3r-335/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: Iu. Cotruţă dosarul nr. 3r-335/13 DECIZIE 06 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursurile declarate de către Comisa Electorală Centrală, Consiliul comunal Mileştii Mici, Valentin Brăila şi Serghei Groian, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Budeanu şi Aurel Vicol împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenienţii accesorii Primarul comunei Mileştii Mici, Consiliul local Mileştii Mici, Serghei Groian şi Valentin Braila cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2013, prin care a fost admisă cererea Primarului comunei Mileştii Mici cu privire la suspendarea actului administrativ şi suspendată executarea hotărârea Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la atribuirea unor mandate de consilier în Consiliul comunal Mileştii Mici, raionul Ialoveni” nr. 1995 din 28 mai 2013, pînă la examinarea pricinii în fond, c o n s t a t ă: La 10 iulie 2013, Nicolae Budeanu şi Aurel Vicol au depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenienţii accesorii Primarul comunei Mileştii Mici, Serghei Groian şi Valentin Braila cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că prin hotărârea nr. 1995 din 28 mai 2013 Comisia Electorală Centrală a ridicat, în legătură cu incompatibilitatea funcţiei, mandatele consilierilor Nicolae Budeanu şi Aurel Vicol în Consiliul comunal Mileştii Mici, aleşi pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova şi a atribuit mandatele de consilier în Consiliul comunal Mileştii Mici candidaţilor supleanţi Serghei Groian şi Valentin Braila de pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova. Menţionează că temei pentru adoptarea actului menţionat a servit demersul din 22 aprilie 2013, însoţit de acte confirmative, prin care un grup de consilieri ai Consiliului comunal Mileştii Mici ar fi sesizat Comisia Electorală Centrală asupra stării de incompatibilitate a consilierilor Nicolae Budeanu şi Aurel Vicol, aleşi pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Consideră hotărârea menţionată ca fiind tendenţioasă, neobiectivă şi adoptată fără elucidarea completă şi multiaspectuală a circumstanţelor şi cu interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material, depăşirea competenţei stabilite şi prin aplicarea, cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, a unor dispoziţii legale. Susţin că conform dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 768-XIV din 02 februarie 2000, la care se face referire în hotărârea contestată, mandatul alesului local este incompatibil cu calitatea de funcţionar public, de angajat în subdiviziunile autorităţilor administraţiei publice locale (aparatul preşedintelui raionului, primării, primărie şi preturile municipiului Chişinău, direcţii, secţii şi alte subdiviziuni), inclusiv ale Adunării Populare a Găgăuziei şi ale Comitetului executiv al Găgăuziei.

Afirmă că într-adevăr, între Nicolae Budeanu şi Primăria comunei Mileştii Mici, conform dispoziţiilor art. art. 679-970 din Codul civil, a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 23 din 25 februarie 2013, înregistrat la Trezoreria Teritorială Ialoveni la 11 martie 2013, precum şi între Aurel Vicol şi Primăria comunei Mileştii Mici, conform art. art. 679-970 din Codul civil a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 28 din 18 martie 2013, înregistrat la Trezoreria Teritorială Ialoveni la 20 martie 2013. Invocă că întru asigurarea unui echilibru bugetar prin executarea obligaţiei constituţionale stipulate la art. 58 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova, conform căruia cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice, statul a stabilit formele organizatorice-juridice de practicare a activităţii de întreprinzător a persoanei fizice, fie printr-o formă simplificată a activităţii în baza patentei de întreprinzător, pentru genurile indicate în anexa Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93 din 15 iulie 1998 (ce presupune taxe şi impozite mai reduse pentru genurile de activitate expres stipulate), fie întreprindere individuală (întreprinzător individual) conform Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845 din 03 ianuarie 1992. În paralel indică că,

legislaţia în vigoare permite totuşi practicarea activităţii de întreprinzător fără înregistrarea persoanei fizice ca întreprinzător individual sau în lipsa patentei, reieşind din situaţia de fapt existentă în Republica Moldova, or, art. 26 alin. (2) din Codul civil, stipulează expres că persoana care practică activitate de întreprinzător fără înregistrare de stat nu poate invoca lipsa calităţii de întreprinzător, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stipulează expres că asupra activităţii de întreprinzător desfăşurate fără constituirea de persoană juridică se aplică regulile care reglementează activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ dacă din lege sau din esenţa raporturilor juridice nu rezultă altfel.

Respectiv, contractele de prestări servicii încheiate corespund întru totul legislaţiei în vigoare, or, însăşi Legea privind achiziţiile publice nr. 96 din 13 aprilie 2007, în noţiunile expuse în art. 1 defineşte termenul de „operator economic” ca fund furnizorul de bunuri, executant de lucrări şi/sau prestator de servicii, care poate fi orice persoană fizică sau juridică, orice entitate publică sau asociaţie de astfel de persoane şi/sau entităţi care furnizează pe piaţă bunuri, execută lucrări şi/sau prestează servicii.

În acelaşi context, în art. 15 al Legii menţionate este stipulat expres că orice operator economic cu statut de întreprinzător, rezident sau nerezident, persoană fizică sau juridică, are dreptul de a participa, în condiţiile prezentei legi, la procedura de atribuire a contractului de achiziţii publice, iar documentaţia-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 763 din 11 octombrie 2012, în pct. 4 stabileşte instrucţiunile pentru participanţii la licitaţie. Conform pct. 4.1.

din Hotărârea Guvernului RM menţionată, participant la licitaţie poate fi orice operator economic cu statut de întreprinzător, rezident sau nerezident, persoană fizică sau juridică, iar pct. 4.2, de asemenea, stipulează că participantul la licitaţie poate fi persoană fizică sau juridică, companie, asociaţie sau orice combinaţie legală a acestora sub formă de acord de intenţie, sau una existentă, privind formarea consorţiului sau asociaţiei (CA), care a fost invitată să participe la procedura de achiziţii publice sau doreşte să participe, sau depune ofertă în urma invitaţiei la licitaţie.

Menţionează că din normele citate rezultă cu certitudine că participarea unei persoane fizice neînregistrată în calitate de întreprinzător este permisă de legislaţie şi, care nu poate invoca lipsa calităţii de întreprinzător, acesteia fiindu-i aplicabile regulile care reglementează activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ dacă din lege sau din esenţa raporturilor juridice nu rezultă altfel. La fel, susţine că pct. 3 lit. b) din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 10 din 19 ianuarie 2010 stipulează expres că dispoziţiile alin. (5) art. 88 din Codul fiscal sunt aplicabile reţinerii impozitului la sursa de plată pentru antreprenorii independenţi care sunt asimilaţi lucrătorilor salariaţi, dar nu sunt lucrători salariaţi.

În afară de aceasta, din art. 2 alin. (3) din Codul muncii rezultă că nu mai instanţa de judecată este în drept să dea o apreciere şi să califice relaţiile existente între părţi ca fiind de natură civilă sau raporturi de muncă şi nicidecum pârâtul Comisia Electorală Centrală. Solicită anularea ca ilegală a hotărârii Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la atribuirea unor mandate de consilier în Consiliul comunal Mileştii Mici, raionul Ialoveni” nr. 1995 din 28 mai 2013 şi obligarea Comisiei Electorale Centrale să plaseze în termen de 24 de ore pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi să publice, din cont propriu, în termen de 5 zile, în Monitorul Oficial al RM, hotărârea irevocabilă a instanţei de judecată.

La 19 iulie 2013, Consiliul local Mileştii Mici a depus cerere cu privire la atragerea sa în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 iulie 2013 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Consiliul local Mileştii Mici, raionul Ialoveni. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 30 iulie 2013 prezenta pricină a fost transmisă spre examinarea după competenţă la Curtea de Apel Chişinău.

La 12 septembrie 2013, Primarul comunei Mileştii Mici a depus cerere, prin care a solicitat suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la atribuirea unor mandate de consilier în Consiliul comunal Mileştii Mici, raionul Ialoveni” nr. 1995 din 28 mai 2013. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2013 a fost admisă cererea Primarului comunei Mileştii Mici cu privire la suspendarea actului administrativ şi suspendată executarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la atribuirea unor mandate de consilier în Consiliul comunal Mileştii Mici, raionul Ialoveni” nr. 1995 din 28 mai 2013, pînă la examinarea pricinii în fond, La 20 septembrie 2013, Comisia Electorală Centrală a depus cerere de recurs împotriva încheierii primei instanţe, solicitând admiterea acesteia şi casarea încheierii primei instanţe.

