2ra-2680/13 — Anularea ordinului, restabilirea la lucru

dosarul nr. 2ra-2680/13 prima instanţă M. Ţurcan instanţa de apel D. Manole N. Traciuc, E. Fistican DECIZIE 06 noiembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Valentina Clevadî Ion Vîlcov Tatiana Răducanu examinând recursul declarat de către Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ilie Chirtoacă împotriva Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale cu privire la anularea ordinului, restabilirea la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 martie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Ilie Chirtoacă, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 16 octombrie 2012 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă.

c o n s t a t ă La 05 aprilie 2012 Ilie Chirtoacă a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale cu privire la anularea ordinului, restabilirea la lucru şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii Ilie Chirtoacă a indicat că, în baza contractului individual de muncă din 01 octombrie 2010 a fost angajat la Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale în calitate de profesor-antrenor de lupte libere cu durata timpului de muncă de 9 ore săptămînal. Las 01 martie 2012 pîrîtul a emis ordinul nr. 19-p, în baza căruia a fost eliberat din funcţie în legătură cu neprezentarea grupei de instruire la lupte libere în termenul stabilit.

Reclamantul consideră ordinul de concediere ilegal şi emis cu încălcarea legislaţiei muncii. Conform art. 208 al. (1) Codul muncii, pînă la aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară salariatului o explicaţie privind fapta comisă. De asemenea, reclamantul consideră că angajatorul urma să iniţieze o 1 anchetă de serviciu. Conform art. 210 al. (1) Codul muncii, sancţiunea disciplinară se aplică prin ordin, în care se indică în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept ale aplicării sancţiunii, termenul în care sancţiunea poate fi contestată, organul în care sancţiunea poate fi contestată. Reclamantul a mai invocat că ordinul de concediere a fost emis cu încălcare prevederilor art. 210 Codul muncii.

Astfel, Ilie Chirtoacă consideră că a fost concediat fără nici un temei legal, cu încălcarea procedurii obligatorii prevăzute la aplicarea sancţiunilor disciplinare faţă de salariat. Reclamantul Ilie Chirtoacă solicită anularea ordinului de concediere nr.19-p din 01 martie 2012, restabilirea în funcţia de profesor-antrenor de lupte libere, încasarea salariului mediu pentru absenţa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral în mărime de 5 salarii medii. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 16 octombrie 2012, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 martie 2013, a fost admis apelul declarat de către Ilie Chirtoacă, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 16 octombrie 2012 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă.

A fost anulat ca fiind ilegal ordinul nr. 19-p din 01 martie 2012 emis de Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale cu privire la eliberarea lui Ilie Chirtoacă din funcţia de profesor-antrenor de lupte libere. Ilie Chirtoacă a fost restabilit în funcţia de profesor-antrenor de lupte libere la Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale începînd cu data de 01 martie 2012. De la Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale a fost încasat în beneficiul lui Ilie Chirtoacă salariul mediu pentru absenţa forţată de la lucru pe perioada 01 martie 2012 – 14 martie 2013 în mărime de 31.570 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 2 salarii medii.

Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013, a fost admisă cererea lui Ilie Chirtoacă privind emiterea unei decizii suplimentare, cu încasarea de la Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale în beneficiul lui Ilie Chirtoacă a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 3.000 lei. Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotăprîrii primei instanţe. Recurentul Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale, în motivarea recursului a menţionat că, la examinarea cauzei au fost aplicate eronat normele de drept material.

Intimatul Ilie Chirtoacă, prin referinţa depusă a solicitat declararea recursului depus de Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale ca inadmisibil. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. 2 În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. S-a stabilit că, în baza contractului individual de muncă pe durată nedeterminată nr. 179 din 01 octombrie 2010, Ilie Chirtoacă a fost angajat la Centrul Sportiv de pregătire a loturilor naţionale în calitate de profesor antrenor de lupte libere pe 9 ore săptămînal, cu perioadă de probă de 3 luni.

Prin ordinul nr. 05 din 27 februarie 2012, s-a propus profesorului-antrenor Ilie Chirtoacă, completarea grupei de instruire (4 sportivi) pînă la 01 martie 2012. În baza ordinului Centrului Sportiv de pregătire a loturilor naţionale nr. 19p din 01 martie 2012, Ilie Chirtoacă a fost eliberat din funcţia de profesor-antrenor de lupte libere prin cumul, începînd cu 01 martie 2012. Articolul 86 Codul muncii prevede expres cazurile în care contractul individual de muncă poate fi desfăcut din iniţiativa angajatorului. După cum rezultă din ordinul de eliberare, Ilie Chirtoacă a fost eliberat din funcţie în legătură cu neprezentarea grupei de instruire la lupte libere, în termenul stabilit. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel întemeiat a concluzionat că, ordinul de concediere nu conţine drept temei de concediere nici unul din motivele prevăzute de art. 86 Codul muncii.

Conform fişei de post a lui Ilie Chirtoacă, ultimul era obligat să participe la selectarea sportivilor şi completarea listei loturilor naţionale la ramura dată, să formeze rezervele duble şi triple de sportivi ai loturilor naţionala la ramura dată, să completeze grupele de instruire la ramura dată (f.d. 13). Însă, fişa de post a lui Ilie Chirtoacă nu prevede obligaţia acestuia de a recruta persoane în grupa de instruire la lupte libere. De asemenea, instanţa de apel corect a concluzionat că, ordinul nr. 05 din 27 februarie 2012, prin care lui Ilie Chirtoacă i s-a propus completarea grupei de instruire (4 sportivi) pînă la 01 martie 2012, nu poate fi considerat drept temei de neîndeplinire a obligaţiilor sale de serviciu.

