2rac-550/13 — Încasarea datoriei

prima instanţă: Z.Aramă dosarul nr. 2rac-550/13 instanţa de apel: N.Budăi, A.Nogai, I.Muruianu ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Primăria oraşului Cimişlia împotriva Uniunii Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 25 februarie 2013, c o n s t a t ă La 27 septembrie 2011, Primăria oraşului Cimişlia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Uniunii Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin decizia Consiliului orăşenesc Cimişlia nr.9/4 din 14 decembrie 2007 „Cu privire la modificarea deciziei Consiliului orăşenesc Cimişlia nr.2/7 din 16 martie 2006”, s-a stabilit începînd cu 01 ianuarie 2008 plata pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferent obiectivelor privatizate sau private care nu au cumpărat sau nu au arendat terenurile respective, în mărime de 10% din preţul normativ al pămîntului, conform prevederilor art.101 al Legii nr.1308 din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.

La fel indică că, pentru anii 2009 şi 2010 plata anuală pentru folosirea terenurilor aferente a fost stabilită în mărime de 10% din preţul normativ al pămîntului, în baza deciziilor Consiliului orăşenesc Cimişlia nr.4/2 din 14 februarie 2009 şi nr.2/15 din 31 martie 2010. 1 Susţine că, pînă în prezent pîrîtul nu şi-a onorat obligaţiile şi nu a întreprins măsuri pentru lichidarea restanţelor admise către bugetul local şi încheierea contractelor de arendă a terenurilor aferente ori cumpărarea suprafeţelor respective din care motiv a înaintat acţiunea privind încasarea datoriei la plata pentru utilizarea terenului proprietate publică. Prin cererea de chemare în judecată şi cererea de concretizare a cerinţelor reclamantul a solicitat, încasarea de la Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice în beneficiul Primăriei oraşului Cimişlia a datoriei în mărime de 33 689,68 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 25 februarie 2013 acţiunea a fost admisă, fiind încasat de la Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice în beneficiul Primăriei oraşului Cimişlia datoria la plata pentru utilizarea terenului proprietate publică pentru perioada de la 01 iunie 2008 pînă în anul 2011 inclusiv în mărime de 33 689,68 lei, iar în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1010,69 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 iunie 2013 a fost respins apelul declarat de către Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

La 15 august 2013 Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În susţinerea recursului s-a indicat că, instanţele judecătoreşti au încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural. În acest sens susţine că, organul administraţiei publice locale nu este în drept de a solicita încasarea sumei pentru folosirea terenului dacă nu a propus proprietarului construcţiei cumpărarea terenului aferent, iar în caz de refuz să propună încheierea contractului de arendă. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; 2 d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au 3 verificat şi au apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Uniunea Bisericilor Creştinilor Credinţei Evanghelice se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru Valentina Clevadî 4