În motivarea recursului a indicat că încheierea primei instanţe a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material şi procedural. Menţionează că prima instanţă a examinarea cererea cu privire la suspendarea executării actului administrativ în prezenţa părţilor, pe când art. 177 CPC prevede că cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de către judecător sau de către instanţa care examinează pricina în termen de o zi de la depunere, fără înştiinţarea pârâtului şi celorlalţi participanţi la proces. Susţine că cererea cu privire la suspendarea executării actului administrativ a fost depusă de un participant la proces, intervenient accesoriu, pe când conform art. 21 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, suspendarea executării actului administrativ contestat poate fi solicitată de către reclamant instanţei de contencios administrativ concomitent cu înaintarea acţiunii.

Afirmă că prima instanţă a suspendat hotărârea Comisiei Electorale Centrale fără motive temeinic justificate şi fără indicarea scopului suspendării. La 20 septembrie 2013, Consiliul comunal Mileştii Mici reprezentat de către Veaceslav Lungu a depus cerere de recurs împotriva încheierii primei instanţe, solicitând admiterea acesteia şi casarea încheierii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat că prima instanţă a aplicat eronat normele de drept material şi, anume, a aplicat legea care nu trebuia aplicată.

Menţionează că aplicarea măsurii de asigurare a acţiunii este ilegală şi lipsită de temei, deoarece art. 174 CPC prevede situaţia expresă în care poate fi luată măsura de asigurare a acţiunii şi, anume, în situaţia cînd neaplicarea acestei măsuri ar face imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti, însă aşa cum nu există nici un temei de a crede că menţinerea în vigoare a hotărârii Comisiei Electorale Centrale pînă la soluţionarea cauzei în fond ar conduce la imposibilitatea executării hotărârii judecătoreşti, prima instanţă în mod ilegal a aplicat prevederile art. art. 174 şi 175 CPC.

Susţine că prima instanţă a interpretat în mod eronat legea, şi anume, art. 21 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, deoarece calitatea de reclamanţi în prezenta pricină o au doar Nicolae Budeanu şi Aurel Vicol, iar Primarul are calitatea de intervenient accesoriu şi, prin urmare, instanţa nu putea admite o asemenea cerere de suspendare a actului administrativ de la intervenientul accesoriu. Totodată, o asemenea cerere poate fi depusă numai odată cu înaintarea acţiunii. La 01 octombrie 2013, Valentin Brăilă şi Serghei Groian au depus cerere de recurs împotriva încheierii primei instanţe, solicitând admiterea acesteia şi casarea încheierii primei instanţe. În motivarea recursului au indicat suplimentar că instanţa de judecată a aplicat eronat normele de drept material şi, anume, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Menţionează că instanţa de judecată a aplicat măsura de asigurare a acţiunii la cererea Primarului, care, la rândul său, a invocat hotărârea Curţii Constituţionale nr. 19 din 16 iulie 2013 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 în redacţia Legii nr. 168 din 11 iulie 2012, prin care au fost recunoscute constituţionale prevederile Legii menţionate, în măsura în care nu se aplică aleşilor locali cu mandate obţinute în rezultatul alegerilor locale desfăşurate pînă la data intrării în vigoare a Legii nr. 168 din 11 iulie 2012 pentru modificarea Legii nr. 768-XIV din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local.

Susţin că prima instanţă în mod ilegal a aplicat prevederile hotărârii Curţii Constituţionale nr. 19 din 16 iulie 2013, deoarece art. 140 alin. (1) din Constituţia RM prevede că, legile şi alte acte normative sau unele părţi ale acestora devin nule din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curţii Constituţionale.

Or, hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1995 din 28 mai 2013 a fost pronunţată pînă la adoptarea hotărârii Curţii Constituţionale nr. 19 din 16 iulie 2013. Afirmă că, aplicarea de către instanţă a prevederilor hotărârii Curţii Constituţionale pentru situaţiile juridice produse anterior intrării în vigoare a acestei hotărâri ar însemna admiterea de către instanţă a unei duble ilegalităţi: pe de o parte s-ar admite retroactivitatea hotărârii Curţii Constituţionale nr. 19 din 16 iulie 2013, fapt care contravine art. 140 din Constituţia RM, iar pe de altă parte ar prejudicia grav securitatea raporturilor juridice apărute, încălcare stabilită de CEDO şi în cazul Roşca contra Moldovei. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Instanţa de recurs constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet de 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile neîntemeiate şi care urmează a fi respinse cu menţinerea încheierii primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

După cum denotă actele cauzei, Nicolae Budeanu şi Aurel Vicol înaintînd acţiune în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenienţii accesorii Primarul comunei Mileştii Mici, Serghei Groian şi Valentin Braila, au solicitat anularea ca ilegală a hotărârii Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la atribuirea unor mandate de consilier în Consiliul comunal Mileştii Mici, raionul Ialoveni” nr. 1995 din 28 mai 2013 şi obligarea Comisiei Electorale Centrale să plaseze în termen de 24 de ore pe site- ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi să publice, din cont propriu, în termen de 5 zile, în Monitorul Oficial al RM, hotărârea irevocabilă a instanţei de judecată.

Tot actele cauzei atestă că în cadrul dezbaterilor judiciare, Primarul comunei Mileştii Mici a depus cerere, prin care a solicitat suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la atribuirea unor mandate de consilier în Consiliul comunal Mileştii Mici, raionul Ialoveni” nr. 1995 din 28 mai 2013. Conform art. 21 al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, suspendarea executării actului administrativ contestat poate fi solicitată de către reclamant instanţei de contencios administrativ concomitent cu înaintarea acţiunii. În cazuri temeinic justificate şi în scopul prevenirii unei pagube iminente, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ şi din oficiu.

În conformitate cu art. 174 CPC, la cererea participanţilor la proces, judecătorul sau instanţa poate lua măsuri de asigurare a acţiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti. Asigurarea acţiunii contribuie real la executarea ulterioară a hotărârii judecătoreşti adoptate şi astfel constituie un mijloc eficient de protecţie a drepturilor subiective ale participanţilor la proces. Neluarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti.

Cu referire la prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că prima instanţă întemeiat, prin încheierea contestată, a dispus suspendarea executării hotărârii Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la atribuirea unor mandate de consilier în Consiliul comunal Mileştii Mici, raionul Ialoveni” nr. 1995 din 28 mai 2013, pînă la examinarea pricinii în fond, or, neluarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti.

Argumentul invocat de către recurentul Comisia Electorală Centrală precum că prima instanţă a examinarea cererea cu privire la suspendarea executării actului administrativ în prezenţa părţilor, pe când în sensul art. 177 CPC, cererea cu privire la suspendarea executării actului administrativ se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces nu poate fi reţinut, deoarece potrivit art. 174 CPC, asigurarea se admite în orice fază a procesului pînă la etapa în care hotărîrea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărîrii judecătoreşti, iar prevederile art. 177 CPC, acordă dreptul judecătorului sau instanţei de judecată de a examina cererea de asigurare a acţiunii fără înştiinţarea pîrîtului şi a celorlalţi participanţi la proces, dar nu şi obligă.

De asemenea, nu poate fi reţinut nici argumentul invocat de către recurenţi precum că cererea cu privire la suspendarea executării actului administrativ a fost depusă de un participant la proces, şi anume, intervenient accesoriu, care nu este în drept să depună o asemenea cerere, indicînd în acest sens prevederile art. 21 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, care indică că suspendarea executării actului administrativ contestat poate fi solicitată de către reclamant instanţei de contencios administrativ concomitent cu înaintarea acţiunii, deoarece în conformitate cu art. 174 CPC, cererea cu privire la asigurarea acţiunii poate fi depusă de către participanţii la proces şi, anume, de către reclamant, pârât, intervenienţi, procurorul, persoanele care, conform art. 7 alin. (2), art.73 şi 74 CPC, sunt împuternicite să adreseze instanţei cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unor persoane.

În acest context, instanţa de recurs apreciază critic argumentele recurenţilor invocate în recurs, deoarece acestea nu constituie temei de admitere a recursurilor. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile şi de a menţine încheierea primei instanţe. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se resping recursurile declarate de către Comisa Electorală Centrală, Consiliul comunal Mileştii Mici, Valentin Brăila şi Serghei Groian.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Budeanu şi Aurel Vicol împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenienţii accesorii primarul comunei Mileştii Mici, Consiliul local Mileştii Mici, Serghei Groian şi Valentin Braila cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva