3ra-838/13 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-838/13 prima instanţă: N.Craiu DECIZIE 15 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iurie Şumcov, Ion Corolevschi Iulia Oprea, Nicolae Clima examinînd recursul declarat de către Tatiana Cojuhari (Coifman), în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Cojuhari (Coifman) împotriva Consiliului municipal Chişinău şi Primăria municipiului Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 24 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 10 aprilie 2008, Tatiana Cojuhari (Coifman) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei municipiului Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamanta, Tatiana Cojuhari (Coifman) a indicat că ea în anul 1978 a primit în baza contractului de donaţie în drept de proprietate 1/2 cotă-parte din imobil cu lotul de pămînt în folosinţă comună de 600 m.p. şi suplimentar sub curte 1606 m.p. Deoarece imobilul care l-a obţinut prin donaţie, era o construcţie veche (din lampaci) şi a început să se dărîme, a construit pe lotul de pămînt, care i-a fost dat în drept de folosinţă o casa de locuit cu o suprafaţă de 52,9 m.p. şi o bucătărie de vară cu suprafaţa de 25,5 m.p., care au fost legalizate după dânsa cu drept de proprietate de către Primăria municipiului Chişinău cu eliberarea actelor respective, unde locuieşte pînă în prezent.

Ulterior, reclamanta s-a adresat la Primăria mun. Chişinău cu cerere de a-i transmite în proprietate lotul de pămînt de pe lîngă imobil şi de a determina hotarele lotului, însă problema dată nu s-a rezolvat până în prezent şi nu i s-a eliberat titlul de proprietate solicitat. Consideră reclamanta că prin acţiunile menţionate ale pîrîţilor, i se lezează drepturile sale garantate de art. 11 alin.(1) din Codul funciar, care expres prevede că autorităţile administraţiei publice locale atribuie cetăţenilor terenuri de pămînt aferente imobilelor fără plată, eliberîndu-le titluri de proprietate şi trec în proprietatea cetăţenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislaţia.

Mai mult ca atît, potrivit pct.6 al Hotărîrii Guvernului R.Moldova cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire nr.984 din 21 septembrie 1998, deoarece în posesia sa se găseşte lotul de pămînt în mărime de 0,2037 ha, ea dispune de dreptul de încă 0,02 ha, în total de 0,09 ha. De asemenea, în ultimul răspuns al Primăriei mun. Chişinău din 11 martie 2008 se menţionează, că întrebarea privind atribuirea în proprietate privată a terenului de pe str. Melestiu, 28 „A” va fi reexaminată după excluderea lui din hotarele spaţiilor verzi ale parcului „Valea Trandafirilor”,la momentul actual este perfectată schema de modificare a hotarelor parcului „Valea Trandafirilor”.

Prin urmare, consideră reclamanta, Tatiana Cojuhari (Coifman) ca formal răspunsul şi care nu corespunde realităţii, deoarece peste vre-o 200 metri de la imobilul său şi lotul de pămînt aferent, se efectuează construcţii intensive a caselor de locuit cu multe etaje, totodată contravine pct.2 al Hotărîrii Guvernului R. Moldova cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire Nr.984 din 21 septembrie 1998, în care se declară, că autorităţile administraţiei publice locale organizează în conformitate cu Regulamentul cu privire la modul de transmitere in proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă în localităţile urbane din 21 septembrie 1998, transmiterea în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casele de locuit, indiferent de locul amplasării şi conţinutul planului general al dezvoltării localităţii şi eliberează titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren în conformitate cu pct.14 al Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă în localităţile urbane aprobat prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr. 984 din 21 septembrie 1998. Cere reclamanta, Tatiana Cojuhari (Coifman) recunoaşterea ilegalităţii refuzului Consiliul mun.

Chişinău de a-i transmite în proprietate privată lotul de teren aferent imobilului din str. Melesteu,28 „A”, mun.Chişinău cu suprafaţa de 0,09 ha. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2008 acţiunea a fost admisă. Refuzul Consiliului municipal Chişinău de transmitere în proprietate privată reclamantei a lotului de pămînt aferent casei de locuit de pe strada Melesteu 28 „A” cu suprafaţa de 0,09 ari a fost recunoscut ilegal cu obligarea Consiliului municipal Chişinău de transmitere în proprietate privată Tatianei Cojuhari (Coifman)i a lotului de pămînt aferent casei de locuit de pe strada Melesteu 28 „A” cu suprafaţa de 0,09 ari şi de a perfecta şi elibera reclamantei Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren asupra lotului cu pricina.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 noiembrie 2008 recursul declarat de consiliul mun. Chişinău a fost admis, fiind casată hotărîrea primei instanţe, pricina fiind restituită spre rejudecare în prima instanţă. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2010 acţiunea a fost admisă cu declararea refuzului Consiliului municipal Chişinău de transmitere în proprietate privată reclamantei a lotului de pămînt aferent casei de locuit de pe strada Melesteu 28 „A” cu suprafaţa de 0,09 ari ca ilegal şi cu obligarea Consiliului municipal Chişinău de transmitere în proprietate privată Tatianei Cojuhari (Coifman)i a lotului de pămînt aferent casei de locuit de pe strada Melesteu 28 „A” cu suprafaţa de 0,09 ari şi de a perfecta şi elibera reclamantei Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 noiembrie 2010 recursul declarat de Primăria mun. Chişinău a fost admis şi a fost casată hotărîrea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. În procesul rejudecării cauzei, prin încheierea Curţii de apel Chişinău din 11 aprilie 2011 a fost introdus în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului Lidia Tataru, care este coproprietara imobilului din strada Melesteu, 28. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 23 decembrie 2011 acţiunea a fost admisă în acelaşi sens ca şi hotărîrile precedente cu obligarea Consiliului municipal Chişinău să transmită în proprietate privată reclamantei lotul de pămînt aferent casei de locuit cu suprafaţa de 0,09 ari, perfectarea şi eliberarea reclamantei a Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

Concomitent Primăria mun. Chişinău a fost obligată să determine la faţa locului hotarele lotului de pămînt, ce urmează a fi atribuite în proprietate, reeşind că după reclamantă se află în posesie legală lotul de teren cu suprafaţa totală de 0,2037 ha. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 aprilie 2012 recursul declarat Primăria mun. Chişinău a fost admis, fiind casată hotărîrea primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 24 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă. La 21 februarie 2013, Tatiana Cojuhari (Coifman) a declarat recurs, împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea recursului şi casarea hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri de admiterea integrală a acţiunii.

În motivarea recursului recurenta, Tatiana Cojuhari (Coifman), a indicat că hotărîrea contestată este ilegală şi neîntemeiată, deoarece prima instanţa la examinarea pricinii nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Prin urmare, neaplicarea de către instanţele judecătoreşti a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.984 din 21 septembrie 1998 urmează a fi calificate ca aplicarea eronată a normelor de drept material. De asemenea s-a invocat că instanţa de judecată datorită interpretării eronate a legislaţiei care guvernează raportul juridic litigios a calificat eronat circumstanţele cauzei. Studiind materialele dosarului, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Tatiana Cojuhari (Coifman), neîntemeiat şi care urmează a fi respins, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. În conformitate cu art.11 al Codului Funciar, autorităţile administraţiei publice locale atribuie cetăţenilor terenuri fără plată, eliberându-le titluri de proprietate: trec în proprietatea cetăţenilor sectoarele de teren ocupate de case, anexe gospodăreşti şi grădini care li s-au atribuit în conformitate cu legislaţia; atribuie familiilor nou-formate sectoare de teren din rezerva intravilanului pînă la epuizarea acesteia pentru construcţia caselor de locuit, anexelor gospodăreşti şi grădini: în oraşe – de la 0,04 pînă la 0,07 hectare, în localităţi rurale – pînă la 0,12 hectare.

Dimensiunile concrete ale sectoarelor de teren se stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale; trec (în limita normelor de urbanism, iar dacă aceasta nu este posibil, reieşind din suprafaţa reală a terenului ce deserveşte construcţiile) terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, în proprietatea comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor, proporţional suprafeţei privatizate de fiecare. Conform art. 6 al Legii cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale nr.978 din 02 septembrie 2004, spaţiile verzi folosite în interes public constituie obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi nu pot fi privatizate sau arendate.

Spaţiile verzi de pe terenurile aflate în proprietate privată sînt proprietatea deţinătorilor de terenuri private, relaţiile dintre ei şi autorităţile abilitate cu administrarea spaţiilor verzi fiind reglementate de prezenta lege.

Potrivit Hotărîrii Guvernului nr. nr. 978 din 02.09.2004 privind stabilirea moratoriului la modificarea tramei stradale şi amplasarea construcţiilor în central istoric şi în spaţiile verzi ale mun.Chişinău, se acordă statut de zonă protejată de importanţă naţională: centrului - nucleul istoric al mun.Chişinău, amplasat în perimetrul străzilor A.Mateevici - C.Stere - A.Şciusev - Mihai Viteazul - Bucureşti - L.Tolstoi - Izmail, şi fondului istoric construit, nominalizate la poziţiile 308 şi 283 din Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1531-XII din 22 iunie 1993; - spaţiilor verzi din categoriile de funcţionalitate, clasificate conform art. 16 al Legii nr.591-XIV din 23 septembrie 1999, constituite din grădini, parcuri, păduri - parcuri şi scuaruri, aprobate şi delimitate prin decizia Primăriei mun.

Chişinău nr.19/1 din 28 septembrie 2000. După cum rezultă din actele cauzei Tatiana Cojuhari (Coifman) s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiunea către Consiliului municipal Chişinău şi Primăria municipiului Chişinău prin care a solicitat recunoaşterea ilegalităţii refuzului Consiliul mun. Chişinău de a-i transmite în proprietate privată lotul de teren aferent imobilului din str. Melesteu, 28 „A”, mun.Chişinău cu suprafaţa de 0,09 ha. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că prima instanţa la examinarea pricinii cu certitudine a stabilit circumstanţele raportului juridic litigios, şi anume, că Tatiana Cojuhari (Coifman) în baza contractului de donaţie nr.1/1-2002 din 06 aprilie 1978 şi deciziei Primăriei mun.

Chişinău nr.11/68-4 din 06 mai 1999 a devenit proprietara a casei de locuit situată pe str. Melestiu, 28 „A”, mun. Chişinău, care este amplasată pe un teren cu suprafaţa de 0,224 ha, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile pentru efectuarea tranzacţiilor (v-I, f.d.53-54). S-a mai constatat că Tatiana Cojuhari (Coifman) a adresat Primăriei mun.Chişinău o cerere prin care a solicitat atribuirea în proprietate privată a terenului din str. Melestiu, 28 ,,A”, mun.Chişinău, pentru deservirea imobilului. Prin răspunsul din 07 mai 2007 a Direcţiei Generale Arhitectură,Urbanism şi Relaţii Funciare, Tatiana Cojuhari (Coifman) a fost informată că, întrebarea privind atribuirea în proprietate privată a terenului aferent casei de pe str. Melestiu, 28 „A”,mun.Chişinău va fi reexaminată după excluderea lui din hotarele spaţiilor verzi ale parcului „Valea Trandafirilor”.

De asemenea s-a invocat că la momentul actual, în cadrul Direcţiei este perfectată schema de modificare a hotarului parcului „Valea Trandafirilor”, stabilite prin decizia Consiliului mun. Chişinău nr.19/1 din 28 septembrie 2000. S- a mai invocat că propunerea dată, după avizarea ei de către ministerul ecologiei şi Resurselor Naturale, Agenţia Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, urmează a fi înaintate spre examinare în modul stabilit de către Consiliul mun. Chişinău, pornindu-se da prevederile art. 10 şi art. 35 al Legii cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale nr.591-XIV din 23 septembrie 1999 şi Hotărîrii Guvernului nr.978 din 02 septembrie 2004 (v-I, f.d.7).

Tot odată, din actele cauzei rezultă că terenul aferent imobilului din str. Melesteu, 28 „A”, mun.Chişinău cu suprafaţa de 0,09 ha care se solicită a fi transmis în proprietate privată se află în aria spaţiilor verzi, fapt constat de prima instanţa atît prin schemele topografice de situaţie a terenului cît şi prin concluzia specialistului, care a fost invitat în şedinţa de judecată la prima instanţă, care a confirmat acest lucru.

În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că este justă concluzia primei instanţe de respingere a acţiunii, deoarece, deşi lotul de pămînt aferent casei de locuit din str. Melesteu, 28 „A”, mun.Chişinău, este inclus în spaţiile verzi, dreptul acesteia de deţinere şi folosinţă a terenului nu este tulburat, or potrivit art. 60 al Codului funciar prevede expres, că la includerea terenurilor în zona suburbană şi în zona verde se păstrează drepturile deţinătorilor de terenuri. Mai mult ca atît, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează poziţia primei instanţe precum că în speţă urmează a fi aplicate constatările Curţii Europene stabilite în cauza Ciubuc ş.a.

contra R.Moldova, prin care Curtea a considerat că chiar dacă admite că a existat incertitudine al statutului legal al terenului respectiv pe parcursul perioadei iniţiale - îndelungate, o astfel de incertitudine a dispărut odată cu intrarea în vigoare a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25.02.98, în vigoare din 16 iulie 1998. Legea respectivă expres a interzis proprietatea privată asupra ariilor rezervate pentru ocrotirea naturii. Terenul aferent casei reclamanţilor a fost desemnat ca o astfel de arie începînd cu 1973. Astfel, urmare a intrării în vigoare a legii noi în 1998 reclamanţii nu mai pot pretinde că terenul respectiv avea un statut legal incert, chiar dacă în practică li s-a permis - la fel ca şi în prezent să-1 utilizeze.

În cauza enunţată, analogică, în principiu, speţei date, Curtea Europeană a statuat că între anul 1973 şi 2001 au fost adoptate trei decizii ale Guvernului şi două acte normative, fiecare din ele stabilind statutul terenului respectiv, care a fost rezervat pentru proprietate exclusivă a Statului ca parte a ariei naturale ocrotite. Din această cauză, în lipsa oricăror remedii la nivel naţional, pretinsa violare a drepturilor reclamanţilor a început cel tîrziu la 4 septembrie 2001, cînd Codul Funciar a intrat în vigoare. Acesta a constituit un singur eveniment, fără a crea o situaţie continuă (a se vedea, mutatis mutandis, Malhous v. Republicii Cehia (dec.) [MC], nr. 33071/96, CEDO 2000-XII şi Kopecky v. Slovacia [MC], nr. 44912/98, § 35, CEDO 2004-IX).

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, hotărîrea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de recurent sînt neîntemeiate şi similare argumentelor invocate în prima instanţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Tatiana Cojuhari (Coifman) şi de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Tatiana Cojuhari (Coifman). Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 24 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Cojuhari (Coifman) împotriva Consiliului municipal Chişinău şi Primăria municipiului Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Iurie Şumcov Ion Corolevschi Iulia Oprea Nicolae Clima