2rac-560/13 — Încasarea datoriei

dosarul nr. 2rac-560/13 prima instanţă Iu. Cotruţă instanţa de apel L. Popova Sv. Caitaz, A. Doga ÎNCHEIERE 06 noiembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a societăţii pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” împotriva Întreprinderii Mixte „Fivils” societatea cu răspundere limitată cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 04 septembrie 2012 c o n s t a t ă La 15 iunie 2012 societatea pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Mixte „Fivils” societatea cu răspundere limitată cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii societatea pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” a indicat că, la 19 iunie 1998 a încheiat cu Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată contractul de livrare a apei potabile şi recepţionarea apelor uzate. În conformitate cu prevederile punctului 3.2.1 al contractului, pîrîtul şi-a asumat obligaţiunea de a achita integral şi în termenele stabilite facturile şi să achit volumul apelor uzate din volumul apei potabile consumate. În virtutea punctului 5.1 al contractului, Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată şi-a asumat obligaţiunea de a achita plăţile stabilite în termen de 5 zile de la data primirii facturilor emise de furnizor.

În rezultatul neexecutării obligaţiunilor contractuale în perioada aprilie, iulie, august 2010, martie, aprilie, iunie, septembrie-decembrie 2011, ianuarie, februarie 2012 Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată a 1 format o datorie în mărime de 143.193,46 lei. La 10 mai 2012 în adresa pîrîtului a fost expediată reclamaţia, însă ultimul nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale. Reclamantul societatea pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” solicită încasarea de la Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată a datoriei în mărime de 143.193,46 lei şi a taxei de stat. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 04 septembrie 2012, acţiunea a fost admisă.

De la Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată a fost încasată în beneficiul societăţii pe acţiuni „Apă-Canal Chişinău” datoria pentru apă în mărime de 143.193,46 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 3680 lei şi taxa de stat în beneficiul statului în mărime de 615,77 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 iunie 2013, a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica municipiul Chişinău din 04 septembrie 2012. Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată a declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi restituirea pricinii spre rejudecare la prima instanţă.

Recurentul Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată, în motivarea recursului a menţionat că, la examinarea cauzei au fost aplicate eronat normele de drept material şi procedural. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. De Asemenea, recurentul nu a probat în nici un fel contestarea şi anularea 2 actelor în baza cărora se solicită încasarea datoriei, afirmaţiile recurentului fiind pur declarative.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa). Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă „Fivils” societatea cu răspundere limitată se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu 3