de sine stătător măsuri de reparare a pagubelor.

A invocat că potrivit art. 21 alin. (2) a Legii sus enunțate, persoana păgubită

este în drept să apeleze la serviciile experților independenți, fără a prezenta

asigurătorului bunurile avariate, numai în cazul în care asigurătorul nu a examinat

bunurile avariate și nu a întocmit proces-verbal de constatare a pagubelor în termenul

specificat la art. 19 alin. (1) lit. c). Însă, acest din urmă nu a recepționat nici o

invitație la examinarea automobilului de model „Mitsubishi Lancer” cu n/î XXXXX.

A reiterat că raportul de constatare a pagubelor nu a fost prezentat pârâtului

spre cunoștință, fiind întocmit unilateral și neobiectiv în baza unor fotografii și

înregistrări video, ceea ce este inadmisibil. Un astfel de raport de constatare nu poate

fi efectuat din motiv că nu există o metodologie de constatare a pagubei în baza

fotografiilor și înregistrărilor video.

A subliniat că raportul de constatare tehnico-științifică nr. 34/12/1-1R-416 din

11 februarie 2016 efectuat de către expertul (specialistul) Lungu Vladimir din cadrul

Centrului tehnic criminalistic și expertize judiciare al IGP al MAI nu întrunește

condițiile legale, or acesta din urmă nu a identificat obiectul supus evaluării și nu a

stabilit că anume acest automobil este reflectat în materialele foto.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

Astfel, recursul declarat la data de 18 decembrie 2017 împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 7 noiembrie 2017, se consideră a fi depus în termen.

4

Examinând temeiurile recursului declarat de către CA „Moldova-Astrovaz”

SA în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către CA „Moldova-Astrovaz”

SA nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de

procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

5

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către CA „Moldova-Astrovaz” SA.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Compania de Asigurări ,,Moldova-Astrovazʼʼ

Societate pe Acțiuni, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-04-12
0,97
2r-275/17 — încasarea prejudiciului material
prima instanţă, Judecătoria Centru, mun. Chişinău dosar nr. 2r-275/2017 judecător: N. Mămăliga instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău judecători: V. Negru, I. Secrieru, A. Pahopol D E C I Z I E 12 aprilie 2017 mun. Chişinău Colegiul civi
CSJ 2018-03-14
0,95
2ra-162/18 — incasarea prejudiciului material
Judecătoria Chişinău, sed. Centru Dosarul nr. 2ra-162/18 Judecător: E. Badan-Melnic Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu D E C I Z I E 14 martie 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios ad
CSJ 2016-07-13
0,95
2rc-613/16 — încasarea despăgubirii de asigurare
prima instanţă: C.Roşca dosarul nr. 2rc-613/16 instanţa de apel: M.Anton, Gr.Daşchevici, Iu.Cotruţă D E C I Z I E 13 iulie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componen
CSJ 2021-06-30
0,95
2ra-1008/21 — repararea prejudiciului material si moral
Dosarul nr.2ra-1008/21 Prima instanţă - Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani ( jud. :A. Miron) Instanţa de Apel - Curtea de Apel Chişinău (jud. : A. Panov, I. Ţurcanu, L. Pruteanu ) Î N C H E I E R E 30 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul Civ
CSJ 2018-05-16
0,94
2rac-130/18 — încasarea datoriei, penalității și rezilierea contractului
Instanța de fond: judecătoria Centru, mun. Chișinău (jud. A. Cucerescu) dosarul nr. 2rac-130/18 Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, L. Pruteanu, I. Cotruță) D E C I Z I E 16 mai 2018 mun. Chişinău Colegiul civil, comer
Sursă