2ra-3377/13 — Constatarea faptului juridic de posesie a bunului imobil

prima instanţă: N.Arabadji dosarul nr. 2ra-3377/13 instanţa de apel: N.Cernat, A.Minciuna, A.Gavriliţa ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cacicovscaia Raisa, în pricina civilă la cererea depusă de Cacicovscaia Raisa, persoane interesate Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova" şi Întreprinderea de Stat „Cadastru” privind constatarea faptului juridic de posesie a bunului imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2013 prin care s-a respins apelul declarat de Cacicovscaia Raisa şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 27 decembrie 2012, c o n s t a t ă La 14 martie 2011 Cacicovscaia Raisa s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind constatarea faptului juridic de posesie a bunului imobil. În motivarea cererii petiţionara a indicat că în baza deciziei administraţiei şi a comitetului sindicatelor, în anul 1969 ei şi membrilor familiei sale li s-a repartizat bunul imobil cu suprafaţa de 107, 6 m 2, care avea sobă de încălzire, construită în anul 1934. Pe teritoriul curţii din 1934 se afla o construcţie, şură cu suprafaţa de 41,5 m2 care aparţinea casei şi care era necesară pentru o funcţionare normală a încălzirii cu soba. În anul 1995 a privatizat casa de locuit cu suprafaţa de 107, 6 m2, fapt confirmat prin înscrisul din Registrul bunurilor imobile nr.6-4921 din 14.11.1995, şura nominalizată însă nu a fost privatizată.

Unul din motivele acestor încălcări a fost faptul că, şura în cauză se află la balanţa ÎS „Calea Ferată din Moldova", fapt ce se confirmă prin certificatul nr.47 din 02.02.2009. 1 Indică că din anul 1969, permanent, cu bună credinţă, deţine dreptul de proprietate asupra şurei, unde a efectuat lucrări de reparaţie capitală, din care considerente solicită constatarea faptului juridic a dreptului de proprietate asupra şurei cu suprafaţa de 41,5 m2, situată în str. Luncii, 2A, mun. Chişinău, pe motivul perioadei îndelungate de folosinţă. La 09.02.2012 petiţionara Cacicovscaia Raisa a depus cerere de completare a cerinţelor în care a indicat, că la rugămintea ei, ÎS „Calea Ferată din Moldova" s-a adresat la OCT cu scrisoarea nr.50 din 09.02.1989, prin care a solicitat efectuarea unei inventarieri tehnice a casei sale construită de Calea Ferată a Moldovei în anul 1934, pe adresa str. Luncii 2A.

Inventarierea casei, cît şi a şurelor nr.2 şi nr.4 cu suprafaţa de 41,5 m2 a fost efectuată la 21.02.1989 şi care se află în arhiva OCT. La 17.07.2008 la cererea sa, OCT mun. Chişinău a efectuat inventarierea tehnică a şurelor cu suprafaţa de 41,5 m2 , nr.2 şi nr.4 şi garajul nr.3. Şurele în cauză de care se foloseşte din anul 1969, se găsesc pe terenul său care a fost privatizat în baza deciziei Consiliului municipal Chişinău nr.5/18-3 din 25.03.2008. Prin scrisorile Întreprinderii de Stat ,,Calera Ferată din Moldova” cu nr.47 din 02.02.2009 şi nr.315 din 03.05.2011 s-a indicat că şurele în cauză nu figurează la balanţa ÎS „Calea Ferată din Moldova". Prin răspunsul Întreprinderii de Stat ,,Cadastru” nr.C-421/11/01-07/6656 din 25.08.2011 s-a indicat că conform datelor Cadastrului bunurilor imobile, dreptul de proprietate asupra şurelor nr.2 şi nr.4 din str. Luncii 2A nu a fost înregistrat în termenii stabiliţi.

Solicită petiţionara Cacicovscaia Raisa constatarea faptului juridic de posesie a şurelor cu suprafaţa de 41,5 m2 , nr.2 şi nr.4 situate în str. Luncii 2A mun. Chişinău, pe motivul perioadei îndelungate de folosinţă. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 decembrie 2012 cererea depusă de Cacicovscaia Raisa a fost respinsă ca nefondată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe Cacicovscaia Raisa a constestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2013 s-a respins apelul declarat de Cacicovscaia Raisa şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 27 decembrie 2012. La 05 august 2013 Cacicovscaia Raisa a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care cererea să fie admisă integral.

În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate prin faptul că concluziile instanţelor de judecată expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi au fost aplicate şi interpretate eronat normele de drept material. 2 Consideră recurenta că prin respingerea cererii i-a fost încălcat dreptul de proprietate asupra bunului pe care îl posedă. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Cacicovscaia Raisa urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cacicovscaia Raisa este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că 3 cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cacicovscaia Raisa ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Cacicovscaia Raisa se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Iurie Bejenaru Valentina Clevadî 4