2rac-529/13 — Incasarea dobinzii de intîrziere

prima instanţă: Iu.Moldovan dosarul nr. 2rac-529/13 instanţa de apel: E.Secrieru, A.Parpalac, I.Guzun DECIZIE 6 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Nicoale Clima Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către reprezentantul Societăţii cu Răspundere Limitată „Vlexim SV”, Eduard Plămădeală, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Vlexim SV” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Merencon” cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 16 mai 2013, prin care a fost admisă cererea de apel şi cererea de recurs depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Vlexim SV”, a fost casată parţial hotărârea judecătoriei Anenii-Noi din 23 august 2012 şi a fost pronunţată o nouă hotărâre prin care a fost admisă parţial acţiunea, fiind încasat din contul Societăţii cu Răspundere Limitată „Merencon” în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată „Vlexim SV” 150 000 lei cu titlu de avans, 3 000 lei cu titlu de amendă, 5 000 lei cheltuieli de judecată pentru asistenţa juridică acordată şi 8 805 lei taxa de stat.

În rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. c o n s t a t ă La 18 martie 2011, SRL „Vlexim-SV” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL ”Merencon” cu privire la încasarea sumei. În motivarea acţiunii reclamantul, SRL „Vlexim-SV”, a indicat că, la 12 noiembrie 2008, părţile în litigiu au încheiat un contract cu nr.7-08, prin care pârâtul s-a obligat să producă conservături în asortimentul şi cantitatea prevăzută la Anexa nr. 1 a contractului respectiv, iar reclamantul respectiv s-a obligat să achite producţia în două tranşe şi anume după cum urmează: 50% din sumă odată cu întocmirea actelor de export a producţiei, iar 50 % în termen de 10 zile de la data recepţionării efective a producţiei.

La 21 noiembrie 2008, reclamantul, prin ordinul de plată nr.24 a transferat pe contul pârâtului suma de 150 000 lei, însă ultimul nu şi-a executat obligaţiunile asumate şi respectiv nu a fabricat conservăturile prevăzute în pct.4.2 al contractului nominalizat. Prin somaţia nr.04 din 24 august 2011, reclamantul a cerut restituirea sumei transferate în calitate de avans, însă i s-a refuzat. Consideră reclamantul că, pârâtul ilegal nu restituie suma datorată, în legătură cu ce cere, desfacerea contractului încheiat la 12 noiembrie 2008, sub nr.7-08, între părţile în litigiu, începând cu 10 februarie 2011, încasarea din contul SRL „Merencon” în beneficiul reclamantului a sumei de 150 000 lei, cu titlu de avans, amenda în mărime de 3 000 lei, dobânda de întârziere calculată începând cu 10 februarie 2010, încasarea cheltuielilor de judecată şi a taxei de stat.

Prin hotărârea judecătoriei Anenii Noi din 23 august 2012 acţiunea a fost admisă parţial, încasându-se din contul SRL „Merencon” în beneficiul SRL „Vlexim-SV” , în calitate de datorie suma de 47 270 lei 40 bani, cheltuielile de judecată suma de 1 418 lei 20 bani, cheltuieli pentru asistenţa juridică acordată suma de 5 000 lei, în total suma în mărime de 53 688 lei 60 bani. În rest acţiunea a fost respinsă. Prin încheierea judecătoriei Anenii Noi din 5 decembrie 2012 s-a dispus corectarea erorii evidente de calcul din hotărârea judecătoriei Anenii Noi din 23 august 2012, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a SRL „Vlexim- SV” împotriva SRL „Merencon” cu privire la încasarea sumei, prin indicarea „în beneficiul SRL „Vlexim-SV” pentru asistenţa juridică 1 354 lei 50 bani, suma totală de 50 043 lei 10 bani.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 16 mai 2013 a fost admisă cererea de apel şi cererea de recurs depusă de către SRL „Vlexim SV”, a fost casată parţial hotărârea judecătoriei Anenii-Noi din 23 august 2012 şi a fost pronunţată o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat din contul SRL „Merencon” în beneficiul SRL „Vlexim SV” 150 000 lei cu titlu de avans, 3 000 lei cu titlu de amendă, 5 000 lei cheltuieli de judecată pentru asistenţa juridică acordată şi 8 805 lei taxa de stat. În rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 9 august 2013, reprezentantul SRL „Vlexim SV”, Eduard Plămădeală a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii, în partea ce ţine de încasarea din contul intimatului în beneficiul recurentului şi a dobânzii de întârziere suma de 34 333 lei.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că, decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală în privinţa respingerii cererii ce ţine de încasarea dobânzii de întârziere, din care considerente aceasta trebuie să fie casată cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărâri, deoarece aceasta ar fi fost emisă cu încălcarea vădită a normelor de drept material. În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului şi dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa ei.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 16 octombrie 2013, recursul reprezentantului SRL „Vlexim SV”, Eduard Plămădeală, a fost declarat admisibil. În conformitate cu art. 442 alin. (1) şi art. 444 CPC, recursul se examinează în lipsa părţilor, în limitele invocate, în baza referinţei depuse de către intimat şi fără a administra noi dovezi. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei legale citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, deoarece materialele pricinii atestă recepţionarea de către recurentul SRL „Vlexim SV”, a copiei deciziei motivate a instanţei de apel la data de 10 iunie 2013, (f.d.183).

Studiind materialele dosarului şi judecând recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel, verificând, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel, pronunţând o nouă hotărâre. La examinarea litigiului instanţa de apel a aplicat incorect normele de drept material ca urmare a aprecierii greşite a circumstanţelor cauzei şi în consecinţă a adoptat o decizie ilegală prin respingerea încasării din contul intimatului în beneficiul recurentului a dobânzii de întârziere.

Astfel, din materialele dosarului rezultă că, la 12 noiembrie 2008, părţile în litigiu au încheiat un contract cu nr.7-08, prin care recurentul s-a obligat să producă conservături în asortimentul şi cantitatea prevăzută la Anexa nr. 1 a contractului respectiv, iar intimatul respectiv s-a obligat să achite producţia în două tranşe şi anume după cum urmează: 50% din sumă odată cu întocmirea actelor de export a producţiei, iar 50 % în termen de 10 zile de la data recepţionării efective a producţiei. La 21 noiembrie 2008, recurentul, prin ordinul de plată nr.24 a transferat pe contul pârâtului suma de 150 000 lei, însă intimatul nu şi-a executat obligaţiunile asumate şi respectiv nu a fabricat conservăturile prevăzute în pct.4.2 al contractului nominalizat.

Prin somaţia nr.04 din 24 august 2011, recurentul a cerut restituirea sumei transferate în calitate de avans, însă i s-a refuzat. În astfel de circumstanţe, recurentul a cerut în instanţa de judecată desfacerea contractului încheiat la 12 noiembrie 2008, sub nr.7-08, între părţile în litigiu, începând cu 10 februarie 2011, încasarea din contul SRL „Merencon” în beneficiul recurentului a sumei de 150 000 lei, cu titlu de avans, amenda în mărime de 3 000 lei, dobânda de întârziere calculată începând cu 10 februarie 2010, încasarea cheltuielilor de judecată şi a taxei de stat.

Fiind investită cu judecarea apelului, instanţa de apel a găsit drept greşită concluzia primei instanţe cu privire la încasarea din contul SRL „Merencon” în beneficiul SRL „Vlexim-SV” doar a sumei de 47 270 lei 40 bani lei cu titlu de datorie, cheltuielile de judecată suma de 1 418 lei 20 bani, cheltuieli pentru asistenţa juridică acordată suma de 5 000 lei, în total suma în mărime de 53 688 lei 60 bani, casând hotărârea în partea dată cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea parţială a acţiunii, încasând astfel din contul SRL „Merencon” în beneficiul SRL „Vlexim SV” 150 000 lei cu titlu de avans, 3 000 lei cu titlu de amendă, 5 000 lei cheltuieli de judecată pentru asistenţa juridică acordată şi 8 805 lei taxa de stat.

În rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Colegiul indică că, urmează a fi admis argumentul invocat de către recurent cu privire la admiterea pretenţiei de încasare din contul intimatului în beneficiul recurentului şi a dobânzii de întârziere, şi anume suma ce constituie 34 333 lei, deoarece prin prisma art. 602 alin. (1) CC, în cazul în care nu execută obligaţia, debitorul este ţinut să-1 despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat. În acelaşi context instanţa de recurs indică că, în privinţa admiterii recursului şi reieşind din prevederile art.619 alin.(1) CC, adică, obligaţiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii, pe când alin. (2) al aceluiaşi articol dispune că, în cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobânda de întârziere este de 9 % peste rata dobânzii prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

Astfel, creditorul obligaţiei pecuniare, adică recurentul nu trebuie să dovedească dauna cauzată prin întârzierea executării, deoarece stabilirea acestor daune se face anticipat. De regulă, în baza art. 619 CC, dobânda de întârziere se va plăti pe toată durata întârzierii, până în ziua executării obligaţiei pecuniare de către debitor. Astfel, reieşind din prevederile legale expuse anterior, Colegiul consideră că intimatul, deoarece nu a executat obligaţiile contractului încheiat la 12 noiembrie 2008, cu nr.7-08, şi nu a rambursat avansul după expedierea somaţiei, recurentul este în drept, prin prisma art.619 CC, de a cere dobânda de întârziere pentru perioada aflării banilor săi la intimat.

Se indică la fel că dobânda de întârziere are titlu de compensare a prejudiciului cauzat în legătură nu neprimirea în termen a mijloacelor băneşti, astfel încât impunerea la plata dobânzii are două scopuri, unul - o formă de sancţionare a vinovatului pentru neexecutarea obligaţiei scadente şi al doilea - primirea de către beneficiar a unei compensaţii materiale pentru banii neprimiţi în termen. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către reprezentantul recurentului, SRL „Vlexim SV”, Eduard Plămădeală, de a casa parţial decizia instanţei de apel în partea ce ţine de respingerea cererii cu privire la încasarea dobînzii de întîrziere şi de a pronunţa în această parte o nouă hotărâre prin care a admite cererea în cauză şi a încasa din contul SRL „Merencon” în beneficiul SRL „Vlexim SV”, 34 333 lei cu titlu de dobândă de întârziere.

În rest decizia instanţei de apel a menţine. În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. b), 445 alin.(3), Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de către reprezentantul Societăţii cu Răspundere Limitată „Vlexim SV”, Eduard Plămădeală. Se casează parţial decizia Curţii de Apel Bender din 16 mai 2013 în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Vlexim SV” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Merencon” cu privire la încasarea sumei în partea ce ţine de respingerea cererii cu privire la încasarea dobânzii de întârziere şi se pronunţă în această parte o nouă hotărâre, prin care: Se încasează din contul Societăţii cu Răspundere Limitată „Merencon” în beneficiul Societăţii cu Răspundere Limitată „Vlexim SV” suma de 34 333 lei cu titlu de dobândă de întârziere.

În rest decizia Curţii de Apel Bender din 16 mai 2013 se menţine. Decizia este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, Mihai Poalelungi judecătorul judecătorii Nicolae Clima Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi