2ra-3507/13 — Încasarea contravalorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice

prima instanţă – I. Polişciuc dosarul nr. 2ra-3507/13 instanţa de apel – G. Vavrin, T. Dimitriadi, I. Dănăilă ÎNCHEIERE 31 octombrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Viorica Veprenţeva, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Goteşan împotriva Consiliului raional Leova cu privire la încasarea contravalorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 14 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Gheorghe Goteşan şi menţinută hotărârea Judecătoriei Leova din 15 octombrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, constată: La 16 mai 2008 Goteşan Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Leova cu privire la încasarea contravalorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, În motivarea acţiunii a indicat că familia sa a fost supusă represiunilor politice, fiind deportată în regiunea Buretia, Rusia, iar la 11 martie 1991 şi 19 mai 1992 reabilită de Procuratura Generală a RM.

Invocă că prin hotărârea Judecătoriei Leova din 20 februarie 1997 dânsul a fost recunoscut moştenitor, după decesul bunelului său Para Mihail. Susţine că în baza deciziei Consiliului or. Iargara nr. 8 din 11 august 1997 şi în baza Titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 5702206353 din 14 septembrie 2000 a înregistrat la organele cadastrale dreptul de proprietate asupra casei de locuit. Consideră că pârâtul urmează să aprecieze valoarea de piaţă a casei de locuit din str. Ştefan Vodă nr. 42, or. Iargara, precum şi a terenului pe care aceasta este situat, în vederea achitării în beneficiul său a contravalorii acestora. 1 Menţionează că la 28 martie 1994 Comisia raională pentru achitarea compensaţiilor persoanelor supuse represiunilor politice a apreciat valoarea de piaţă a imobilului la suma de 480 lei, pe care reclamantul o apreciază exagerat de mică.

Solicită încasarea din contul Consiliului raional Leova în beneficiul său contravaloarea averii confiscate în urma represiunilor politice, şi anume a casei de locuit din str. Ştefan Vodă 42, or. Iargara, r-nul Leova şi a lotului de teren cu suprafaţa de 0,0655 ha. La 05 decembrie 2008 Goteşan Gheorghe a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând încasarea din contul Consiliului raional Leova a sumei de 621187,94 lei cu titlu de contravaloarea bunurilor confiscate ilegal de la tatăl şi bunelul său. În motivarea cererii de concretizare a cerinţelor a indicat că în anul 1940 tatăl său Goteşan Simion a fost ilegal arestat şi represat, iar la 26 noiembrie 1940 fiind deportată întreaga familie în Rusia.

Menţionează că în anul 1958 s-au întors acasă, iar la 11 martie 1991 şi 19 mai 1992 au fost reabilitaţi toţi membrii familiei. Indică că prin decizia Comitetului Executiv raional Leova din 29 martie 1994 s- a decis că averea confiscată urmează a fi restituită prin compensaţie unică în mărime de 30 salarii minime, ceea ce constituie 480 lei. Afirmă că compensaţia dată nu i-a fost achitată, deoarece notarul de stat prin scrisoarea nr. 121 din 18 mai 1990 şi prin ordonanţa nr. 260 din 08 august 1990 a refuzat recunoaşterea sa în calitate de moştenitor legal a bunelului Para Mihail.

Susţine că la 18 iulie 2007 s-a adresat Consiliului executiv raional Leova cu o cerere privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, însă prin răspunsul nr. 05-02/5-4 din 18 ianuarie 1990 i s-a refuzat achitarea compensaţiei, fiind invocat că nu poate beneficia de recuperarea valorii, deoarece este deja proprietarul acestui bun imobil şi că deja a fost despăgubit până la intrarea în vigoare a Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992. Mai invocă că averea bunelului său, Para Mihail, este constituită din casa de locuit din str. Ştefan Vodă nr. 42, or.

Iargara, r. Leova, a cărei valoare a fost estimată la suma de 64142 lei, conform certificatului OCT nr. 8643/0 din 24 octombrie 2007, terenul aferent casei de locuit, cu suprafaţa de 0,0655 ha, la costul de 21012 lei, conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 107 A seria C întocmit la 17 iulie 2008, bunuri materiale la costul de 680000 lei, conform raportului de expertiză nr. 2126 din 22 septembrie 2008 efectuat de către Centrul Naţional de Expertize Juridice, plantaţie de viţă de vie cu suprafaţa de 0,5 ha, la preţul de 18175,50 lei, conform scrisorii nr. 259 din 16 octombrie 2008 eliberată de Institutul Naţional pentru Viticultură şi vinificaţie, vite şi păsări la costul de 17031,46 lei, conform certificatului nr. 05-0386 din 25 septembrie 2008 eliberat de Biroul Naţional de Statistică, pomi fructiferi pe o suprafaţă de 0,5 ha la valoarea de 31351 lei şi fructe sămânţoase şi sâmburoase pe o suprafaţă de 0,5 ha la costul de 130651,08 lei, conform certificatului eliberat de Biroul Naţional de Statistică din 09 noiembrie 2008. Tot prin aceeaşi cerere solicită reclamantul şi încasarea cheltuielilor de transport suportate în legătură cu participarea la şedinţele de judecată în mărime de 1732,4 lei, cheltuieli suportate pentru zilele în care a fost antrenat în şedinţele de judecată în 2 mărime de 1346,75 lei,

cheltuieli de asistenţă juridică în mărime totală de 2000 lei şi prejudiciu moral estimat la suma de 300000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Leova din 18 decembrie 2008 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 19 martie 2009 a fost admis apelul declarat de către Goteşan Gheorghe, casată hotărârea primei instanţe cu transmiterea pricinii la rejudecare în instanţa de fond. La 28 martie 2011 Goteşan Gheorghe a depus cerere suplimentară, prin care a solicitat încasarea contravalorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice a membrilor familie Para Mihail şi Goteşan Aftenia în valoarea totală de 732615,14 lei, din care 300000 lei constituie valoarea estimativă a prejudiciului moral şi 16464,47 lei cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii a indicat că în urma represiunilor regimului totalitar, membrii familiei sale, părinţii şi buneii în anul 1940 au fost deportaţi cu confiscarea averii agonisite, ulterior în anul 1991 şi 1992 fiind reabilitaţi.

Astfel, solicită încasarea contravalorii bunurilor confiscate de la Para Mihail, care la momentul deportului, conform dosarului nr. 1 din 06 iulie 1940 şi a certificatului de arhivă nr. 24-12/1128 din 17 martie 2010 constituia: inventarul şi mobilierul casnic, teren arabil cu suprafaţa de 2,5 ha, păşuni cu suprafaţa de 1,5 ha şi vii cu suprafaţa de 0,5, ha, a căror valoare conform raportului de constatare tehnico- ştiinţifică nr. 107 A seria C din 17 iulie 2008 constituie - 91350 lei; animale, dintre care 2 cai, 2 vaci, 1 porc, 13 oi şi 68 păsări, a căror valoare conform certificatului nr. 05-03/166 din 17 noiembrie 2010 eliberat de Biroul Naţional de Statistică constituia suma de 29997 lei; suprafeţe însămânţate, dintre care plantaţie de viţă de vie pe o suprafaţă de 0,5 ha, a cărui valoare conform certificatului nr. 259 din 16 octombrie 2008 eliberat de Institutul Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie este estimată la suma de 18175lei, grîu pe suprafaţă de 0,5 ha la valoarea de 10150 lei, orz pe o suprafaţă de 1,0 ha la valoarea de 20300 lei, porumb pe suprafaţa de 1,0 ha la valoarea de 20300 lei, pomi fructiferi pe o suprafaţă de 0,5 ha la valoarea de 10150 lei, bunuri materiale, a căror valoarea conform raportului de expertiză nr. 2126 din 22 septembrie 2008 întocmit de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare constituia suma de 29546,75 lei,

