2ra-2993/13 — Recuperarea prejudiciului material

prima instanţă: M.Macar dosarul nr. 2ra-2993/13 instanţa de apel: N.Budăi, I.Muruianu, A.Nogai ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Chifeac Agafia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Chifeac Agafia către Damian Victor privind încasarea cheltuielilor de judecată şi a prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Chifeac Agafia, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Hînceşti din 30 ianuarie 2013, c o n s t a t ă La 24 mai 2012 Chifeac Agafia a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva lui Damian Victor, prin care a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 9 400 lei şi a prejudiciului moral cauzat în sumă de 32 000 lei.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 16.06.2009 a depus în instanţa de judecată acţiune către Damian Victor, intervenient accesoriu notarul Raisa Tudos şi Samocrainîi Andrei, solicitînd anularea certificatelor de moştenitor, nr. 206, 207 din 29.01.2003, eliberate de notarul Raisa Tudos pe numele lui Damian Dumitru, declararea nulă a contractelor de donaţie nr.550 şi 553 din 07.03.2003, autentificate către notarul Raisa Tudos, repunerea în termen pentru acceptarea moştenirii rămase după decesul lui Damian Vasile şi Damian Parascovia, partajarea patrimoniului succesoral în părţi egale, declararea nulă a contractelor de vînzare - cumpărare a terenurilor agricole încheiate între Damian Victor şi Samocrainîi Andrei, recunoaşterea dreptului de proprietate în mărime de 1/2 cotă parte ideală asupra a 8 terenuri agricole.

A menţionat reclamanta că, conform hotărîrii Judecătoriei Hînceşti din 13.11.2009, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02.02.2010 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, iar prin decizia Colegiului Civil şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 20.10.2010 a fost admis recursul Agafiei Chifeac, casate hotărîrile instanţelor ierarhic inferioare cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă în alt complet de judecată şi în urma rejudecării cauzei, prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 31.01.2011, menţinută prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 14.04.2011 devenită irevocabilă, acţiunea a fost admisă parţial.

Reclamanta a mai invocat că, pe parcursul examinării litigiului de la data înaintării acţiunii -16.06.2009 pînă la devenirea irevocabilă a hotărîrii instanţei de judecată - 14.06.2011 a beneficiat de asistenţa juridică a mai multor avocaţi, achitînd acestora următoarele onorarii: - conform contractului de asistenţă juridică nr.25/09 din 10.08.2009, încheiat cu Biroul Individual de Avocaţi „Ion Cerga” a achitat avocatului Ion Cerga suma de 5800 lei, - conform contractului de asistenţă juridică nr. 14-M/10 din 14.05.2010 încheiat cu Biroul Individual de Avocaţi "Şocurova Natalia" a achitat avocatului Şocurova Natalia suma de 1000 lei şi 2600 lei, - conform contractului de prestare a serviciilor juridice nr.05/10 din 17.12.2010, încheiat cu Cabinetul Avocatului "Dorel Rotam" a achitat suma de 3000 lei, aceasta din urmă a fost încasată conform hotărîrii Judecătoriei Hînceşti din 31.01.2011.

Reclamanta consideră că suma de 9400 lei achitată anterior avocaţilor urmează a fi încasată de către instanţă în mărime deplină, de asemenea, dat fiind faptul că ei i-au fost cauzate, pe parcursul judecării cauzei, suferinţe psihice în temeiul art.art. 11, 1422 CC a solicitat încasarea prejudiciului moral în sumă de 32000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Hînceşti din 30 ianuarie 2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 27 februarie 2013 Chifeac Agafia a declarat apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii instanţei de fond cu restituirea pricinii la rejudecare.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 aprilie 2013 fost respins apelul declarat de către Chifeac Agafia, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Hînceşti din 30 ianuarie 2013. La adoptarea soluţiei sale, instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii.

Astfel, instanţa de apel a concluzionat că, prin decizia Curţii de Apel Chişinău nr. 2a-853/10 din 02.02.10, decizia Curţii Supreme de Justiţie nr. 2ra- 1428/2010 din 20.10.2010, hotărîrea Judecătoriei Hînceşti nr. 2-181/10, decizia Curţii de Apel Chişinău nr. 2a-2485/11 din 14.04.2011, nu au putut fi regăsite careva elemente de fapt ce ar permite constatarea acordării asistenţei juridice de către avocaţii Ion Cerga şi Şocurova Natalia, iar reclamanta nu a prezentat nici mandatul avocaţilor sau copia autentificată pe marginea acordării serviciilor juridice. Prin urmare, din probele prezentate, prima instanţă nu a putut stabili că Chifeac Agafia era client a contractului de asistenţă juridică nr.25/09 din 10.08.09, acesta semnat de o persoană neîmputernicită.

Mai mult ca atît, remunerarea în baza acestui contract urma a fi de 3900 lei, iar conform bonului de plată seria EH nr.390100 eliberat de BIA "Ion Cerga" a fost încasată suma totală de 5800 lei, pentru acordarea asistenţei juridice pe cauza civilă în interesul Chifeac Agafia fără a fi indicat în baza cărui contract.

Instanţa de apel a constatat că, au fost prezentate bonul de plată seria EA nr. 781380, eliberat de BIA „Şocurova Natalia” în sumă totală de 1000 lei în baza contractului din 14.05.2010, bonul de plată seria EA nr. 781384, eliberat BIA "Şocurova Natalia" în sumă totală de 2600 lei, în baza contractului din 14.05.2010 ca beneficiar fiind prezentă Ina Rudzeinş, iar contractul în baza căruia s-au prestat serviciile juridice n-a fost prezentat, astfel instanţa nu a putut concluziona respectarea alin. (1) art. 52 din Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură şi subsecvent acordarea pretinsei asistenţe juridice de către avocatul Şocurova Natalia în interesele reclamantei. Instanţa de apel a menţionat că apelanta nu a prezentat asemenea probe.

Conform art. 1422 alin (1) CC RM în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Instanţa de apel a reţinut că, de către apelantă-reclamantă nu a fost prezentat nici un element de fapt pertinent şi concludent asupra existenţei prejudiciului moral şi modul de cauzare a acestuia. Astfel, argumentele apelului au fost obiect de examinare în prima instanţă şi respingerea lor a fost reflectată sub toate aspectele în motivarea hotărîrii conestate.

La 05 iulie 2013 Chifeac Agafia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului recurenta a indicat că, consideră hotărîrile judecătoreşti ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Chifeac Agafia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Chifeac Agafia, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Chifeac Agafia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Chifeac Agafia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru