2ra-3475/13 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la muncă

dosarul nr.2ra-3475/13 prima instanţă O. Robu instanţa de apel S. Arnăut, Iu. Cotruţă, A.Minciuna ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acţiuni „Tutun-CTC”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Lidiei Argatu împotriva Societăţii pe Acţiuni „Tutun-CTC” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la muncă şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 iulie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Tutun-CTC” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 29 martie 2013 c o n s t a t ă La 02 iulie 2012 Argatu Lidia a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Tutun-CTC” cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la muncă şi repararea prejudiciului moral, În motivarea acţiunii a indicat că începând cu anul 1982 a fost angajată la Fabrica de fermentare a tutunului din r-nul Dubăsari, iar din anul 1992 a fost transferată la SA „Tutun CTC”, înde a activat în calitate de maşinistă. Recent, a suferit o intervenţie chirurgicală şi ca rezultat, la data de 25 aprilie 2012 a fost expertizată de Consiliul Republican de Expertiză Medicală a Vitalităţii, fiindu-i stabilit gradul doi de invaliditate, cauza boală obişnuită, cu următoarea expertizare la 25 aprilie 2013, fără reducerea procentului vitalităţii, fiind recomandat activitatea de muncă cu solicitări energetice şi psihoemoţionale de nivel mediu.

Invocă că prin ordinul nr. 95CU din 20 iunie 2012 a fost concediată din funcţia de maşinistă de la 22 iunie 2012, conform art. 86 alin. (1) lit. d) Codul Muncii - constatarea faptului că salariatul nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medical. Consideră, ca a fost concediată ilegal, cu încălcarea flagrantă a normelor materiale şi a procedurii stabilite. Potrivit prevederilor art. 86 alin. (1) lit. d) Codul 1 Muncii, concedierea - desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durata nedeterminată - se admite în cazul constatării faptului că salariatului nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din cauza stării de sănătate, în conformitate cu certificatul medical.

Astfel, norma vizată presupune că această situaţie poate să intervină în cazurile când: - salariatul exercită o funcţie sau o meserie care implică supunerea acestuia, în mod periodic, la efectuarea examenului medical sau a fost privat de un drept special drept consecinţă a rezultatului negativ al examenului medical (şofer, tractorist etc), angajat la un lucru, efectuarea căruia cere supunerea obligatorie periodică la examenul medical (întreprinderile alimentare ş.a.); - scăderea stabilă a capacităţii de muncă a salariatului, care împiedică executarea adecvată a obligaţiilor de muncă sau dacă executarea obligaţiilor de muncă, luând în consideraţie starea sănătăţii, îi este interzisă sau este periculoasă pentru membrii colectivului de muncă sau pentru cetăţenii pe care îi deserveşte.

În toate cazurile de imposibilitate a salariatului de a continua activitatea de muncă din cauza stării sănătăţii este obligatorie concluzia comisiei medicale abilitate, prin emiterea unui certificat medical. Menţionează reclamanta că funcţia de maşinistă nu implică supunerea, în mod periodic la efectuarea examenului medical, dânsa nu a fost privată de un drept special ca rezultat al tratamentului medical negativ, precum şi nu i-a scăzut capacitatea de muncă, iar boala suferită nu este periculoasă membrilor colectivului de muncă. Prin urmare nu a existat nici una din premisele ce permit a conchide că, dînsa nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din cauza stării de sănătate. Mai mult, nu există nici o concluzie a comisiei medicale abilitate şi nici un certificat medical corespunzător prin care să se ateste imposibilitatea ei de a continua activitatea de muncă din cauza stării sănătăţii.

Susţine că a exercitat sîrguincios atribuţiile de serviciu şi a îndeplinit sarcinile aferente funcţiei deţinute până în ziua concedierii, neexistînd nici un act ce ar confirma contrariul. Consideră că pîrîtul prin acţiunile ilegale şi abuzive i-a pricinuit suferinţe morale considerabile, a ignorat faptul că a activat în această organizaţie peste 30 de ani, angajatorul cunoştea că reclamanta a suferit o intervenţie chirurgicală, iar prin concediere a privat-o de posibilitatea obţinerii surselor de întreţinere, avînd în vedere că la vîrsta sa este greu de a găsi un loc de muncă, iar pentru compensarea prejudiciului moral este suficientă achitarea sumei de 20 mii lei.

Solicită reclamanta anularea ordinului de concediere nr. 95 CU din 20 iunie 2012, restabilirea în funcţia deţinută – maşinistă , încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la muncă calculat în sumă de 5627 lei, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 20 000 lei, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana din 29 martie 2013, cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, s-a anulat ordinul nr. 95 CU din 20 iunie 2012, a fost restabilită reclamanta în funcţia maşinistă la SA „Tutun CTC” începînd cu 22 iunie 2012, s-a încasat de la SA „Tutun CTC" în beneficiul Lidiei Argatu suma de 60 270,09 lei cu titlu de restanţă la salariu, precum şi suma de 7000 lei titlu de prejudiciu moral şi 2300 lei cheltuieli de asistenţă juridică.

2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 iulie 2013 a fost respins apelul declarat de către SA „Tutun-CTC” şi menţinută hotărîrea primei instanţe. SA „Tutun-CTC” a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge acţiunea. Recurentul în motivarea acţiunii a invocat că munca efectuată în funcţia de maşinistă la Fabrica de Articole de Tutun necesită un efort fizic considerabil, iar maşinile de producere a ţigărilor unde lucrează intimata produce zgomot de nivel înalt. După recurent, prin menţiunea că Lidiei Argatu nu i s-a oferit alt loc de muncă, instanţele inferioare astfel recunosc că starea de sănătate a intimatei nu-i permite să activeze în funcţia deţinută.

Iar, la momentul concedierii întreprinderea nu deţinea locuri de muncă vacante. La fel, invocă că intimata a fost diagnosticată cu boală obişnuită şi nu cade sub incidenţa excepţiei. Prin referinţă intimata Argatu Lidia a solicitat de a considera recursul drept unul inadmisibil şi a invocat că în toate cazurile de imposibilitate a salariatului de a continua activitatea de muncă din cauza stării sănătăţii este obligatorie concluzia comisiei medicale abilitate, prin emiterea unui certificat medical. Menţionează că dînsa nu a fost privată de un drept special ca rezultat al examenului medical negativ şi nu i-a scozut capacitatea de muncă, iar boala suferită nu este periculoasă membrilor colectivului.

Prin urmare, nu a existat nici una din premisele ce permit a se conchide faptul că dînsa nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din cauza stării de sănătate. Mai mult ca atît, nu există nici o concluzie a comisiei medicale abilitate şi nici un certificat medical corespunzător prin care să se ateste imposibilitatea sa de a continua activitatea de muncă din cauza stării sănătăţii. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului Civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Tutun-CTC” este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Societatea pe 3 Acţiuni „Tutun-CTC” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Tutun-CTC” ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Tutun-CTC” se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 4