produsele vegetale de pe suprafeţele terenurilor însămânţate constituie suma de 8837 lei şi pomi fructiferi a căror valoare conform modelului de calcul efectuat de institutul de cercetări pentru Pomicultură constituie suma de 31351 lei. Mai solicită reclamantul şi încasarea contravalorii bunurilor confiscate, care au aparţinut Afteniei Goteşan, şi anume teren arabil cu suprafaţa de 3,0 ha şi păşuni cu suprafaţa de 1,0 ha, a căror valoare constituie suma de 81200 lei, suprafeţe însămânţate, dintre care: grîu pe suprafaţă de 0,5 ha, orz pe suprafaţă de 0,5 ha, porumb pe suprafaţă de 0,5 ha, secară pe suprafaţă de 0,5 ha, floarea soarelui pe suprafaţă de 0,5 ha a căror valoare constituie suma de 50750 lei, animale, dintre care 2 cai şi 6 oi la valoarea de 8850 lei şi preţul produselor vegetale de pe suprafeţele terenurilor însămânţate, a căror valoare constituie 5228,77 lei.

De asemenea a solicitat reclamantul şi încasarea din contul pârâtului a prejudiciului moral în mărime 30000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 16464,47 lei. 3 Prin încheierea Judecătoriei Leova din 01 noiembrie 2011 a fost scoasă de pe rol cererea de modificare a obiectului acţiunii, fiindu-i explicat lui Goteşan Gheorghe că pentru soluţionarea pricinii pe cale extrajudiciară este necesară să depună o cerere către Comisia Consiliului raional Leova pentru restituirea valorii bunurilor prin achitarea compensaţiei persoanelor supuse represiunilor politice, iar în cazul dezacordului cu aceasta să o conteste în instanţa de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 02 februarie 2012 a fost admis recursul declarat de către Goteşan Gheorghe, casată încheierea din 01 noiembrie 2011 cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de fond.

Prin hotărârea Judecătoriei Leova din 15 octombrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat din contul Consiliului raional Leova în beneficiul lui Goteşan Gheorghe valoarea bunurilor confiscate în sumă de 37094,75 lei şi cheltuieli de judecată în mărime de 8816,80 lei. Prin aceeaşi a hotărâre a fost încasat din contul Consiliului raional Leova în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1112,84 lei. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 14 martie 2013 a fost respins apelul declarat de către Goteşan Gheorghe şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 06 august 2013 Veprenţeva Viorica a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, admiterea sa în proces în calitate de succesor în drepturi a defunctului Goteşan Gheorghe în baza certificatului de calitate de moştenitor din 15 mai 2013 înregistrat sub nr. 11963 la notarul public Adelina Bumbu, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de fond. În motivarea recursului invocă dezacordul cu hotărârile judecătoreşti emise pe marginea pricinii în cauză, considerându-le neîntemeiate, deoarece la caz au fost aplicate şi interpretate eronat normele de drept material.

Invocă că instanţa de apel, nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel, fapt ce constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei în mod echitabil, garantat de art. 6 a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali să-şi motiveze deciziile, pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu crea impresia că nu au fost auzite. Consideră că instanţa de apel nejustificat şi-a întemeiat concluzia pe prevederile art.12 alin. (4) Cod fiscal, potrivit căruia comisele funciare stabilesc cota de teren echivalent care se atribuie în proprietatea privată, persoanelor supuse represiunilor politice şi reabilitate ulterior, care locuiesc în localităţile rurale – la locul de trai.

Susţine că la caz drept normă materială poate fi aplicată doar Legea nr. 1225/08.12.92 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Insistă că instanţele inferioare nu s-au expus asupra certificatului eliberat de Arhiva Naţională nr. 24-12/1128 din 17 martie 2010 cu privire la bunurile ce i-au aparţinut cu drept de proprietate Afteniei Goteşan, asupra cererii adresată comisiei de reabilitare a comitetului executiv raional a Sovietului de deputaţi Leova din 11 iulie 1989, semnată de martorii S: Culicenco, V. Bratunov, P. Gosopodinov cu privire la compensarea averii confiscate de la Para Mihail şi Goteşan Aftenia. 4 Afirmă că contrar cerinţelor de rigoare, instanţa de apel a dat apreciere doar raportului de expertiză nr. 2126 din 22 septembrie 2008, raport care nu corespunde preţurilor de piaţă.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Viorica Veprenţeva nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Viorica Veprenţeva asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Viorica Veprenţeva ca inadmisibil.

5 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Vioricăi Veprenţeva se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 6