2ra-2802/13 — Încasarea arvunei

dosarul nr. 2ra-2802/13 prima instanţă D. Dulghieru instanţa de apel N. Vascan E. Clim, Iu. Cotruţă DECIZIE 06 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Valentina Clevadî Ion Vîlcov Tatiana Răducanu examinând recursul declarat de către Andrei Gîrleanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Gârleanu împotriva lui Alexandru Graur, Mircea Valuţă, intervenienţi accesorii Iulia Valuţă, notarul privat Ana Patlavschi cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Andrei Gîrleanu şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 10 decembrie 2012. c o n s t a t ă La 16 februarie 2011 Andrei Gîrleanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Graur, Mircea Valuţă, intervenienţi accesorii Iulia Valuţă, notarul privat Ana Patlavschi cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii Andrei Gîrleanu a indicat că, la 05 august 2008 a încheiat cu Mircea Valuţă, din numele căruia acţiona Alexandru Graur un acord privind vînzarea-cumpărarea clădirii administrative situată pe str. Mateevici 4, comuna Ghidighici. Contractul de vînzare-cumpărare urma să fie încheiat peste o lună la preţul de 135.000 EURO, ceea ce constituie 1.822.500 lei, fiindu-i achitată arvuna în mărime de 5.000 EURO. Alexandru Graur şi-a asumat responsabilitatea, în baza art. 633 Cod civil, în cazul imposibilităţii înstrăinării clădirii administrative în termenul stabilit, să restituie dubla arvună. Conform punctului 3 al contractului de vînzare-cumpărare, Alexandru 1 Graur s-a obligat să obţină acordul co-proprietarilor clădirii administrative, cărora le aparţine 15,3 % în termen de 35 zile.

Acordul co-proprietarilor Alexandru Graur urma să-l obţină prin intermediul publicării unui anunţ în Monitorul Oficial cu indicarea preţului de vînzare al clădirii administrative. Astfel, la 15 august 2008 Alexandru Graur a publicat anunţul în Monitorul Oficial, indicînd preţul de vînzare al clădirii în mărime de 2.100.000 lei. Însă, avînd în vedere că preţul indicat în Momitorul Oficial era mai mare decît cel indicat în contractul de vînzare-cumpărare, notarul a refuzat înregistrarea contractului devînzare-cumpărare, deoarece 15,3 % din co-proprietarii clădirii deţin dreptul prioritar de a cumpăra cotele-părţi. Reclamantul consideră că din vina vînzătorului a fost imposibilă încheierea contractului de vînzare-cumpărare a clădirii administrative.

Andrei Gîrleanu solicită încasarea de la Alexandru Graur şi Mircea Valuţă a arvunei în mărime de 5.000 EURO şi prejudiciul moral în mărime de 5.000 EURO. Ulterior, Andrei Gîrleanu a depus cerere privind modificarea obiectului şi temeiului acţiunii, solicitînd încasarea solidară de la Mircea Valuţă, Iulita Valuţă şi Alexandru Graur a arvunei în mărime de 5.000 EURO şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 10 decembrie 2012, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, a fost respins apelul declarat de către Andrei Gîrleanu şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 10 decembrie 2012. Andrei Gîrleanu a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie admisă.

Recurentul Andrei Gîrleanu, în motivarea recursului a menţionat că, la examinarea cauzei au fost aplicate eronat normele de drept material. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

S-a constatat că, la 05 august 2008 între Andrei Gîrleanu şi Mircea Valuţă, din numele căruia a acţionat Alexandru Graur în baza procurii, a fost încheiat acordul de arvună, în baza căruia Alexandru Graur a primit de la Andrei Gîrleanu în calitate de arvună suma de 5.000 EURO în contul contractului de vînzare- cumpărare a imobilului din municipiul Chişinău, comuna Ghidighici, str. A. Mateevici 4, care urma a fi încheiat în termen de o lună la preţul de 135.000 EURO. De asemenea, conform acordului de arvună, în caz de refuz de a înstrăina imobilul, Alexandru Graur urma să restituie dubla arvună (f.d. 6). 2 S-a constatat că, imobilul menţionat aparţine lui Mircea Valuţă şi Iuliei Valuţă cu drept de proprietate comună în devălmăşie de 84,176 % cotă-parte.

Acest fapt se certifică prin extrasul din Registrul bunurilor imobile. La 15 august 2008 în Monitorul Oficial a fost publicat anunţul lui Mircea Valuţă şi Iuliei Valuţă, prin care co-proprietarii imobilului în mărimea cotei de 15,3 % au fost înştiinţaţi despre intenţia soţilor Mircea Valuţă şi Iuliei Valuţă de a înstrăina cota-parte a sa la preţul de 2.100.000 lei. La 14 septembrie 2008 Andrei Gîrleanu l-a înştiinţat pe Alexandru Graur despre rezilierea acordului de arvună din 05 august 2008, solicitînd restituirea arvunei în sumă de 5.000 EURO pînă la 20 august 2008. Înaintînd prezenta cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Graur, Mircea Valuţă şi Iulia Valuţă, Andrei Gîrleanu a solicitat restituirea sumei achitată în calitate de arvună în mărime de 5.000 EURO din motivul neîncheierii contractului de vînzare-cumpărare a imobilului în litigiu.

Atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel examinînd pricina, au respins acţiunea, invocînd faptul că Andrei Gîrleanu nu a probat că a întreprins careva acţiuni în vederea încheierii contractului de vînzare-cumpărare a imobilului în litigiu. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele au examinat pricina pripit, fără stabilirea tuturor circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. Astfel, după cum s-a stabilit, la încheierea acordului de arvună, Alexandru Graur a acţionat în interesele lui Mirea Valuţă, în baza procurii nr. 3616 din 05 august 2008, care s-a obligat să înstrăineze un bun ce nu-i aparţine cu drept de proprietate.

Însă, procura în cauză nu este anexată la materialele cauzei, pricina fiind examinată în lipsa acestei procuri. Or, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că în lipsa acestei procuri nu poate fi stabilit care anume împuterniciri au fost acordate de către Mircea Valuţă lui Alexandru Graur şi care acţiuni urma să le întreprindă ultimul din numele lui Mircea Valuţă. De asemenea, nu a fost stabilit faptul dacă Alexandru Graur a fost împuternicit de Mircea Valuţă de a primi suma de 5.000 EURO în calitate de arvună sau persistă îmbogăţirea fără justă cauză. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că pentru a fi în prezenţa unui raport juridic de îmbogăţire fără justă cauză, este important ca îmbogăţirea să se producă în lipsa unui temei legal sau contractual.

Prin urmare, stabilirea împuternicirilor acordate de Mircea Valuţă lui Alexandru Graur şi anume a faptului dacă ultimul a fost împuternicit de a primi de la Andrei Gîrleanu suma de 5.000 EURO în calitate de arvună, are importanţă pentru stabilirea faptului dacă în litigiul în cauză persistă sau nu îmbogăţirea fără justă cauză. 3 De asemenea, acordul de arvună a fost încheiat între Andrei Gîrleanu şi Mircea Valuţă, din numele căruia a acţionat Alexandru Graur. Însă, din extrasul din Registrul bunurilor imobile urmează că imobilul din str. A. Mateevici 4 comuna Ghidighici cu cota-parte de 84,7 % aparţine cu drept de proprietate în devălmăşie soţilor Mircea Valuţă şi Iulia Valuţă. Astfel, nu poate fi stabilit cu certitudine dacă Alexandru Graur a acţionat doar din numele lui Mircea Valuţă sau şi din numele Iuliei Valuţă.

Aceste circumstanţe sînt apreciate de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că eroarea nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide Se admite recursul declarate de către Andrei Gîrleanu.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Gârleanu împotriva lui Alexandru Graur, Mircea Valuţă, intervenienţi accesorii Iulia Valuţă, notarul privat Ana Patlavschi cu privire la încasarea sumei, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Valentina Clevadî Ion Vîlcov Tatiana Răducanu 4