După cum rezultă din conţinutul ordinului menţionat, lui Ilie Chirtoacă i s-a propus completarea grupei de instruire, responsabil pentru completarea grupelor de instruire fiind desemnat instructorul-metodist Aurel Plămădeală, iar responsabil de executarea ordinului în cauză a fost desemnat vice-directorul Centrului Sportiv de pregătire a loturilor naţionale, Galina Gumeniuc (f.d. 14). Ilie Chirtoacă a refuzat să semneze ordinul în cauză, fapt confirmat prin procesul- verbal nr. 1 din 27 februarie 2012. Deci, ordinul dat nu poate fi considerat ca fiind obligatoriu pentru Ilie Chirtoacă, acesta avînd un caracter opţional. Conform art. 87 al. (1) Codul muncii, concedierea salariaţilor membri de sindicat în cazurile stipulate la art.86 alin.(1) lit.c), d), e), g) şi h) poate avea loc doar cu acordul preliminar scris al organului (organizatorului) sindical din unitate.

În celelalte cazuri, concedierea se admite cu consultarea prealabilă a organului (organizatorului) sindical din unitate. Instanţa de recurs reţine că, pe parcursul examinării cauzei nu au fost 3 prezentate probe ce a-r confirma faptul că, la eliberarea din funcţie a lui Ilie Chirtoacă a fost solicitat acordul organului sindical. Astfel, instanţa de apel întemeiat a conchis că la eliberarea din funcţie a intimatului nu a fost solicitat acordul organului sindical. Prin urmare, din cele expuse urmează că, administraţia nu a respectat prevederile art. 87 al. (1) Codul muncii şi prin urmare eliberarea din funcţie a lui Ilie Chirtoacă a avut loc în lipsa acordului organului sindical. Or, interzicerea concedierii salariatului fără acordul organului sindical în cazurile expres prevăzute de legislaţia muncii constituie în sine o garanţie a exercitării dreptului la muncă, drept garantat de art. 43 din Constituţie.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel întemeiat a dispus admiterea acţiunii din motiv că, eliberarea din funcţie a recurentului a fost efectuată cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Conform art. 206 al. (1) Codul muncii, pentru încălcarea disciplinei de muncă, angajatorul are dreptul să aplice faţă de salariat următoarele sancţiuni disciplinare: avertismentul; mustrarea; mustrarea aspră; concedierea (în temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.g)-r)). Conform art. 206 al. (5) Codul muncii, la aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul trebuie să ţină cont de gravitatea abaterii disciplinare comise şi de alte circumstanţe obiective.

Recurentul nu a motivat în nici un fel că, ne completarea grupei de instruire (4 sportivi) constituie o abatere disciplinară echivalentă cu aplicarea sancţiunii disciplinare sub formă de eliberare din serviciu, fără a fi aplicate sancţiunile ce preced eliberarea. Conform art. 208 al. (1) Codul muncii, pînă la aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară salariatului o explicaţie scrisă privind fapta comisă. Refuzul de a prezenta explicaţia cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului şi un reprezentant al salariaţilor. La materialele cauzei nu se conţin probe referitor la faptul că lui Ilie Chirtoacă i s-a solicitat să dea explicaţii referitor la motivul concedierii.

Deci, angajatorul nu a respectat prevederile legale respective. Conform art. 90 al. (1) şi (2) Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă; compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiştilor, cheltuielile de judecată etc.); compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului.

Dat fiind faptul că a fost stabilită ilegalitatea ordinului de concediere, instanţa de apel întemeiat a dispus încasarea de la Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale în beneficiul lui Ilie Chirtoacă a salariului mediu pentru 4 absenţa forţată de la lucru şi a prejudiciului moral. În conformitate cu art. 96 al. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. În referinţa depusă, Ilie Chirtoacă a solicitat încasarea de la Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale a cheltuielilor de asistenţă juridică ce constau din suma de 1500 lei pentru întocmirea referinţei pentru Curtea Supremă de Justiţie.

Avînd în vedere prevederile art. 96 al. (1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a încasa de la Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale în beneficiul lui Ilie Chirtoacă a cheltuielilor în mărime de 1500 lei pentru întocmirea referinţei la recursul declarat.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 martie 2013 şi decizia suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013. De asemenea, de la Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale în beneficiul lui Ilie Chirtoacă urmează să fie încasate cheltuielile pentru întocmirea referinţei în mărime de 1500 lei. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide Se respinge recursul declarat de către Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 martie 2013 şi decizia suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ilie Chirtoacă împotriva Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale cu privire la anularea ordinului, restabilirea la lucru şi repararea prejudiciului moral. Se încasează de la Centrul Sportiv de Pregătire a Loturilor Naţionale în beneficiul lui Ilie Chirtoacă cheltuielile pentru întocmirea referinţei în mărime de 1500 (una mie cinci sute) lei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Valentina Clevadî Ion Vîlcov Tatiana Răducanu 5